Când optimismul îndeamnă la prudență?

Când optimismul îndeamnă la prudență?

Numărul 34, 4-10 sept. 2018  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Zilele precedente au fost marcate de informații statistice care se constituie în tot atâtea surse de optimism. Nimic mai firesc decât satisfacția generată de un număr concludent de succese reale. Bunăoară, s-a calculat oficial că în primul semestru al anului în curs s-au înregistrat 90.000 de noi angajări. Nu mai puțin semnificativă este recolta de grâu din 2018: peste 10 milioane de tone (record absolut). La rândul lui, sistemul bancar anunță un profit net record de 3,6 miliarde de lei în prima jumătate a anului în curs.

Firește, cu aceste exemple n-am epuizat veștile bune. Ne oprim la ele pentru că sănătatea unei economii este evaluată, înainte de toate, prin capacitatea de a crea locuri de muncă. Apoi, ce poate fi mai îmbucurător pentru populația unei țări decât faptul că are pâinea asigurată și că agricultura mai poate exporta cantități apreciabile de grâu? Cât despre sistemul bancar, care înregistrează un profit important, este de remarcat, între altele, că reprezintă un factor esențial al stabilității financiare a întregii țări.

Dacă la toate acestea adăugăm rezultatele sondajelor de opinie în rândurile managerilor, precum și evoluția nivelului de încredere în economia românească (inclusiv al unor agenții internaționale de rating), tabloul conturat de rezultate pozitive din domenii-cheie nu poate decât să insufle o doză consistentă de optimism. În aceste circumstanțe, s-au auzit, totuși, voci, mai ales din economia reală, care îndeamnă la prudență deoarece, chiar și în domeniile amintite, există fenomene care se cer contracarate eficient întrucât transmit semnale nefavorabile. Pornind chiar de la stările de fapt de pe piața muncii, se constată lesne un grad înalt de încordare provocat de un deficit aproape cronic de personal, mai ales la nivelul de calificare cerut de o economie care se dorește a fi, cu adevărat, competitivă în toate articulațiile ei. În ceea ce privește situația din agricultură, recordul la producția de grâu nu reflectă integral adevăratele stări de fapt. Ceea ce se întâmplă, de pildă, în zootehnie, ca efect al răspândirii alarmante a pestei porcine, constituie un motiv extrem de serios de îngrijorare. Nu este vorba numai despre pagube imense, ci și despre scoaterea la iveală a unor deficiențe grave de ordin managerial, pe fondul unor dezechilibre sectoriale care se acutizează. Cât privește sistemul bancar, sunt de readus în atenție aspecte deloc plăcute, care se referă, de exemplu, la volumul nejustificat de redus al creditării destinate economiei reale.

Ne-am limitat la domeniile în care s-au consemnat recordurile amintite la începutul acestui comentariu. Bineînțeles, ele nu acoperă nici pe departe temele preocupante care impun prudență, atât în evaluări, cât și în acțiune. Nu ne propunem un „inventar” al acestora, ci doar identificarea unor elemente componente ale realităților care îndeamnă la echilibru în procesul decizional.

Presiunile inflaționiste care sunt induse, în special, de evoluția cererii, îndeosebi a celei de consum, continuă să mențină rata inflației peste țintele propuse, iar acest fapt nu poate să nu provoace îngrijorări legitime. Presiuni puternice se exercită, în continuare, asupra salariilor, în condițiile creșterilor din sectorul bugetar, cu implicații directe și indirecte notabile asupra sectorului privat. În același timp, încordarea semnalată de mai mult timp în procesul execuției bugetare nu a slăbit. Pe un plan mai larg, anticipările care definesc consumul privat drept principal motor al creșterii economice (chiar dacă se văd – cu ochiul liber – anumite comprimări) readuc în atenție ritmul inferior celui prognozat al investițiilor, mai ales al celor care au un efect pozitiv propagat la scara întregii economii.

Fără a subaprecia măcar o clipă rezultatele pozitive reale, managerii care au răspuns întrebărilor „clasice” din sondajele de opinie au demonstrat, din nou, un autentic spirit realist, punând accentul pe necesitatea adoptării de măsuri care să favorizeze, cu precădere, procesele și fenomenele pozitive din economie și, totodată, să contribuie la diminuarea celor negative, între care unele au un caracter prociclic. Cu alte cuvinte, au relevat că – la toate nivelurile decizionale – se impune a se ține seama, în cel mai înalt grad, de zicala potrivit căreia „paza bună trece primejdia rea”.

(Copyright foto: olegdudko / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.