În urmă cu trei ani, aflându-mă la Mănăstirea Tismana, am aflat că Banca Națională a României investește circa două milioane de lei pentru înființarea unui muzeu într-o... peșteră. Locul ales era marcat de un panou, astfel încât se prezenta un argument imbatabil în favoarea unei asemenea investiții: aici, în peștera din apropierea celebrei mănăstiri, fusese depozitat Tezaurul BNR în condițiile dramatice din toamna anului 1944, astfel încât să fie salvat de la un eventual rapt al trupelor sovietice care, practic, ocupau atunci România.

A fost vorba despre o decizie cu adevărat istorică a Consiliului General al BNR (denumirea oficială a structurii de conducere a băncii centrale a țării), decizie adoptată în septembrie 1944, în plin război, când – în împrejurările cunoscute – s-au petrecut multe acte incompatibile chiar și cu regulile unei conflagrații de proporții mondiale, iar aurul din depozitul BNR constituia, neîndoios, o atracție de nerefuzat pentru o armată care se comporta deseori discreționar, întrucât și Convenția de Armistițiu permitea comiterea a numeroase abuzuri.

Momentul de istorie săvârșit cu peste șapte decenii în urmă a fost – dacă putem spune astfel – imortalizat prin inaugurarea, la 26 iulie 2016, a Muzeului BNR din peștera de la Tismana. Cum a fost cât se poate de firesc, momentul inaugural a prilejuit multe evocări, operațiunea „Neptun” (numele de cod dat acțiunii) în vederea salvării a nu mai puțin de 242 de tone de aur din Tezaurul BNR la care s-au adăugat trei tone de aur aparținând Poloniei (tot în urma declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial) constituind un remarcabil succes, o lecție deosebit de utilă. Una dintre semnificațiile acestei extrem de curajoase operațiuni a fost relevată în cuvântul său de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: „Momentul Tismana ar putea să ne lecuiască de delăsare. O lecție conjugată din care se poate trage o concluzie simplă: uite că se poate și în momente dificile. Se poate cu instituții puternice și credibile, care pot să conlucreze. Prejudecata că la noi nu se poate va fi cel puțin pusă sub semnul întrebării. Cred că efortul pentru a deschide acest muzeu își va arăta toate meritele”.

Sigur, nu este singura lecție oferită de o operațiune de o asemenea importanță și anvergură. Tot ca exemple demne de cele mai înalte aprecieri, consemnăm locul și rolul profesionalismului celor implicați într-o acțiune a cărei reușită a fost condiționată decisiv de respectarea strictă a modalităților concrete de cooperare a unor specialiști din diverse domenii, de transport și de depozitare în condiții dificile, asigurându-se, totuși, un nivel de siguranță adecvat, de păstrare a unui secret deplin, deși a fost necesar să se mobilizeze zeci și zeci de oameni. Mai presus de toate, desigur, se situează capacitatea de angajare în slujirea unei cauze naționale majore, probă de autentic patriotism. Muzeul din peșteră stă, astfel, mărturie pentru generațiile din prezent și pentru cele ce ne vor urma despre fapte ale înaintașilor care îndreptățesc cea mai sinceră și caldă prețuire.