Cheltuielile cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit

Cheltuielile cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit

Numărul 38, 10-16 oct. 2017  »  Expertiza și auditul afacerilor

conf. univ. dr. Adriana Florina Popa
ASE București

REZUMAT
În cadrul acestui articol vom realiza o trecere în revistă a cheltuielilor cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit. Vom supune atenției cele mai importante categorii de astfel de cheltuieli, respectiv cheltuielile de protocol, cele sociale, scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, pierderile tehnologice cuprinse în norma de consum proprie, cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve, cele cu dobânzile și diferențele de curs valutar și cheltuielile cu amortizarea, prezentând și câteva exemple ilustrative.

Termeni-cheie: rezultat impozabil, impozit pe profit, cheltuieli, deductibilitate limitată

Clasificare JEL: K34

Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile numai cele efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile sindicale.

Conform art. 25 alin. (3) din Codul fiscal, printre cheltuielile cu deductibilitate limitată se află următoarele:
  • cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cele de protocol;
  • cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5% aplicate asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii;
  • scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
  • pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
  • 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de nouă scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului;
  • cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve;
  • cheltuielile cu dobânzile și diferențele de curs valutar;
  • amortizarea.

În continuare vom analiza toate aceste categorii de cheltuieli.

➔ Cheltuielile de protocol

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cele de protocol.

Observație:
În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cele înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VII din Codul fiscal pentru cadourile cu valoare mai mare de 100 lei oferite de contribuabil.
Bază de calcul=Rezultat brut+Cheltuieli cu impozitul pe profit+Cheltuieli
de protocol
Cheltuieli înregistrate cu TVA colectată pentru cadourile oferite

Exemplu

La data de 31.12.N, situația la o societate se prezintă astfel:
  • venituri totale – 50.000 lei, din care 2.000 lei din dividende primite de la o persoană juridică la care entitatea deține 20% din capitalul social din anul N-4;
  • cheltuieli totale – 40.000 lei, din care 1.000 lei cheltuiala cu impozitul pe profit aferentă trimestrului anterior și cheltuieli de protocol de 3.000 lei în cazul 1 sau de 100 lei în cazul 2.

Achizițiile care au dus la înregistrarea cheltuielilor de protocol reprezintă cadouri cu valoarea unitară mai mică de 100 lei/beneficiar, societatea având drept integral de deducere a TVA.

Ne propunem să determinăm rezultatul impozabil.

Cazul 1
Cheltuieli de protocol deductibile = (Venituri totale – Cheltuieli totale + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol) x 2% = (50.000 lei – 40.000 lei + 1.000 lei + 3.000 lei) x 2% = 280 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile = Cheltuieli de protocol – Cheltuieli de protocol deductibile = 3.000 lei – 280 lei = 2.720 lei
Rezultat impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile (Dividende) + Cheltuieli nedeductibile (Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol nedeductibile) = 50.000 lei – 40.000 lei – 2.000 lei + (1.000 lei + 2.720 lei) = 11.720 lei
Cazul 2
Cheltuieli de protocol deductibile = (Venituri totale – Cheltuieli totale + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol) x 2% = (50.000 lei – 40.000 lei + 1.000 lei + 100 lei) x 2% = 222 lei
Cum cheltuiala cu protocolul realizată efectiv este mai mică decât valoarea obținută mai sus, aceasta este deductibilă integral.
Rezultat impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile (Dividende) + Cheltuieli nedeductibile (Cheltuieli cu impozitul pe profit) = 50.000 lei – 40.000 lei – 2.000 lei + 1.000 lei = 9.000 lei
➔ Cheltuielile sociale

Cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 5% aplicate asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.

Conform art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal:

„(...) Intră sub incidența acestei limite următoarele:
  1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;
  2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea;
  3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor;
  4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern”.

Exemplu

O societate înregistrează următoarele cheltuieli sociale:
  • tichete de creșă acordate în conformitate cu legislația în vigoare – 6.000 lei;
  • cadouri pentru salariați și copiii minori ai acestora – 5.000 lei;
  • bilete de tratament și odihnă acordate salariaților – 8.000 lei.
  • Fondul de salarii este de 300.000 lei în cazul 1 sau de 1.000.000 lei în cazul 2.

Ne propunem să determinăm deductibilitatea cheltuielilor sociale.

Cheltuieli sociale = 6.000 lei + 5.000 lei + 8.000 lei = 19.000 lei

Cazul 1
Cheltuieli sociale deductibile = 300.000 lei x 5% = 15.000 lei
Cheltuieli sociale nedeductibile = 19.000 lei – 15.000 lei = 4.000 lei
Cazul 2
Cheltuieli sociale deductibile = 1.000.000 lei x 5% = 50.000 lei
Cheltuielile sociale nu depășesc limita de 5% din fondul de salarii, prin urmare acestea sunt deductibile integral.
➔ Scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/ depozitare, potrivit legii

Scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legislației în materie, inclusiv cheltuielile cu bunuri cu termen depășit de valabilitate conform legii sunt deductibile limitat la calculul impozitului pe profit.

Nu sunt considerate perisabilități pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obținerea unui serviciu.

Exemplu

O societate care comercializează fructe suportă pe parcursul transportului acestora o pierdere de 5.000 lei din totalul cantității aprovizionate, în valoare de 42.000 lei. Cantitatea rămasă este vândută la prețul de 70.000 lei.

Ne propunem să aflăm care este limita de perisabilitate.

Potrivit Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/2004, limita maximă de perisabilitate pentru transportul fructelor este de 0,5%.

Limita de perisabilitate = 42.000 lei x 0,5% = 210 lei
Perisabilități nedeductibile fiscal = 5.000 lei – 210 lei = 4.790 lei
TVA aferentă = 4.790 lei x 9% = 431 lei
➔ Pierderile tehnologice cuprinse în norma de consum proprie

Pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu sunt deductibile limitat la calculul impozitului pe profit.

➔ Cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice

Sunt deductibile în cotă de 50% cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de nouă scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului.

Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele sunt utilizate:
  • exclusiv pentru servicii de urgență, de pază și protecție și de curierat;
  • de agenții de vânzări și de achiziții;
  • pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
  • pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;
  • ca mărfuri în scop comercial.

Nu intră sub incidența acestor prevederi cheltuielile privind amortizarea.

Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal se face după aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea adăugată, respectiv aceasta se aplică și asupra taxei pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al TVA.

În cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, inclusiv cele înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, inspecțiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nedeductibilă din taxa pe valoarea adăugată, dobânzile, comisioanele, diferențele de curs valutar etc.

Exemplu

Cheltuielile cu revizia tehnică a unui autoturism care nu este utilizat de societatea deținătoare exclusiv în scopul activității economice sunt în sumă de 2.000 lei, TVA 19%.

Ne propunem să determinăm valoarea cheltuielilor cu revizia nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Partea de TVA nedeductibilă = (2.000 lei x 19%) x 50% = 190 lei
Baza de calcul al valorii cheltuielilor cu revizia nedeductibile = 2.000 lei + 190 lei = 2.190 lei
Valoarea cheltuielilor cu revizia nedeductibile = 2.190 lei x 50% = 1.095 lei
➔ Cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve

Conform art. 26 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor astfel:

1. Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau din patrimoniu.

Bază de calcul=Rezultat brut+Cheltuieli
cu impozitul
pe profit

În cazul în care rezerva legală este folosită pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, inclusiv pentru majorarea capitalului social, rezerva reconstituită ulterior acestei utilizări, în aceeași limită, este deductibilă la calculul rezultatului fiscal.

Exemplu

La sfârșitul anului dispunem de următoarele informații:
  • venituri totale – 60.000 lei, din care venituri din reluarea ajustărilor pentru deprecierea activelor circulante – 10.000 lei;
  • cheltuieli totale – 25.000 lei, din care amenzi și penalități datorate statului – 3.000 lei și impozit pe profit aferent trimestrului III – 4.000 lei;
  • capital social – 10.000 lei;
  • rezervă legală din anii precedenți – 500 lei.

Ne propunem să determinăm rezultatul impozabil.

Condiții care trebuie respectate în scopul stabilirii rezervei deductibile la calculul impozitului pe profit:

(Rezultat contabil + Cheltuieli cu impozitul pe profit) x 5% = (60.000 lei + 4.000 lei) x 5% = 3.200 lei

Capital social x 20% = 10.000 lei x 20% = 2.000 lei

Rezerva legală deductibilă poate fi majorată din rezultatul anului curent cu maximum 3.200 lei. Suma necesară atingerii plafonului este însă de 1.500 lei.

Rezervă legală totală după majorare = 1.500 lei + 500 lei = 2.000 lei

Rezultat fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile (Venituri din reluarea ajustărilor pentru deprecierea activelor circulante) + Cheltuieli nedeductibile (Cheltuieli cu impozitul pe profit + Amenzi și penalități datorate statului) – Deduceri fiscale (Rezervă legală deductibilă) = (60.000 lei – 25.000 lei) – 10.000 lei + (4.000 lei + 3.000 lei) – 1.500 lei = 30.500 lei

Impozit pe profit = 30.500 lei x 16% = 4.880 lei

2. Provizioanele pentru garanții de bună execuție acordate clienților se supun următoarelor reguli de deductibilitate:

✔ Se deduc trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate în cursul trimestrului/anului respectiv pentru care se acordă garanție în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convențiile încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.

✔ Pentru lucrările de construcții care necesită garanții de bună execuție, conform prevederilor din contractele încheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiția reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate și confirmate de beneficiar pe baza situațiilor de lucrări.

✔ Înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanțiile de bună execuție se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanție înscrise în contract.

Exemplu

O societate care are ca obiect de activitate construcțiile ridică o clădire de birouri în valoare de 5.000.000 lei, TVA 19%. Contractul încheiat între constructor și beneficiar prevede reținerea de către acesta din urmă a unei garanții de 10% din valoarea clădirii pentru o perioadă de un an. Pe parcursul acestui an nu se constată vicii de construcție, iar la sfârșitul său constructorul își recuperează garanția reținută.

Ne propunem să determinăm nivelul de deductibilitate a garanției de bună execuție.

Factura se prezintă astfel:
- lei -
 BazăTVA
Servicii conform contractului
Garanție acordată conform contractului
5.000.000
(595.000)
     950.000 
Total de încasat 5.355.000

Cheltuiala de 595.000 lei cu provizionul înregistrat pentru garanția acordată clientului este deductibilă integral.

3. Ajustările pentru deprecierea creanțelor sunt deductibile în limita unei cote de 30% în cazul în care creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
  • sunt neîncasate într-o perioadă care depășește 270 de zile de la data scadenței;
  • nu sunt garantate de altă persoană;
  • sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.
4. Ajustările pentru deprecierea creanțelor sunt deductibile în limita unei cote de 100% în cazul în care creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
  • sunt deținute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație; sau
  • sunt deținute la o persoană fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvență pe bază de:
    – plan de rambursare a datoriilor;
    – lichidare de active;
    – procedură simplificată;
  • nu sunt garantate de altă persoană;
  • sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.

Exemplu

O societate prezintă următoarea situație a creanței față de clientul A:

ClientData vânzăriiData scadențeiValoareProbabilitate de încasare la 31.12.N
A01.02.N01.03.N20.000 lei60%

Creanța nu este încasată până la sfârșitul anului.

Ne propunem să prezentăm înregistrările referitoare la clientul A.

La data de 31.12.N:
Se trece clientul A în stare de incertitudine.
Se înregistrează o ajustare pentru deprecierea creanței față de acest client.
Ajustare înregistrată în contabilitate = 20.000 lei x 40% = 8.000 lei
Ajustare deductibilă fiscal (cheltuială deductibilă) = 20.000 lei x 30% = 6.000 lei
Astfel, cheltuiala nedeductibilă din punct de vedere fiscal este de 2.000 lei.
➔ Cheltuielile cu dobânzile și diferențele de curs valutar

Conform art. 27 din Codul fiscal, cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor obținute de la entități nespecializate, înregistrate în contabilitate pe seama contului 666 „Cheltuieli privind dobânzile”, sunt deductibile limitat în funcție de nivelul gradului de îndatorare.

Gradul de îndatorarea capitalului=Media capitalului împrumutat cu termen de rambursare peste un an
Media capitalului propriu

Capitalul împrumutat reprezintă totalul creditelor și împrumuturilor obținute de la persoane sau instituții nespecializate în activitatea de creditare, cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

Atenție!
În capitalul împrumutat se includ și:
  • creditele sau împrumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, în situația în care există prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentă, însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor/împrumuturilor pe care le prelungesc, depășește un an;
  • creditele/împrumuturile cu termen de rambursare peste un an pentru care în convențiile încheiate nu s-a stabilit obligația de a plăti dobânzi.

În cazul în care cheltuielile din diferențe de curs valutar (RD 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”) depășesc veniturile din diferențe de curs valutar (RC 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”), pierderea va fi tratată ca o cheltuială cu dobânzile.

Cheltuielile din diferențe de curs valutar sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului. Astfel:

 Cheltuielile cu dobânzile limitate la nivelul dobânzii de referință a BNR și pierderea netă din diferențe de curs valutar
Grad de îndatorare ≤ 3
Grad de îndatorare > 3

Integral deductibile
Nedeductibile, cu posibilitatea reportării în perioada următoare până la deductibilitatea integrală a acestora
Capital propriu negativNedeductibile, cu posibilitatea reportării în perioada următoare până la deductibilitatea integrală a acestora
Partea de dobândă care depășește rata dobânzii de referință a BNR este nedeductibilă, fără posibilitatea reportării ulterioare.

Exemplu

O societate datorează dobânzi în valoare de 9.400 lei pentru un împrumut primit de la un asociat. Rata dobânzii este de 4,25%, cu 2,5% mai mare decât nivelul ratei dobânzii de referință a BNR (1,75%). Gradul de îndatorare este de 3,2.

Ne propunem să determinăm deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda și modalitatea de reportare pentru ca acestea să fie recuperate.

La nivelul ratei dobânzii aplicate de BNR, cheltuielile cu dobânda ar fi fost egale cu 3.871 lei ((9.400 lei x 1,75%)/4,25%).
Cheltuieli cu dobânda nedeductibile cu posibilitatea reportării ulterioare = 3.871 lei
Aceste cheltuieli se reportează pentru a fi recuperate în perioada în care gradul de îndatorare va fi mai mic de 3.
Cheltuieli cu dobânda nedeductibile fără posibilitatea reportării ulterioare = 9.400 lei – 3.871 lei = 5.529 lei
Observație:
Cheltuiala cu dobânda aferentă instituțiilor financiare agreate de BNR este întotdeauna deductibilă din punct de vedere fiscal.
➔ Amortizarea fiscală

Potrivit art. 28 din Codul fiscal, cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătățirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării.

Conform art. 7 pct. 44 lit. c) din Codul fiscal, valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile și a terenurilor reprezintă costul de achiziție, de producție sau valoarea de piață a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz.

Prin valoare fiscală rămasă neamortizată se înțelege diferența dintre valoarea fiscală la data intrării în patrimoniu, în care se include și taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă, și valoarea amortizării fiscale.

Amortizarea fiscală se calculează din luna următoare celei în care se pune în funcțiune mijlocul fix amortizabil.

Exemplu

Valoarea contabilă a unui utilaj este de 12.000 lei, iar durata normală de funcționare a acestuia este de 5 ani. Activul se amortizează degresiv din punct de vedere contabil și liniar din punct de vedere fiscal.

Ne propunem să stabilim efectul amortizării asupra rezultatului fiscal.

Cotă de amortizare liniară = 100/5 = 20%

Cotă de amortizare degresivă = 1,5 x 20% = 30%

Tabloul amortizării se prezintă astfel:
- lei -
AnulAmortizarea contabilă (degresivă)Amortizarea fiscală (liniară)Efectul asupra rezultatului fiscal
1
2
3
4
5
12.000 x 30% = 3.600
(12.000 – 3.600) x 30% = 2.520
(8.400 – 2.520)/3 = 1.960
1.960
1.960
12.000 x 20% = 2.400
12.000 x 20% = 2.400
12.000 x 20% = 2.400
12.000 x 20% = 2.400
12.000 x 20% = 2.400
1.200
   120
(440)
(440)
(440)
Total12.00012.000     0
Pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult nouă scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, din categoria M1, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună, fiind exceptate vehiculele utilizate:
  • exclusiv pentru servicii de urgență, de pază și protecție și de curierat;
  • de agenții de vânzări și de achiziții, precum și pentru test drive și pentru demonstrații;
  • pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
  • pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închiriere către alte persoane, transmiterea dreptului de folosință, în cadrul contractelor de leasing operațional sau pentru instruire de către școlile de șoferi.

Amortizarea contabilă este tratată drept cheltuială nedeductibilă, în timp ce amortizarea fiscală intră în categoria deducerilor. Ambele valori au rubrici distincte în formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”, la rândul 11 „Amortizare fiscală” și, respectiv, la rândul 28 „Cheltuieli cu amortizarea contabilă”.

BIBLIOGRAFIE
  1. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările și completările ulterioare.
  2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modificările și completările ulterioare.

(Copyright foto: kantver / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!