Adoptarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară în cadrul societăților de investiții financiare

Adoptarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară în cadrul societăților de investiții financiare

Numărul 3, 31 ian. - 6 feb. 2017  »  Expertiza și auditul afacerilor

dr. ec. Ștefan Doba
Arad

REZUMAT
În opinia noastră, adoptarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară de către societățile de investiții financiare reprezintă mai mult decât o simplă modificare a reglementărilor contabile. Datorită cerințelor cuprinse în cadrul IFRS, adoptarea acestora instituie un nou sistem de evaluare și prezentare în situațiile financiare și asigură creșterea relevanței informațiilor contabile și implicit a încrederii în acestea. Formarea unui limbaj global de raportare financiară, ca efect al adoptării IFRS, oferă posibilitatea interpretării corecte a informațiilor financiar-contabile și asigură comparabilitatea performanțelor entităților care operează pe piața de capital, cu efecte pozitive în facilitarea tranzacțiilor pe această piață.

Termeni-cheie: ajustări, consolidare, evaluare, informații financiar-contabile, instrumente financiare, piața de capital, valoare justă

Clasificare JEL: M41, M48

1. Introducere

În condițiile dezvoltării și globalizării pieței de capital, investitorii, principalii utilizatori ai informațiilor financiar-contabile, ridică noi cerințe, mai complexe, în privința calității informațiilor prezentate în situațiile financiare.

În opinia noastră, informarea corectă și oportună a utilizatorilor informațiilor contabile, îndeosebi a investitorilor, presupune ca reglementările contabile aplicabile să asigure întocmirea de situații financiare credibile, inteligibile, comparabile și relevante, cerințe care pot fi îndeplinite prin aplicarea IFRS.

2. Modificările rezultate în urma adoptării IFRS

Anul 2015 a adus alinierea reglementărilor contabile aplicabile entităților care operează pe piața de capital la Standardele Internaționale de Raportare Financiară adoptate de Uniunea Europeană, prin Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 39/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, aplicabile entităților autorizate, reglementate și supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară din Sectorul instrumentelor și investițiilor financiare.

Prevederile acesteia sunt aplicabile începând cu situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar 2015, iar 31 decembrie 2015 este data tranziției la IFRS ca bază contabilă, dată la care au fost efectuate și înregistrate în contabilitate, prin retratare, operațiunile determinate de trecerea de la Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 4/2011 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene aplicabile entităților autorizate, reglementate și supravegheate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, la reglementările contabile conforme cu IFRS.

Norma ASF nr. 39/2015 conține prevederi referitoare la aplicabilitatea ei, aria de cuprindere, responsabilitățile privind întocmirea situațiilor financiare anuale individuale și consolidate în conformitate cu IFRS.

Pentru a asigura alinierea la IFRS, societățile de investiții financiare trebuie să adopte cerințele acestora, dintre care cele mai importante se referă la:

✔ cerințele de prezentare, gruparea mai multor elemente în categorii mai cuprinzătoare. Societățile trebuie să adopte o prezentare bazată pe lichiditate în cadrul situației poziției financiare și o prezentare a veniturilor și cheltuielilor în funcție de natura lor în cadrul situației rezultatului global, considerând că aceste metode de prezentare oferă informații care sunt credibile și mai relevante.

aplicarea IAS 29 Raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste, deoarece economia românească a fost o economie hiperinflaționistă până la data de 31 decembrie 2003. Astfel, valorile exprimate în unitatea de măsură curentă la acea dată sunt tratate ca bază pentru valorile contabile raportate în situațiile financiare individuale și nu reprezintă valori evaluate, cost de înlocuire sau oricare altă măsurare a valorii curente a activelor sau a prețurilor la care tranzacțiile ar avea loc în acest moment.

✔ evaluarea la valoarea justă conform IAS 39 Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare. Activele și datoriile financiare prin contul de profit și pierdere și activele financiare disponibile pentru vânzare, cu excepția acelora pentru care valoarea justă nu poate fi stabilită în mod credibil, sunt evaluate la valoarea justă.

Valoarea justă reprezintă prețul care ar fi primit la vânzarea unui activ sau plătit pentru stingerea unei datorii în cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții normale între participanții pe piața principală, la data evaluării, sau, în absența pieței principale, pe cea mai avantajoasă piață la care societatea are acces la acea dată.

Societățile măsoară valoarea justă a unui instrument financiar folosind prețurile cotate pe o piață activă pentru acel instrument, piață pe care sunt disponibile rapid și în mod regulat prețuri cotate, iar aceste prețuri reflectă tranzacții care apar în mod real și regulat, desfășurate în condiții obiective de piață. Prețul de piață utilizat pentru determinarea valorii juste este prețul de închidere al pieței din ultima zi de tranzacționare înainte de data evaluării.

În absența unei cotații de preț pe o piață activă, valoarea justă a activelor financiare netranzacționate pe o piață activă este determinată prin tehnici de evaluare bazate pe utilizarea de date de intrare observabile (prețul cotat al unui element identic pe o piață care nu este activă) sau pe analiza fluxurilor de numerar actualizate, alte metode de evaluare folosite de participanții la piață, informații din piață și cele specifice companiei.

Valoarea rezultată prin utilizarea unui model de evaluare se ajustează în funcție de un număr de factori. Ajustările sunt determinate astfel încât să reflecte modelele de risc, diferențele dintre cotațiile de vânzare și de cumpărare, riscurile de lichiditate, precum și alți factori, necesari pentru prezentarea fidelă a valorii instrumentelor financiare deținute la valoarea justă în situația poziției financiare.

Pentru calculul valorii juste, societățile de investiții financiare utilizează următoarea ierarhie de metode:
  • nivelul 1 – prețul de piață cotat pe o piață activă pentru un instrument identic;
  • nivelul 2 – tehnici de evaluare bazate pe elemente observabile, folosind prețul de piață cotat pe piețele active pentru instrumente similare ori prețuri cotate pentru instrumente similare de pe piețe considerate mai puțin active, sau alte tehnici de evaluare în care elementele pot fi observabile direct sau indirect din statisticile de piață;
  • nivelul 3 – tehnici de evaluare bazate în mare măsură pe elemente neobservabile și care pot avea un efect semnificativ asupra evaluării instrumentului. Include instrumente evaluate pe baza prețurilor cotate pentru instrumente asemănătoare, dar pentru care sunt necesare ajustări bazate în mare măsură pe date neobservabile sau pe estimări pentru a reflecta diferența dintre cele două instrumente.

La valoarea rezultată în urma evaluării activelor financiare disponibile pentru vânzare (acțiuni) se efectuează o analiză de senzitivitate prin estimarea unor variații de risc asupra principalilor factori de influență.

Instrumentele financiare care nu au o piață activă, iar valoarea lor justă nu poate fi determinată în mod credibil sunt evaluate la cost și sunt testate periodic pentru deprecierea valorii.

Societățile de investiții financiare evaluează măsura în care există vreo dovadă obiectivă că un activ financiar sau un grup de active financiare este depreciat.
  • recunoașterea unor venituri, de exemplu, veniturile din dividende la valoarea brută.
  • ajustări pentru recunoașterea creanțelor și datoriilor privind impozitul pe profit amânat, în conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit.

3. Principalele ajustări rezultate în urma adoptării IFRS

Modificările cele mai importante aduse situațiilor financiare întocmite conform prevederilor Regulamentului CNVM nr. 4/2011 pentru a le alinia la cerințele IFRS sunt următoarele:

a) Activele financiare la valoarea justă prin contul de profit și pierdere sunt evaluate la valoarea justă, iar plusurile rezultate sunt înregistrate în contul de rezultate.

În situațiile financiare întocmite conform Regulamentului CNVM nr. 4/2011, plusurile de valoare față de costul de achiziție nu au fost recunoscute.

Impactul financiar al ajustării acestei diferențe constă în recunoașterea unui câștig din reevaluarea activelor la valoarea justă prin contul de profit și pierdere.

b) Evaluarea la valoarea justă a activelor financiare disponibile pentru vânzare. Societățile de investiții financiare recunosc rezerve din evaluare sau ajustări pentru pierdere de valoare (în contul de rezultate).

În situațiile financiare întocmite conform Regulamentului CNVM nr. 4/2011, societățile au recunoscut, în funcție de reglementările contabile în vigoare la data respectivă, fie ajustări pentru pierdere de valoare în contul de profit sau pierdere, fie rezerve negative pentru pierdere de valoare. Plusurile de valoare calculate față de costul de achiziție nu au fost recunoscute.

Impactul financiar constă în recunoașterea în conturile de capitaluri proprii a rezervei de valoare justă din reevaluarea activelor financiare disponibile pentru vânzare, recunoașterea ajustărilor pentru pierderi de valoare (semnificative și pe termen lung) aferente activelor financiare disponibile pentru vânzare și derecunoașterea ajustărilor pentru deprecierea temporară a valorii, constituite conform Regulamentului CNVM nr. 4/2011.

c) Conform prevederilor Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, valoarea acțiunilor primite fără contraprestație în bani nu afectează contul de rezultate sau conturile de rezerve.

În situațiile financiare întocmite potrivit Regulamentului CNVM nr. 4/2011, aceste acțiuni, în funcție de reglementările în vigoare în perioadele respective, au fost recunoscute fie la rezerve, fie în contul de rezultate, în contrapartidă cu înregistrarea acțiunilor la valoarea nominală.

Impactul financiar al ajustării constă în derecunoașterea venitului din acțiuni dobândite cu titlu gratuit, în contrapartidă cu diminuarea portofoliului cu contravaloarea acțiunilor primite cu titlu gratuit.

d) Adoptarea prevederilor IAS 29 Raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste la întocmirea situațiilor financiare pentru deținerile mai vechi de 1 ianuarie 2004.

Astfel, costul activelor financiare disponibile pentru vânzare achiziționate de societate înainte de 31 decembrie 2003 și contabilizate la cost, rezervele constituite în urma aplicării Legii nr. 133/1996 pentru transformarea Fondurilor Proprietății Private în societăți de investiții financiare, precum și capitalul social au fost ajustate cu indicele de inflație între 31 decembrie 2003 și data achiziției.

e) Recunoașterea unui impozit amânat pentru acele diferențe temporare care apar între baza fiscală de calcul al impozitului pentru active și datorii și valoarea contabilă a acestora. Pentru valorile care nu sunt contabilizate prin contul de profit și pierdere, impozitul amânat este recunoscut în situația rezultatului global sau direct în capitaluri proprii (de exemplu, pentru rezerva din reevaluare aferentă investițiilor financiare disponibile pentru vânzare).

În situațiile financiare statutare, societățile de investiții financiare au înregistrat impozit pe profit amânat conform principiilor din IAS 12 până la data de 31 decembrie 2005. Potrivit Regulamentului CNVM nr. 4/2011, impozitul amânat nu a fost recunoscut.

f) Veniturile din dividende se recunosc la valoarea brută, în timp ce în situațiile financiare conforme cu Regulamentul CNVM nr. 4/2011 acestea au fost recunoscute la valoarea netă de impozitul pe dividende.

g) Conform IFRS, situația profitului sau pierderii și altor elemente ale rezultatului global include, pe lângă profitul net al exercițiului, și alte elemente ale rezultatului global. În cadrul acestor elemente sunt incluse valoarea rezervelor de valoare justă transferată în contul de profit și pierdere și variația netă a rezervelor din evaluarea activelor financiare disponibile pentru vânzare.

Aceste elemente nu se regăsesc în situațiile financiare întocmite conform Regulamentului CNVM nr. 4/2011.

4. Considerente privind aplicarea unor IFRS la SIF Banat-Crișana

Din perspectiva activității societăților de investiții financiare considerăm necesară sublinierea unor aspecte rezultate în urma aplicării IFRS, cu referire la adoptarea IAS 29 Raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste și la întocmirea de situații financiare consolidate și excepția prevăzută de IFRS 10 Situații financiare consolidate.

4.1. Aplicarea IAS 29

Aplicarea indicelui general al prețurilor distorsionează poziția financiară prin supraevaluarea unor titluri financiare, a capitalului social și a rezervelor aferente portofoliului, acoperirea pierderii rezultate din aplicarea pentru prima oară a IAS 29 etc., performanța financiară, prin influența costului inflatat, și indicatorii financiari ai societății, rentabilitatea, randamentul activelor, indicatorii unitari și cei de analiză a tranzacțiilor etc.

În opinia noastră, aplicarea acestui indice este concludentă în cazul retratării pozițiilor de natura stocurilor și altor elemente patrimoniale, care însă au o influență nesemnificativă în structura patrimoniului SIF Banat-Crișana.

Considerăm necesare revizuirea utilizării indicelui general al prețurilor și stabilirea unui indice specific pieței de capital, bazându-se pe structura patrimoniului societății (acțiuni cotate și necotate, alte instrumente financiare) și pe corelația existentă între creșterea procentuală a inflației și majorarea indicelui BET_C.

4.2. Întocmirea de situații financiare consolidate

Norma ASF nr. 39/2015 prevede obligativitatea întocmirii de situații financiare consolidate în conformitate cu IFRS.

Reiterăm opinia noastră conform căreia informațiile prezentate în situațiile financiare consolidate întocmite de societățile de investiții financiare nu sunt fezabile, utilitatea acestora fiind afectată de următoarele aspecte:
  • Societățile de investiții financiare au ca obiectiv, indiferent de durata de deținere a unui activ financiar sau de procentul din capital deținut, maximizarea valorii de piață a participației și nu urmăresc, prin deținerea unui procent de control, sinergii operaționale sau de exploatare.
  • Activele și pasivele societăților la care se dețin participații sunt evaluate la valoarea justă în mod individual, de piețe distincte de cea financiară (imobiliară, bunuri mobile) și total străine de caracterul financiar al activității unei societăți de investiții financiare.
  • Instrumentele de capital propriu deținute de societățile de investiții financiare și activele financiare au un caracter omogen și sintetic, fiind evaluate de piața de capital.

Orice reflectare prin consolidare în contul de rezultate a unor elemente care nu îi reflectă unei entități statutul de instituție financiară este un demers profund eronat. În aceste condiții, o alternativă la cerința de consolidare o constituie excepția prevăzută de IFRS 10 pentru o entitate de investiții, care nu trebuie să prezinte situații financiare consolidate, cu condiția să își evalueze toate filialele la valoarea justă prin profit sau pierdere (pct. 4) și să determine dacă este o entitate de investiții (pct. 31).

Acest standard definește entitatea de investiții ca fiind o entitate care obține fonduri de la unul sau mai mulți investitori, se angajează că obiectul său de activitate este acela de a investi fonduri exclusiv pentru rentabilitate din creșterea valorii capitalului și/sau din veniturile din investiții și măsoară și evaluează performanța cvasitotalității investițiilor sale pe baza valorii juste.

IFRS 10 cuprinde și alte cerințe pentru respectarea definiției de entitate de investiții, dintre care mai relevante le considerăm pe cele privind angajamentul față de investitori, stabilirea unei strategii de ieșire și evaluarea la valoarea justă.

Societățile de investiții financiare împreună cu o serie de specialiști au făcut o analiză referitoare la respectarea cerințelor de mai sus și majoritatea acestor societăți au concluzionat neîndeplinirea lor în privința:
  • stabilirii unei strategii de ieșire pentru investițiile care ar putea fi deținute pe o perioadă de timp nedeterminată (de exemplu, instrumente de capitaluri proprii) și a unui interval de timp realist pentru ieșire, având în vedere că o entitate de investiții deține investițiile pe o perioadă determinată;
  • evaluării la valoarea justă, care se realizează folosind prețurile cotate pe o piață activă pentru acele instrumente, bazate pe prețul de închidere, sau prețurile stabilite prin folosirea unor tehnici de evaluare în cazul instrumentelor financiare fără o piață activă. Pentru unele active (dețineri în societățile nelistate și obligațiuni corporative), valoarea justă nu este disponibilă în mod curent, astfel că nu se poate susține că societatea administrează aceste dețineri pe baza valorii juste, așa cum este cerut de amendamentul la IFRS 10.

Pe baza analizei de mai sus, considerăm că SIF Banat-Crișana încă nu îndeplinește criteriile impuse de IFRS 10 unei entități de investiții și astfel nu poate aplica excepția de la consolidare. Conform prevederilor acestui standard, SIF Banat-Crișana trebuie să analizeze periodic dacă respectă cerințele pentru a fi entitate de investiții și să aplice prevederile din IFRS 10 după îndeplinirea acestora, urmând să renunțe la întocmirea situațiilor financiare consolidate.

Cu toate că aplicarea excepției de la consolidare prevăzute de IFRS 10 nu este de actualitate, prezentăm mai jos avantajele și dezavantajele oferite de aceasta.

Printre avantaje se numără:
  • situațiile financiare individuale pun în evidență caracteristicile activității unei societăți de investiții financiare, structurii patrimoniale și performanței acesteia, față de filialele sale incluse în perimetrul de consolidare, făcând irelevante informațiile degajate de situațiile financiare consolidate. De exemplu, ponderea diferită a activelor financiare evidențiază limitele informaționale ale situațiilor financiare consolidate față de obiectul de activitate al SIF Banat-Crișana (ponderea activelor financiare în total active în situațiile financiare individuale pentru anul 2015 a fost de 98,6%, iar în cele consolidate pentru același an a fost de 60,7%);
  • furnizarea de informații financiar-contabile mai relevante decât situațiile financiare consolidate cu privire la poziția financiară și performanța SIF.
  • Ca dezavantaje amintim recunoașterea în contul de rezultate a câștigurilor/pierderilor nerealizate, rezultate din evaluarea la valoarea justă a participațiilor deținute în filiale, cu următoarele efecte potențiale:
  • variația substanțială a volumului rezultatului financiar curent, cu dezechilibre în privința reflectării performanței efective a SIF;
  • decapitalizarea potențială a societății prin eventualele distribuții realizate pe seama rezultatului net astfel stabilit, devansând sursele financiare necesare, în condițiile în care acestea se vor realiza ulterior, în urma vânzării participațiilor aferente. Totodată, valoarea de vânzare poate varia considerabil, fie peste valoarea justă înregistrată, fie sub aceasta, ca efect al modificării prețurilor.

Concluzionăm că adoptarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară contribuie în mod substanțial la îmbunătățirea calității informațiilor furnizate de situațiile financiare, la interpretarea „standardizată” a acestora, la transparența mult așteptată și dorită privind poziția și performanța financiară ale emitenților.

Cu toate acestea, considerăm că unele cerințe ale IFRS trebuie să facă în viitor obiectul unor analize pentru a asigura conformarea acestora cu realitatea economică. În acest sens putem invoca și aspectele prezentate mai sus cu privire la aplicarea IAS 29 și a IFRS 10.

BIBLIOGRAFIE
  1. Doba, Ștefan, Baba, Dorel (2009), Opinii privind necesitatea elaborării situațiilor financiare consolidate la societățile de investiții financiare, în Standarde, directive și reglementări privind raportarea financiară, Simpozionul „Pavel Ciuce”, ediția a VII-a, Moneasa, Editura Mirton, Timișoara.
  2. Doba, Ștefan, Baba, Dorel (2010), Considerații privind îmbunătățirea calității informației contabile la societățile de investiții financiare, în Politici, tratamente și reglementări privind creșterea calității informațiilor contabile, Simpozionul „Pavel Ciuce”, ediția a VIII-a, Moneasa, 1-3 octombrie 2010, Editura Mirton, Timișoara.
  3. Doba, Ștefan (2014), Practici contabile și efectele asupra utilității informațiilor contabile. Considerente privind aplicarea IAS 29 „Raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste” la societățile de investiții financiare, în Expertul contabil și tehnologia informațională între necesitate și raționament profesional, Simpozionul „Pavel Ciuce”, ediția a XII-a, Moneasa, 26-28 septembrie 2014, Editura Mirton, Timișoara.
  4. Elefterie, Liana (2006), Auditul financiar prin prisma standardelor internaționale, Tribuna Economică, nr. 7.
  5. Manațe, Daniel, Doba, Ștefan (2013), Evaluarea pentru situațiile financiare la societățile de investiții financiare. Studiu de caz: SIF Banat-Crișana, Conferința ANEVAR „Evaluarea pentru piața de capital din România”, 23 mai, București.
  6. IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, București.
  7. Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 39/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, aplicabile entităților autorizate, reglementate și supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară din Sectorul instrumentelor și investițiilor financiare, publicată în Monitorul Oficial nr. 982/30.12.2015.
  8. Regulamentul (CE) nr. 1.126/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 320/29.11.2008.
  9. Situațiile financiare ale SIF Banat-Crișana pentru anii 2010-2015, disponibile la www.sif1.ro
Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.