Ajutorul de stat – utilitate și utilizare

Ajutorul de stat – utilitate și utilizare

Numărul 44, 19-25 nov. 2019  »  Expertiza și auditul afacerilor

CECCAR

REZUMAT
Pentru întreprindere, finanțarea este elementul esențial pentru continuitatea și dezvoltarea activității sale. De cele mai multe ori se caută metode de finanțare în situații-limită, în care redresarea este foarte greu de realizat. Companiile mari acordă o atenție sporită capacității de dezvoltare, de creștere și de diversificare a activității, spre deosebire de entitățile medii și mici, care sunt atrase de posibilitățile de finanțare.

Termeni-cheie: ajutor de stat, finanțare, cheltuieli eligibile, HG nr. 807/2014, REGAS

Clasificare JEL: H76, H79

Societățile medii și mici se pot afla în situații-limită precum următoarele:

  • caută surse de finanțare atunci când sunt la limita posibilităților financiare;
  • nu apelează la consultanți în vederea reorientării activității în cazul în care domeniul în care activează își pierde din utilitate în piață;
  • nu dispun de un management performant, ceea ce conduce de cele mai multe ori spre declin;
  • nu re/tehnologizează activitatea, utilizând tehnologie învechită, cu costuri mult mai mari și evident cu profit diminuat;
  • optează să intre în insolvență în ideea de a-și redresa activitatea, dar de cele mai multe ori acest aspect duce la faliment, puține companii reușind să își revină.

Schemele de ajutor de stat încurajează participarea activă a întreprinderilor la reducerea decalajelor economice dintre regiuni și stimulează realizarea de investiții în active fixe de înaltă tehnologie, pentru obținerea de produse cu valoare adăugată mare, adresate pieței interne și competitive la export.

O întreprindere trebuie să fie pregătită pentru accesarea ajutorului de stat. Ce înseamnă acest lucru?

În primul rând, să înțeleagă că nu este indicat ca o societate în derivă sau aflată la limita existenței să apeleze la astfel de finanțare. Întreprinderea trebuie să fie pregătită pentru a accesa o finanțare pentru investiții, să fie stabilă, să poată susține finanțarea. Investiția se face în prima fază pe banii săi, urmând să fie decontată, deci trebuie să prezinte credibilitate finanțatorului și entitatea să analizeze cu precauție posibilitățile de implementare a acesteia pe termen mediu-lung.

În momentul în care o companie dorește să acceseze o finanțare, ea trebuie să analizeze foarte bine posibilitățile, să aibă stabilită o strategie clară de implementare corelată cu situația economică din piața națională, dar și europeană/mondială, și să țină cont de direcțiile de dezvoltare astfel încât activitatea pe care o desfășoară să aibă continuitate.

Totodată, întreprinderea trebuie să acorde o atenție sporită cerințelor finanțatorului și să își asume toate aspectele ce derivă din implementare, de exemplu: indicatorii propuși prin proiect să fie atinși, numărul de persoane nou-angajate să fie respectat, taxele care trebuie achitate în perioada de implementare să corespundă cu cele asumate prin acordul de finanțare etc.

Întreprinderea trebuie să răspundă la următoarele întrebări înainte de a accesa un fond: De ce vrea proiectul? Ce vrea să obțină prin proiect? Cui îi servește acesta? Cum îl va implementa? Care ar putea fi piedicile în implementarea sa? Ca urmare a primirii ajutorului de stat, beneficiarul trebuie să desfășoare activități pe care nu le-ar efectua în absența acestuia sau pe care le-ar derula numai parțial ori în mod diferit.

Astfel, ceea ce este propus prin cererea de finanțare trebuie respectat, pentru ca entitatea să nu se afle în situația de a returna ajutorul sau de a-l primi doar parțial, altfel spus trebuie să existe matricea cadrului logic al proiectului la momentul întocmirii acestuia.

Pe lângă fondurile europene, și guvernele naționale acordă o serie de finanțări în vederea dezvoltării economiilor naționale. Unele dintre acestea fac parte din categoria ajutoarelor de stat.

Ce este ajutorul de stat?

Ajutorul de stat este considerat un avantaj economic acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție, în măsura în care acesta afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene nu conține o definiție clară a ajutorului de stat, însă stabilește la art. 107 lista caracteristicilor care trebuie îndeplinite pentru ca o măsură să reprezinte ajutor de stat. Astfel, alin. (1) al acestui articol stipulează că sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

Așadar, în cazul în care o intervenție a unui stat membru îndeplinește cumulativ criteriile menționate mai sus, măsura respectivă reprezintă ajutor de stat și, în principiu, este interzisă instituirea acesteia. Așa cum am specificat anterior, intervenția statelor membre în favoarea anumitor agenți economici are ca efect distorsionarea concurenței și a comerțului în piața unică europeană. Această interdicție nu trebuie înțeleasă ca fiind o cenzură pentru statele membre de a interveni în economie, mai ales în contextul în care chiar și cele mai liberale guverne intervin în piață prin instituirea unor măsuri care să ajute la o mai bună funcționare a economiei libere sau să remedieze o serie de eșecuri ale piețelor.

Ajutoarele de stat sunt permise pe piața europeană, însă schemele de ajutor de stat trebuie notificate Comisiei Europene în prealabil și aprobate de aceasta.

Pentru identificarea ajutorului de stat sunt folosiți următorii indicatori:

  • transferul de resurse de la stat;
  • existența activității economice;
  • avantajul economic;
  • selectivitatea;
  • distorsionarea concurenței.

Este important să se poată face delimitarea între finanțarea publică și ajutorul de stat. Pentru ca o finanțare publică să poată fi considerată ajutor de stat, aceasta trebuie să îndeplinească toate condițiile de mai sus.

Comisia Europeană are sarcina de a preveni acordarea ilegală a ajutoarelor de stat, deoarece uneori guvernele cheltuie bani publici în vederea sprijinirii industriilor locale sau a anumitor întreprinderi, conferind un ajutor neloial în detrimentul sectoarelor similare din alte state membre.

În România, Consiliul Concurenței este interfața între stat și Comisia Europeană. Acesta are rolul de a oferi asistență în elaborarea notificărilor către Comisie, de a colabora cu furnizorii de ajutor de stat în vederea elaborării actelor normative care instituie scheme de ajutor de stat și de a disemina legislația comunitară și experiența acumulată de inspectorii săi în domeniul ajutorului de stat.

România are în prezent trei scheme de ajutor de stat derulate din fonduri naționale, prin Ministerul Finanțelor Publice, reglementate prin:

În cele ce urmează redăm elementele schemei de ajutor de stat prevăzute în HG nr. 807/2014.

Prin acest act normativ s-a intenționat încurajarea participării active a întreprinderilor la reducerea decalajelor economice dintre regiuni, prin stimularea efectuării de investiții în active fixe de înaltă tehnologie, pentru realizarea de produse cu valoare adăugată mare, adresate pieței interne și competitive la export.

Susținerea investițiilor prin accesarea schemei de ajutor de stat are în vedere atât dezvoltarea capacității productive a economiei naționale, cât și creșterea contribuțiilor societăților finanțate prin plata de taxe și impozite la bugetul general consolidat al statului și la bugetele locale. Aceste avantaje justifică efectuarea cheltuielilor din bugetul de stat pe care le implică măsura de sprijin financiar.

Cine sunt beneficiarii acestei scheme?

În cazul schemei derulate în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 807/2014, pot solicita ajutor de stat întreprinderile nou-înființate și cele în activitate, atât IMM-uri, cât și întreprinderi mari, cu personalitate juridică, înființate conform Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 Care este valoarea de finanțare în cadrul schemei?

În prezent, bugetul maxim al schemei de ajutor de stat este de 4.070 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 925 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, bugetul anual mediu fiind de 638 milioane lei, adică echivalentul a aproximativ 145 milioane euro.

Perioada de derulare a schemei este 2014-2020 pentru emiterea de acorduri pentru finanțare și 2015-2023 pentru plata ajutorului de stat.

Depunerea cererilor de acord pentru finanțare se realizează în sesiune continuă în limita bugetului schemei de ajutor de stat aprobat.

Ajutorul de stat se acordă întreprinderilor care realizează o investiție inițială cu o valoare totală, fără TVA, de minimum 4,5 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ un milion euro.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de sume nerambursabile, în raport cu cheltuielile eligibile și în limita intensității maxim admisibile conform hărții ajutoarelor regionale a României valabile în perioada 2014-2020.

Ce investiții eligibile pot fi făcute prin această schemă?

Sunt considerate cheltuieli eligibile cele aferente realizării, respectiv achiziționării de active corporale și necorporale, precum și cele privind închirierea construcțiilor aferente investiției inițiale. Ajutorul de stat se plătește după efectuarea totală sau parțială a cheltuielilor eligibile aprobate prin acordurile pentru finanțare.

Recent, Ministerul Finanțelor Publice a adus modificări importante acestei scheme de ajutor de stat. Astfel, în urma consultării cu toți actorii din piață, MFP a demarat în data de 3 iulie 2019 un amplu proces de consultare publică, în urma căruia au fost propuse modificări importante ale schemei.

Analiza derulării procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat a evidențiat necesitatea completării sale cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor schemei, respectiv dezvoltarea regională, după cum urmează:

  • lărgirea sferei cheltuielilor eligibile, prin includerea în această categorie a cheltuielilor de natură salarială;
  • introducerea posibilității acordării ajutorului de stat pentru același proiect de investiții atât pentru cheltuieli de natura activelor corporale și necorporale, cât și pentru cheltuieli de natură salarială, fără a se depăși valoarea eligibilă cea mai mare a oricăreia dintre cele două categorii;
  • prelungirea până în anul 2025 a perioadei în care se poate efectua plata ajutorului de stat, pentru a permite decontarea cheltuielilor salariale pentru intervalul de doi ani consecutivi de la data creării locurilor de muncă;
  • introducerea unor definiții necesare aplicării modificărilor propuse schemei de ajutor de stat;
  • introducerea anumitor condiții în vederea stabilirii eligibilității cheltuielilor de natura costurilor salariale;
  • introducerea posibilității plății ajutorului de stat și după data prevăzută în acordul pentru finanțare, dar nu mai târziu de anul 2025;
  • stabilirea mecanismului de recuperare proporțională a ajutorului de stat plătit pentru costuri salariale;
  • stabilirea valorii minime de 500.000 lei pentru investițiile care se realizează în județele mai slab dezvoltate, în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic sau egal cu 80% din media pe țară, conform informațiilor comunicate de Institutul Național de Statistică, în vederea facilitării accesului la finanțare. Limita de 80% a fost corelată cu nivelul indicatorului PIB pe cap de locuitor utilizat de Comisia Europeană la stabilirea hărții regionale pentru fiecare stat membru, respectiv a intensității maxim admisibile pe fiecare regiune;
  • eliminarea unor formulare în vederea debirocratizării;
  • revizuirea în lei a pragului minim al investiției, corelat cu evoluția cursului de schimb valutar leu/euro;
  • corelarea prevederilor din anumite formulare cu dispozițiile articolelor modificate din cuprinsul actului normativ.

Rezultatele schemei de ajutor de stat

Stadiul implementării proiectelor aprobate spre finanțare în temeiul HG nr. 807/2014 la 30 iunie 2019 este prezentat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, la adresa http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/ajutordestat/stadiu_hg_nr_807_30062019.pdf

Conform acestuia, în perioada 2014 – 30 iunie 2019 au primit finanțare 39 de întreprinderi, iar suma totală a acordurilor de finanțare este în valoare de 970,93 milioane euro cheltuieli eligibile, respectiv 229,09 milioane euro cheltuieli neeligibile.

La 30 iunie 2019, aceste întreprinderi au raportat 4.085 de locuri de muncă nou-create, 450,95 milioane euro cheltuieli eligibile și 167,18 milioane euro cheltuieli neeligibile. Statul le-a plătit acestor entități ajutoare de stat în valoare de 116,26 milioane euro. La acea dată, doar trei întreprinderi au îndeplinit sau au depășit obiectivele prevăzute în acordul de finanțare.

Monitorizarea ajutorului de stat

Consiliul Concurenței în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au dezvoltat aplicația REGAS (Registrul Ajutoarelor de Stat din România), prin intermediul căreia au posibilitatea să monitorizeze cheltuielile cu ajutoare de stat în vederea respectării reglementărilor și în special pentru a evita încălcarea regulii de cumul al acestora.

Aplicația oferă posibilitatea verificării ex-ante a eligibilității ajutoarelor de stat. Datele din REGAS provin de la furnizorii de ajutor de stat care gestionează fonduri comunitare și naționale, permițând evidențierea clară a sumelor alocate beneficiarilor. În același timp, se poate vedea cumulul ajutoarelor acordate, indiferent de sursa bugetară.

REGAS este utilizat de:

  • Consiliul Concurenței;
  • furnizorii și inițiatorii măsurilor de ajutor de stat;
  • administratorii și subadministratorii măsurilor de ajutor de stat;
  • instituțiile cu rol de control și monitorizare a ajutoarelor de stat;
  • alte instituții.

Rambursarea ajutorului de stat

Rambursarea ajutorului de stat poate avea două cauze, respectiv neutilizarea lui în concordanță cu cererea de finanțare, adică nerespectarea angajamentelor luate de beneficiar, sau nenotificarea Comisiei Europene cu privire la acesta.

Dacă o schemă de ajutor de stat este notificată Comisiei Europene nu ar trebui să fie probleme din punctul de vedere al legalității ajutorului. Verificarea notificării schemei la Comisia Europeană se poate face accesând site-ul Directorate-General for Competition (DG COMP). În acest caz, ajutorul de stat este rambursat doar dacă nu sunt respectate prevederile din contractul/acordul de finanțare.

Ajutoarele de stat neautorizate de CE sunt considerate ilegale și conduc la următoarele:

  • suspendarea plăților;
  • rambursarea sumelor deja primite de beneficiari;
  • posibilitatea amendării legislației naționale nearmonizate cu prevederile europene;
  • posibilitatea ca beneficiarii să fie dați în judecată de concurenți pentru daune;
  • posibilitatea modificării politicilor economice ale statului etc.

Concluzie

Ajutorul de stat poate fi o sursă de finanțare cu impact major în dezvoltarea unei întreprinderi dacă este corect utilizat, dar poate deveni și o povară în cazul în care nu sunt respectate prevederile naționale și comunitare. Legalitatea trebuie verificată și de beneficiar, pentru a fi evitate aspectele menționate anterior.


BIBLIOGRAFIE

  1. Hotărârea Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, publicată în Monitorul Oficial nr. 714/30.09.2014, cu modificările și completările ulterioare.
  2. Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004, cu modificările și completările ulterioare.
  3. Nota de fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, disponibilă aici
  4. Decizia Comisiei Europene C (2014) 2240 final din 9 aprilie 2014 de autorizare a hărții notificate a ajutoarelor regionale aferente perioadei 2014-2020 pentru România.
  5. Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 187/26.06.2014.
  6. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial nr. C 326/26.10.2012.
  7. discutii.mfinante.ro/...30062019.pdf
  8. www.mfinante.gov.ro/ghidajstat.html?pagina=domenii
  9. www.mfinante.ro/...pagina=domenii&menu=Ajutorstat

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.