Balansul între posibil și probabil

Balansul între posibil și probabil

Numărul 7, 28 feb. - 6 mar. 2017  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Fiecare zi, fiecare săptămână oferă numeroase argumente în sprijinul ideii că, în perioada actuală, s-au înmulțit dezbaterile consacrate unor teme de importanță majoră pentru economia noastră națională, cu impact direct și indirect asupra activității profesioniștilor contabili. Este adevărat, spațiul public a fost acaparat, în mare măsură, de teme care asigură creșterea ratingurilor posturilor de televiziune și radio, precum și ale presei print. Investigațiile sociologice confirmă și reconfirmă faptul că interesul receptorilor se îndreaptă, cu precădere, spre senzaționalismul mediatic, în bună măsură în dauna dezbaterii unor teme cu adevărat importante. În pofida acestei situații, „răzbesc” spre zone de o mai mare vizibilitate și subiectele cu un foarte important potențial ideatic și practic în sfera noastră de preocupări.

Dacă ar fi să identificăm un „liant” al temelor dezbătute, unele extrem de controversate (dar, de regulă, deschise spre dialog), atunci una dintre variantele fezabile ar fi un balans continuu între posibil și probabil. În această caracteristică a schimbului de opinii se integrează, se concentrează organic teme precum realismul prevederilor bugetului național pe anul în curs, șansele de relansare a producției industriale, dar mai ales a investițiilor, iar, în acest context, tema de-a dreptul arzătoare a accesării fondurilor europene, implicațiile expansiunii consumului, ca factor motor al creșterii economice, instituirea unui sistem unitar de salarizare a personalului din sectorul public, soliditatea sistemului de pensii și asistență socială în condițiile majorării semnificative a alocărilor pentru aceste domenii, tendințele de majorare a unor deficite, precum cel de cont curent sau de comerț internațional. Sunt, evident, și alte teme extrem de importante în dezbatere.

Nu trebuie să li se explice profesioniștilor contabili de ce „nucleul” dezbaterilor, indiferent de tema aleasă, îl constituie politica investițională, începând cu firmele și terminând cu economia țării noastre, în ansamblu. Dacă în privința priorităților în materie de investiții, în genere, nu sunt mari deosebiri de vederi, sfera infrastructurii și tehnologiile de vârf ocupând primele locuri, relația dintre posibil și probabil devine mult mai complicată, mult mai controversată atunci când se abordează sursele de finanțare.

Bunăoară, investițiile publice urmează să crească, în acest an, de la 29 miliarde lei în 2016 la 39 miliarde lei. Sporul de 10 miliarde de lei este preconizat a se asigura, în special, prin accesarea unui volum sporit de fonduri europene nerambursabile. Numai că, în prezent, din motive bine cunoscute, România nu are acreditată, la Comisia Europeană, nicio unitate de management în materie de proiecte finanțate prin alocările comunitare pentru țara noastră. De aici, necesitatea de a se elimina o atare stare de fapt, astfel încât probabilitatea să nu se atingă țintele de atragere a fondurilor europene să se diminueze cât mai mult.

Concentrarea dezbaterilor nu pe semnalarea unor astfel de situații, ci pe modalitățile practice de soluționare a ei ar fi un semn puternic de abordare constructivă, neconflictuală.

O astfel de abordare se impune și în legătură cu înființarea și punerea în „funcțiune” a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. S-au exprimat nu puține rezerve față de această prevedere din Programul guvernamental. Nimic anormal în asemenea luări de poziție. Ceea ce se va considera valabil, rațional din observații și propuneri va fi necesar să se ia în seamă în etapele decizionale. Dar ceea ce anticipează trecerea de la posibil la probabil vine exact dintr-o direcție în care probabilul se poate transforma în real: Banca Mondială și-a exprimat, fără echivoc, „susținerea și disponibilitatea pentru colaborarea în structurarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții”. În ceea ce privește respectivul Fond, publicația noastră a prezentat informațiile de rigoare, așa că nu este cazul să repetăm ceea ce am adus la cunoștința cititorilor. Este de subliniat, din nou, în această privință, că avem de-a face cu un semnal imposibil de subapreciat, în orice analiză serioasă, aplicată.

Firește, există o multitudine de surse potențiale de finanțare a investițiilor, la toate nivelurile și în toate ramurile economiei, nu în ultimul rând creditarea bancară. Asupra tuturor acestor surse se impune a se insista tocmai pentru a se parcurge, cât mai repede, drumul de la posibil la probabil și, de aici, la punerea „în operă”, cum spun constructorii. Nu-i evoc întâmplător: dacă pledăm pentru spirit constructiv în dezbateri avem în vedere, mai presus de toate, finalitatea acestora. Cel mai mare volum de valoare adăugată se asigură prin fructificarea ideilor care nu demolează, ci clădesc.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.