Cercul virtuos vs. cercul vicios

Cercul virtuos vs. cercul vicios

Numărul 28-29, 24 iulie - 6 august 2018  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Utilizarea metaforelor în abordarea fenomenelor economico-sociale a fost un însoțitor permanent al istoriei umanității din nevoia firească de a caracteriza cât mai expresiv procese și fenomene complicate, a căror esență nu se dezvăluie la prima privire. Evident, nu-mi propun să tratez această temă sub aspect pur teoretic, în condițiile în care actualitatea nemijlocită captează atenția majorității concetățenilor noștri, inclusiv a profesioniștilor contabili, cu multe aspecte de ordin practic.

În contextul pregătirilor pentru perioada în care România va deține președinția Consiliului UE, spațiul public consemnează evaluări, proiecții, opinii referitoare mai ales la ceea ce a însemnat, la ceea ce înseamnă și la ceea ce va însemna apartenența țării noastre la comunitatea politico-economică la care a aderat în urmă cu peste un deceniu.

În prezent, atât la Bruxelles, cât și la București, se armonizează (dacă putem spune așa) terminologiile și chiar metaforele care își propun să definească noua ipostază în care se va afla România în intervalul ianuarie-iunie 2019. Astfel, nu este dificil de constatat frecvența mai mare a sintagmei „cerc virtuos” în discuțiile pe tema avantajelor de care a beneficiat și beneficiază România ca stat membru al UE, respectiv poziția de pe care va exercita președinția Consiliului Uniunii Europene.

În majoritatea analizelor, se apreciază că nu numai după aderare, ci și în anii pregătirilor pentru acest nou statut, România a intrat într-un veritabil „cerc virtuos”. Adică, a fost imprimată țării noastre o direcție de dezvoltare previzibilă, stabilită prin finalizarea negocierilor la toate cele 31 de capitole sectoriale. În linii mari, se consideră că România a beneficiat de însușirea și punerea în practică, în mare măsură, a legislației, a criteriilor și regulilor statornicite în spațiul comunitar, de o regândire, în spirit modern, a activității din industrie, agricultură, servicii etc., a accesat fonduri nerambursabile de ordinul zecilor de miliarde de euro, s-a conectat la orientările fundamentale definite prin digitalizare, economie circulară, economie durabilă.

O idee de bază este și aceea că șansele sintetizate prin sintagma „cerc virtuos” n-au fost și nu sunt valorificate la nivelul avantajelor comparative și competitive ale României, înainte de toate, în sfera economico-socială. S-a simțit și se simte prezența a ceea ce putem să numim opusul „cercului virtuos”, și anume „cercul vicios”. Apare necesară punerea în balanță a ambelor sintagme, ceea ce presupune identificarea corectă a factorilor pozitivi în vederea fructificării lor optime, și a celor negativi, cu scopul diminuării și chiar al eliminării lor. Se impune, deci, să avansăm în direcția atingerii criteriilor de convergență nominală, reală și juridică, în centrul cărora se situează un stadiu de dezvoltare care – în sfera economică și socială – să depășească, la toate capitolele, nivelul mediu, pe ansamblul Uniunii Europene.

În condițiile în care procedurile de preluare a președinției Consiliului Uniunii Europene au și început, apare cât se poate de firesc ca privirile analiștilor din celelalte state membre (și nu numai) să se îndrepte, cu interes sporit, spre România. Bunăoară, bilanțul președinției Bulgariei, încheiată la 1 iulie 2018, a prilejuit și evaluări în centrul cărora s-a aflat faptul că țara vecină, care a aderat la UE – ca și România – la 1 ianuarie 2007, a obținut performanțe inferioare celor înregistrate de țara noastră. În cei zece ani de la aderare, gradul de dezvoltare economică a României a crescut cu peste 20 de puncte procentuale, de la 39% la peste 60% din media UE. În același interval, Bulgaria a atins, procentual, aproximativ jumătate din sporul de produs intern brut realizat de România.

Există, însă, procese și fenomene care distonează cu tendințele principale de evoluție a țării noastre, între acestea fiind consemnate de analiști menținerea marilor decalaje între regiunile de dezvoltare, accentuarea inegalităților sociale, rata de ocupare a populației sub media din UE, ritmul lent de accesare a fondurilor europene, stadiul nesatisfăcător de exercitare a antreprenoriatului în zonele rurale și altele care au făcut  – și până acum – obiectul comentariilor noastre. Esențialul constă în orientarea acțiunilor practice în vederea maximizării avantajelor „cercului virtuos”, ceea ce va atrage după sine și diminuarea influenței factorilor negativi sintetizați prin formula „cerc vicios”, cale sigură spre consolidarea pozițiilor cucerite până acum în complexul proces de integrare europeană a României.

(Copyright foto: belyay / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.