Cartea din bibliotecă și nevoia de lectură

Cartea din bibliotecă și nevoia de lectură

Numărul 2, 21-27 ian. 2019  »  Eveniment

Alexandra Rizea

Manifestările dedicate Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, evenimentele prilejuite de marcarea celei de-a zecea ediții a Zilei Culturii Naționale oferă surse de inspirație extrem de bogate pentru abordarea unor teme care prezintă un incontestabil interes public. Este principalul argument care susține demersurile menite să apropie activitățile culturale de oameni, de realitățile economico-sociale ale timpului nostru. Este semnificativ că, la 15 ianuarie 2020, de Ziua Culturii Naționale s-a desfășurat, la București, seminarul intitulat Cum creștem rolul bibliotecilor în promovarea lecturii?.

Se confirmă, astfel, continuarea acțiunilor desfășurate în ultimul timp, în comun, de edituri, librării și biblioteci pentru combaterea unor fenomene negative din sfera educației și culturii, prin dezvoltarea întregului sistem de publishing românesc în consonanță cu noul statut al CĂRȚII în viața personală și la scară socială.

Tema ediției din acest an a reuniunii amintite mai sus a vizat organizarea cu succes a expozițiilor tematice de carte. S-a pornit de la experiența acumulată, în special de biblioteci, în materie de informare a publicului larg asupra noutăților editoriale, cu preocuparea deosebită de orientare spre grupuri-țintă din cele mai diverse domenii de activitate, începând cu tinerele generații, cele care au cea mai mare nevoie de instrumente de formare în spiritul unei culturi generale adaptate la vremurile în care trăim.

Dincolo, însă, de aspectele de natură organizațională, de modalitățile cele mai eficiente de publicitate, de amenajare a expozițiilor de carte în maniere cât mai atractive, manifestarea a prezentat și prezintă interes în contextul, mai larg, al necesității de creștere a locului și rolului cărții în diminuarea analfabetismului funcțional, în diseminarea cunoștințelor, a celor mai de seamă valori umaniste, la scară națională și universală.

Situația din acest domeniu este complexă și contradictorie. În condițiile în care apar, în medie, pe an, circa 10.000 de titluri de carte din toate sferele de activitate și din toate genurile, numărul cititorilor continuă să scadă. Potrivit unui recent Eurobarometru, 49% dintre persoanele intervievate din România au citit doar două cărți de-a lungul unui an. Vânzările prin intermediul librăriilor au stagnat, ca valoare, în jurul a 70 de milioane de euro, în medie, pe an. Tot, în medie, fiecare cetățean român cheltuiește pentru cumpărarea de cărți, pe an, numai 20 lei.

În perioada postdecembristă s-a diminuat puternic rețeaua de biblioteci publice, de la peste 17.000 de unități, în 1990, la 9.600, în prezent, iar numărul cititorilor acestora a scăzut, în același interval, de la circa 10 milioane la aproape 3 milioane.

Sigur, continuă să reprezinte puternice centre de promovare a lecturii Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Națională, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Metropolitană București (cu filialele din sectoare), bibliotecile județene. În schimb, în învățământul primar și preuniversitar, nu numai că a scăzut numărul bibliotecilor, ci și, din cauze financiare, s-a rămas mult în urmă în privința noilor achiziții. Cu greutăți financiare se confruntă și bibliotecile din învățământul superior.

În acest context prezintă o importanță deosebită faptele și datele comunicate și analizate la seminarul Cum creștem rolul bibliotecilor în promovarea lecturii?. S-a pus accentul pe experiențele valoroase în informatizarea bibliotecilor, în utilizarea noilor tehnologii, inclusiv în materie de publicitate și în organizarea de evenimente specifice. Se află, în plină derulare, mai multe programe de îmbunătățire a dotărilor și de ridicare a nivelului profesional al bibliotecarilor. În acest mod se reliefează, mai pregnant, faptul că, simultan cu rolul de îndrumător/consilier în relația cu cititorii – copii, adolescenți, tineri, adulți – cu cele mai diferite preocupări și niveluri de pregătire, bibliotecarul devine un specialist de clasă în promovarea de modalități noi, moderne de stimulare a lecturii cu elemente care îi întregesc profilul profesional. Se poate, prin urmare, conchide că manifestări de genul celei care a avut loc de Ziua Culturii Naționale reprezintă vii expresii ale faptului că există resurse, în primul rând, umane, capabile să stimuleze lectura, ca o modalitate de neînlocuit de răspândire a culturii în pas cu cerințele societății bazate pe cunoaștere – ca parte intrinsecă a progresului civilizației și aici, la noi, în spațiul carpato-dunăreano-pontic.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.