Cauze şi efecte

Cauze și efecte

Numărul 32-33, 22 aug. - 4 sept. 2017  »  La început a fost cuvântul...

Într-un articol referitor la execuția bugetelor locale se afirma că „există persoane pentru care banul public nu are nicio valoare, ei fiind interesați numai de cheltuirea lui în propriul interes”. În afara dezacordului gramatical trebuie subliniat că, pe fond, avem de-a face – în acest caz – cu o fractură logică. Dacă „banul public” n-ar avea „nicio valoare” pentru respectivii, atunci nu ar exista nici „interesul propriu” de a-l „acumula”. Tocmai pentru că „banul public” are „valoare” – deseori fiind vorba despre cheltuirea unor sume considerabile – unii dintre cei care îl gestionează comit grave ilegalități care aduc uriașe prejudicii interesului public. În ceea ce privește derapajul gramatical, sesizăm, din nou, dezacordul dintre „persoane” și „ei”. Se cuvenea să se spună „ele” și, în consecință, „interesate”. Oricum, stilistic, în frază se putea evita folosirea simultană a termenilor „interesați” și „interese”.

În alte cazuri, când se recurge la substantive colective precum „comunitate locală”, „tineret”, „populație”, „public”, în frazele respective găsim în continuare din belșug cuvinte precum „ei”, „ele”, „aceștia”, „acestea” etc., așa cum o atestă, între multe alte exemple, următoarea formulare: „Controlorii au constatat că neregulile comise de întreaga grupare infracțională au relevat că ei profitau de consumatorii neavizați”. Evident, acel „ei” nu se acordă în fraza citată cu „gruparea infracțională”, după cum acel „neavizați” în cazul unor „consumatori” sună cam ciudat. Oare, dacă ar fi fost „avizați”, mai putea „gruparea” cu pricina… „să profite” de ei?

Tot în legătură cu necesitatea respectării proprietății termenilor în anumite contexte, atrag atenția și erori de genul celor pe care le semnalăm în continuare. Astfel, tot într-o analiză economico-socială, se menționa: „Afacerea a plecat cu un handicap major provocat de numeroase dezavantaje care i-au pus în dificultate pe principalii protagoniști”. Ce înseamnă „handicap” în spiritul frazei pe care o analizăm? Nimic altceva decât existența unor „dezavantaje”. Apoi, „dezavantajele” reprezintă, ele însele, o certă „dificultate”. De altfel, chiar „handicapul” este definit în dicționare cu sinonime precum „dezavantaj” și „dificultate”. În privința sintagmei „protagoniști principali”, pleonasmul se vede de la distanță. „Protagonist” înseamnă exact o persoană care, într-o afacere sau în oricare altă acțiune, are un rol „principal”.

În sfârșit, constatăm creșterea numărului de alte erori care – la rândul lor – încalcă reguli lingvistice de bază. Ne referim, mai ales, la aprecieri care sună astfel: „Ignorarea impactului măsurii propuse va avea drept consecință afectarea intereselor unui număr mare de angajați și angajatori”. Când vorbim despre „impact”, nu facem altceva decât să indicăm „consecințe” din categoria cărora face parte și… „afectarea”, adică tot un „efect”, o „influență” sau alte asemenea „urmări”. Deci, atunci când ne exprimăm, în scris sau verbal, se cuvine să ținem seama de toate „consecințele”, de seria relativ lungă a sinonimelor care desemnează raporturile dintre cauze și efecte. Bineînțeles, este nevoie de oarecare efort de concentrare. Merită. Și, în plus, nu doare. (T.B.)

(Copyright foto: elnavegante / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.