Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

Numărul 10, 21-27 martie 2017  »  La început a fost cuvântul...

Când, într-o analiză consacrată antreprenoriatului, găsești formulări de genul „urmează ca ulterior”, „talentul sau cunoștințele de business vor fi valorizate în viitor pentru succesul în afaceri”, „consensul unanim al tuturor asupra căilor de urmat”, ai întreaga îndreptățire să reproșezi autorului fie și numai neatenția în conceperea și scrierea respectivului text.

În condițiile în care vorbești la timpul viitor este limpede că acel „urmează” nu se poate raporta decât la „ulterior”. Acest pleonasm este tot atât de supărător precum deficitul de stil pe care îl găsim frecvent în sintagme de felul „urmează ca în zilele următoare” sau „urmează ca în viitor”.

În ceea ce privește fraza care începe cu „talentul sau cunoștințele…”, în afară de repetarea erorii referitoare la timpul viitor, se impune a constata că primul termen nu se află în poziția de „sau” cu al doilea, „talentul”, deoarece, în toate împrejurările, „cunoștințele” sunt complementare, absolut necesare nu numai „pentru succesul în afaceri”, ci și – în general – pentru o viață bogată în împliniri.

Cum pleonasmul nu se dă bătut fără perseverență în slujirea rigorilor limbii, nu putem să trecem cu vederea nici sintagma „consensul unanim al tuturor”. Păi, ce înseamnă „consens” dacă nu un acord, o înțelegere a „tuturor” părților implicate? Insistăm asupra sensurilor acestui substantiv și din motive care țin de actualitatea nemijlocită. De pildă, dezbaterile referitoare la viitorul UE (și în această privință elementul timp este prezent în toate cele trei ipostaze ale lui) vizează de foarte multe ori tema „consensului”, inclusiv prin derivatele „consensual” și „consensualitate”, fiind vorba despre principii fundamentale ale procesului decizional la nivelul Uniunii Europene.

Erori de felul celor conținute în articolul din care am citat au o răspândire destul de largă nu numai în vorbirea curentă (liberă), ci și în texte elaborate, fie de ordin administrativo-managerial, fie în lucrări științifice. Pleonasmul, nerespectarea raportului dintre parte și întreg, punerea semnului de egalitate între cuvinte care au valori și sensuri diferite, fără să mai vorbim despre acordul gramatical, nu numai că stâlcesc limba, ci introduc și confuzii care privesc fondul temelor abordate în amintitele prilejuri. Și pentru a încheia tot cu un exemplu din articolul citat, iată ce mai declară autorul: „Eu consider că antreprenorii se nasc, nu se formează”. Și aceasta, pentru că tot evocase „nevoia de cunoștințe pentru succesul în afaceri”. Așa că am mai „descoperit” un derapaj, și anume fractura logică. Cred că este destul pentru rubrica de față, că doar „n-au intrat zilele (și săptămânile) în sac”. (T.B.)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.