Aspecte contabile privind managementul deșeurilor

Aspecte contabile privind managementul deșeurilor

Numărul 14, 17-23 aprilie 2018  »  Expertiza și auditul afacerilor

CECCAR

PUBLICITATE
ss="no-indent">REZUMAT
Până în anul 2021, țara noastră trebuie să îndeplinească o serie de cerințe privind raportarea implementării mai multor norme ale Uniunii Europene în domeniul deșeurilor. Ca urmare a impunerii acestor obiective, guvernul, prin instituțiile abilitate din domeniu, trebuie să implementeze noi măsuri pentru agenții economici și populație și să aplice sancțiuni financiare în cazul în care aceștia nu respectă obligațiile față de mediul înconjurător.
În articolul de față sunt exemplificate modalitățile de reflectare în contabilitate a operațiunilor ocazionate de constituirea și plata Fondului pentru mediu atât în cazul în care deținătorii de deșeuri sunt persoane juridice, cât și în situația în care aceștia sunt persoane fizice.
Termeni-cheie: managementul deșeurilor, produse reziduale, Fondul pentru mediu, casare
Clasificare JEL: M41, Q57

Gestionarea integrată a deșeurilor și Fondul pentru mediu

În România, activitatea de gestionare a deșeurilor este fundamentată pe Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care implementează o serie de directive ale Parlamentului European și Consiliului Europei. Coordonarea acestei activități cade în sarcina Ministerului Mediului și a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).

Deoarece procesul de eliminare a deșeurilor este complicat și costisitor, accentul nu trebuie pus pe ideea creșterii și perfecționării capacității de eliminare a acestora, ci pe adoptarea de noi metode și tehnologii care să producă deșeuri în cantitate mai redusă, într-o formă cât mai ușor de tratat. Acest lucru înseamnă a preveni, cât este posibil, producerea de noi deșeuri. În plus, rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deșeuri nu se poate face decât dacă măsurile luate sunt privite și coordonate ca un tot unitar. Astfel a luat naștere procesul de gestionare integrată a deșeurilor.

Sectorul producerii deșeurilor din ambalaje a fost reglementat prin adoptarea unei legislații adecvate, care a permis îmbunătățirea calității mediului, deoarece producătorilor și importatorilor li s-a impus să reducă volumul deșeurilor generate, dar și să contribuie la susținerea Fondului pentru mediu. „Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării proiectelor și programelor pentru protecția mediului și pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului și schimbărilor climatice, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.” (art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare)

Pentru a-și îndeplini obligațiile declarative către Administrația Fondului pentru Mediu, toți importatorii și producătorii care introduc pe piața națională diverse produse se supun dispozițiilor Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, și OUG nr. 196/2005. În anul 2017, prin Ordinul ministrului mediului nr. 591/2017 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului „Declarație privind obligațiile la Fondul pentru mediu” și a instrucțiunilor de completare și depunere a acestuia s-a aprobat o nouă procedură, mai amplă, în ceea ce privește colectarea la fondul respectiv a sumelor datorate de entități, impunându-se depunerea acestui formular și în perioada în care nu se datorează nicio obligație (când se declară suma zero), respectiv lunar, trimestrial sau anual, în funcție de plătitor și de tipul de obligație datorată.

Aspecte contabile privind deșeurile

Entitățile care desfășoară activități de colectare și/sau valorificare a deșeurilor autorizate potrivit legislației în vigoare privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile au obligația să calculeze, să rețină, să declare și să vireze la Fondul pentru mediu o contribuție de 3% din veniturile realizate din vânzarea de deșeuri metalice feroase și neferoase. Această contribuție se reține prin stopaj, se declară și se virează la Fondul pentru mediu până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea. Vânzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase de către generatorii deșeurilor către operatorii economici care desfășoară activități de colectare și/sau valorificare a deșeurilor se realizează pe bază de factură, cu evidențierea distinctă a contribuției de 3% și cu reținerea acesteia.

A. Reflectarea în contabilitate a operațiunilor aferente constituirii și plății Fondului pentru mediu în cazul în care deținătorii de deșeuri sunt persoane juridice
1. La unitatea vânzătoare de deșeuri reciclabile (persoană juridică)
a) Vânzarea deșeurilor către unitatea colectoare/valorificatoare, cu evidențierea distinctă în factură a cotei de 3% reprezentând Fondul pentru mediu:
4111
„Clienți”
= 703
„Venituri din vânzarea
produselor reziduale”
Valoarea deșeurilor
vândute
b) Încasarea facturii, mai puțin a cotei din veniturile realizate de unitatea deținătoare de deșeuri reprezentând suma necesară constituirii Fondului pentru mediu, potrivit legii. Diferența dintre valoarea totală a facturii și cota reținută prin stopaj la sursă de către unitatea colectoare se înregistrează la cheltuieli:
%
5121
„Conturi la bănci
în lei”
635
„Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”
= 4111
„Clienți”
Total factură, inclusiv TVA
Valoarea facturii emise,
mai puțin cota de 3%

Cota de 3%
2. La unitatea colectoare/valorificatoare de deșeuri reciclabile
a) Achiziționarea deșeurilor de la unitatea deținătoare, pe baza facturii primite de la aceasta:
3xx
Conturi de stocuri
și producție
în curs de execuție
= 401
„Furnizori”
Valoarea deșeurilor
achiziționate
– Aplicarea taxării inverse în conformitate cu art. 331 alin. (2) din Codul fiscal:
4426
„TVA deductibilă”
= 4427
„TVA colectată”
TVA aferentă
b) Constituirea Fondului pentru mediu, cota acestuia reținându-se prin stopaj la sursă:
401
„Furnizori”
= 447
„Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate” /
Fondul pentru mediu
Evidențierea datoriei
reprezentând
cota de 3%
c) Achitarea facturii emise de unitatea deținătoare de deșeuri:
401
„Furnizori”
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
Valoarea facturii emise,
mai puțin cota de 3%
d) Vărsarea la Fondul pentru mediu a cotei reținute de unitatea colectoare/valorificatoare de deșeuri reciclabile:
447
„Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate” /
Fondul pentru mediu
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
Cota de 3%
B. Reflectarea în contabilitate a operațiunilor aferente constituirii Fondului pentru mediu în cazul în care deținătorii de deșeuri sunt persoane fizice
a) Achiziționarea deșeurilor de la persoana fizică deținătoare (vânzătoare), pe baza borderoului de achiziție:
3xx
Conturi de stocuri
și producție
în curs de execuție
= 462
„Creditori diverși” /
Persoane fizice
Valoarea deșeurilor
achiziționate
b) Achitarea în numerar a sumelor cuvenite persoanei fizice și reținerea cotei de 3%:
462
„Creditori diverși” /
Persoane fizice
= %

5311
„Casa în lei”

447
„Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate” /
Fondul pentru mediu
Valoarea deșeurilor achiziționate
Valoarea deșeurilor
achiziționate, mai puțin
cota de 3%
Evidențierea datoriei
reprezentând
cota de 3%

Exemplul 1

Din procesul de producție desfășurat de entitatea X rezultă materiale recuperabile (deșeuri) evaluate la 1.250 lei. Ulterior, acestea se vând entității Y, care desfășoară activități de colectare a deșeurilor, la prețul de 1.250 lei, încasarea efectuându-se în numerar. Ambele societăți sunt persoane impozabile care au ca perioadă fiscală trimestrul calendaristic.

Ne propunem să contabilizăm operațiunile la cele două entități.
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor la entitatea X (unitatea vânzătoare)
a) Obținerea din procesul de producție a deșeurilor reciclabile:
1.250 lei 346
„Produse reziduale”
= 711
„Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse”
1.250 lei
b) Vânzarea deșeurilor reciclabile entității Y:
1.250 lei 4111
„Clienți”
= 703
„Venituri din vânzarea
produselor reziduale”
1.250 lei
c) Încasarea facturii, mai puțin a cotei de 3% din veniturile realizate de entitatea X reprezentând suma necesară constituirii Fondului pentru mediu, potrivit legislației în vigoare. Diferența dintre valoarea totală a facturii și cota reținută prin stopaj la sursă de către entitatea Y se înregistrează la cheltuieli:
1.250,0 lei
1.212,5 lei

    37,5 lei
%
5311
„Casa în lei”
635
„Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”
= 4111
„Clienți”
1.250,0 lei
d) Descărcarea gestiunii:
1.250 lei 711
„Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse”
= 346
„Produse reziduale”
1.250 lei
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor la entitatea Y (unitatea colectoare)
a) Achiziționarea deșeurilor reciclabile de la entitatea X:
– Intrarea mărfurilor în gestiune:
1.250 lei 371
„Mărfuri”
= 401
„Furnizori”
1.250 lei
– Aplicarea taxării inverse în conformitate cu art. 331 alin. (2) din Codul fiscal:
237,5 lei 4426
„TVA deductibilă”
= 4427
„TVA colectată”
237,5 lei
b) Contribuția la Fondul pentru mediu:
37,5 lei 401
„Furnizori”
= 447
„Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate” /
Fondul pentru mediu
37,5 lei
c) Achitarea datoriei față de furnizor:
1.212,5 lei 401
„Furnizori”
= 5311
„Casa în lei”
1.212,5 lei
d) Achitarea datoriei la Fondul pentru mediu:
37,5 lei 447
„Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate” /
Fondul pentru mediu
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
37,5 lei

Exemplul 2

Entitatea X, care desfășoară activități de colectare a deșeurilor reciclabile, achiziționează deșeuri feroase în sumă de 300 lei de la persoana fizică Y. Societatea X este persoană impozabilă și are ca perioadă fiscală trimestrul calendaristic.

Ne propunem să contabilizăm operațiunile la entitatea X.
a) Achiziționarea deșeurilor de la persoana fizică Y, pe baza borderoului de achiziție:
300 lei 371
„Mărfuri”
= 462
„Creditori diverși” /
Persoana fizică Y
300 lei
b) Achitarea în numerar a sumelor cuvenite persoanei fizice și reținerea cotei de 3% reprezentând suma necesară constituirii Fondului pentru mediu:
300 lei 462
„Creditori diverși” /
Persoana fizică Y
= %
5311
„Casa în lei”
447
„Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate” /
Fondul pentru mediu
300 lei
291 lei

9 lei

Exemplul 3

La data de 20.12.N, entitatea X achiziționează un echipament tehnologic de la entitatea Y pentru suma de 60.000 lei, TVA 19%. Ambele societăți sunt înregistrate în scopuri de TVA. Echipamentul tehnologic se amortizează liniar în 8 ani. La data de 01.07.N+3 se decide casarea acestuia, respectiv scoaterea din folosință, urmată de dezmembrare și valorificarea părților componente rezultate. Acestea se vând către unitatea colectoare de deșeuri reciclabile Z, persoană înregistrată în scopuri de TVA, la prețul de 600 lei.

Ne propunem să contabilizăm operațiunile la entitățile X și Z.
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor la entitatea X
a) Achiziționarea echipamentului tehnologic:
71.400 lei
60.000 lei



11.400 lei
%
2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
4426
„TVA deductibilă”
= 404
„Furnizori de imobilizări”
71.400 lei
 b) Achitarea datoriei față de furnizor:
71.400 lei 404
„Furnizori de imobilizări”
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
71.400 lei
c) Înregistrarea amortizării lunare a echipamentului tehnologic:
625 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor”
= 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
625 lei
d) Scoaterea din evidență a echipamentului tehnologic incomplet amortizat, potrivit pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a art. 28 alin. (17) din Codul fiscal. Casarea se efectuează de către o comisie numită în acest sens de consiliul de administrație:
60.000 lei
18.750 lei


41.250 lei
%
2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
6583
„Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operațiuni de capital”
= 2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
60.000 lei

Art. 28 alin. (17) din Codul fiscal prevede că „pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Câștigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcțiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală, cu excepția celor prevăzute la alin. (14)”.

Potrivit pct. 29 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a art. 28 alin. (17) din Codul fiscal, „cheltuielile înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoare fiscală incomplet amortizată sunt cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice”. Așadar, cheltuielile cu casarea echipamentului tehnologic incomplet amortizat sunt deductibile la calculul rezultatului fiscal.

În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, conform pct. 79 alin. (17) din Normele metodologice de aplicare a art. 305 din Codul fiscal, casarea echipamentului tehnologic, care reprezintă un bun de capital, nu implică efectuarea de ajustări ale taxei deduse inițial. „Ajustarea prevăzută la art. 305 alin. (4) din Codul fiscal nu se efectuează în situația în care sunt aplicabile prevederile art. 270 alin. (4) lit. a) și b) din Codul fiscal referitoare la livrarea către sine, precum și în situația în care nu are loc o livrare de bunuri în conformitate cu prevederile art. 270 alin. (8) din Codul fiscal, situații în care persoana impozabilă are dreptul să deducă taxa conform art. 297 alin. (4) lit. a) și alin. (5) din Codul fiscal. Casarea activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital în conformitate cu prevederile art. 305 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu implică efectuarea de ajustări ale taxei deduse. Prin casare, în sensul TVA, se înțelege operația de scoatere din funcțiune a activului respectiv, urmată de dezmembrarea acestuia, indiferent dacă părțile componente rezultate sunt sau nu valorificate.”

e) Înregistrarea deșeurilor rezultate din casarea mijlocului fix:
600 lei 346
„Produse reziduale”
= 711
„Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse”
600 lei
f) Vânzarea deșeurilor reciclabile entității Z la prețul de 600 lei:
600 lei 4111
„Clienți”
= 703
„Venituri din vânzarea
produselor reziduale”
600 lei

Vânzarea componentelor echipamentului tehnologic ca deșeuri reciclabile se face prin emiterea unei facturi care nu conține TVA (se aplică măsurile de simplificare de la art. 331 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal), atât X, cât și Z fiind persoane înregistrate în scopuri de taxă. Pe factura întocmită se evidențiază distinct contribuția de 3% la Fondul pentru mediu, pe care trebuie să o rețină și să o achite entitatea Z.

g) Încasarea facturii, mai puțin a cotei de 3% din veniturile realizate de entitatea X reprezentând suma necesară constituirii Fondului pentru mediu, potrivit legislației în vigoare. Diferența dintre valoarea totală a facturii și cota reținută prin stopaj la sursă de către entitatea Z se înregistrează la cheltuieli:
600 lei
582 lei


  18 lei
%
5121
„Conturi la bănci
în lei”
635
„Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”
= 4111
„Clienți”
600 lei
h) Scoaterea din evidență a deșeurilor reciclabile vândute entității Z:
600 lei 711
„Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse”
= 346
„Produse reziduale”
600 lei
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor la entitatea Z
a) Achiziționarea deșeurilor de la entitatea X:
– Intrarea mărfurilor în gestiune:
600 lei 371
„Mărfuri”
= 401
„Furnizori”
600 lei
– Aplicarea taxării inverse în conformitate cu art. 331 alin. (2) din Codul fiscal:
114 lei 4426
„TVA deductibilă”
= 4427
„TVA colectată”
114 lei
b) Contribuția la Fondul pentru mediu:
18 lei 401
„Furnizori”
= 447
„Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate” /
Fondul pentru mediu
18 lei
c) Achitarea datoriei față de furnizor:
582 lei 401
„Furnizori”
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
582 lei
d) Achitarea datoriei la Fondul pentru mediu:
18 lei 447
„Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate” /
Fondul pentru mediu
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
18 lei

Exemplul 4

La data de 20.12.N-1, entitatea X achiziționează de la entitatea Y un mijloc de transport din categoria M1 pentru suma de 45.600 lei, TVA 19%. Activul este utilizat pentru transportul persoanelor și al bagajelor acestora, având opt locuri în plus față de cel al conducătorului auto. Ambele societăți sunt înregistrate în scopuri de TVA. Mijlocul de transport se amortizează liniar în 5 ani. La data de 01.03.N+2, acesta este implicat într-un accident rutier, iar societatea de asigurare îl consideră daună totală, ocazie cu care se acordă o despăgubire de 25.000 lei, în baza poliței de asigurare. Din casarea mijlocului de transport rezultă suma de 350 lei, achitată de unitatea colectoare de deșeuri reciclabile Z, persoană înregistrată în scopuri de TVA.

Ne propunem să contabilizăm operațiunile la entitățile X și Z.
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor la entitatea X
a) Achiziționarea mijlocului de transport:
54.264 lei
45.600 lei

  8.664 lei
%
2133
„Mijloace de transport”
4426
„TVA deductibilă”
= 404
„Furnizori de imobilizări”
54.264 lei
b) Achitarea datoriei față de furnizor:
54.264 lei 404
„Furnizori de imobilizări”
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
54.264 lei

Mijlocul de transport este utilizat exclusiv în activități economice, TVA putând fi dedusă integral. Entitatea X trebuie să întocmească foi de parcurs pentru justificarea deducerii taxei.

c) Înregistrarea amortizării lunare a mijlocului de transport:
760 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor”
= 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
760 lei
d) Scoaterea din evidență a mijlocului de transport incomplet amortizat:
45.600 lei
19.760 lei


25.840 lei
%
2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
6583
„Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operațiuni de capital”
= 2133
„Mijloace de transport”
45.600 lei

Valoarea rămasă neamortizată a mijlocului de transport este deductibilă în limita a 51.000 lei (1.500 lei x 34 luni rămase de amortizat din durata normală de funcționare). Ca urmare, cheltuiala în sumă de 25.840 lei evidențiată în soldul contului 6583 este deductibilă integral la calculul rezultatului fiscal.

e) Înregistrarea despăgubirii primite de la societatea de asigurări:
25.000 lei 461
„Debitori diverși”
= 7581
„Venituri din despăgubiri,
amenzi și penalități”
25.000 lei
f) Încasarea despăgubirii primite:
25.000 lei 5121
„Conturi la bănci
în lei”
= 461
„Debitori diverși”
25.000 lei
g) Înregistrarea deșeurilor rezultate din casarea mijlocului de transport:
350 lei 346
„Produse reziduale”
= 711
„Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse”
350 lei
h) Vânzarea deșeurilor reciclabile entității Z la prețul de 350 lei:
350 lei 4111
„Clienți”
= 703
„Venituri din vânzarea
produselor reziduale”
350 lei
i) Încasarea facturii, mai puțin a cotei de 3% din veniturile realizate de entitatea X reprezentând suma necesară constituirii Fondului pentru mediu, potrivit legislației în vigoare. Diferența dintre valoarea totală a facturii și cota reținută prin stopaj la sursă de către entitatea Z se înregistrează la cheltuieli:
350,0 lei
339,5 lei


  10,5 lei
%
5121
„Conturi la bănci
în lei”
635
„Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”
= 4111
„Clienți”
350,0 lei
j) Scoaterea din evidență a deșeurilor reciclabile vândute entității Z:
350 lei 711
„Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse”
= 346
„Produse reziduale”
350 lei
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor la entitatea Z
a) Achiziționarea deșeurilor de la entitatea X:
– Intrarea mărfurilor în gestiune:
350 lei 371
„Mărfuri”
= 401
„Furnizori”
350 lei
– Aplicarea taxării inverse în conformitate cu art. 331 alin. (2) din Codul fiscal:
66,5 lei 4426
„TVA deductibilă”
= 4427
„TVA colectată”
66,5 lei
b) Contribuția la Fondul pentru mediu:
10,5 lei 401
„Furnizori”
= 447
„Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate” /
Fondul pentru mediu
10,5 lei
c) Achitarea datoriei față de furnizor:
339,5 lei 401
„Furnizori”
= 5311
„Casa în lei”
339,5 lei
d) Achitarea datoriei la Fondul pentru mediu:
10,5 lei 447
„Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate” /
Fondul pentru mediu
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
10,5 lei
BIBLIOGRAFIE

1. Hotărârea Guvernului nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 750/04.12.2013.

2. Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată în Monitorul Oficial nr. 220/28.03.2014, cu modificările și completările ulterioare.

3. Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, publicată în Monitorul Oficial nr. 809/30.10.2015, cu modificările și completările ulterioare.

4. Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu, publicat în Monitorul Oficial nr. 516/14.06.2006, cu modificările și completările ulterioare.

5. Ordinul ministrului mediului nr. 591/2017 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului „Declarație privind obligațiile la Fondul pentru mediu” și a instrucțiunilor de completare și depunere a acestuia, publicat în Monitorul Oficial nr. 288/24.04.2017, cu modificările și completările ulterioare.

6. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.193/30.12.2005, cu modificările și completările ulterioare.

« articolul anterior

Prescripția creanțelor și datoriilor Prescripția creanțelor și datoriilor

articol următor »

MFP a lansat în dezbatere publică Normele de aplicare a Codului fiscal MFP a lansat în dezbatere publică Normele de aplicare a Codului fiscal



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.