Contabilitatea ambalajelor în regim de restituire

Contabilitatea ambalajelor în regim de restituire

Numărul 26-27, 10-23 iulie 2018  »  Expertiza și auditul afacerilor

CECCAR

PUBLICITATE
REZUMAT
În articolul de față ne propunem să redăm o serie de aspecte privind contabilitatea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți prin schimb, fără facturare, prezentând și exemple ilustrative care includ înregistrările contabile atât la furnizor, cât și la cumpărător. Totodată, vom avea în vedere obligațiile și regulile referitoare la gestionarea ambalajelor reutilizabile, care se regăsesc în Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.

Termeni-cheie: furnizori, clienți, ambalaje care circulă prin schimb, fără facturare, ambalaje reutilizabile

Clasificare JEL: M41

Ambalajele reprezintă o categorie distinctă în cadrul stocurilor. Potrivit prevederilor pct. 276 alin. (1) lit. g) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare, în această categorie sunt incluse ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care pot fi păstrate de terți în mod temporar, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte.

Circulația ambalajelor reutilizabile (paleți, navete) și a ambalajelor primare reutilizabile între operatorii economici se face cu respectarea prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, din punctul de vedere al modului de organizare a contabilității stocurilor, aceasta se ține cantitativ și valoric sau numai valoric, prin folosirea inventarului permanent sau a celui intermitent.

Ambalajele pot circula între furnizorii de marfă și clienți sub două forme: prin schimb, fără facturare, sau prin facturare.

În ceea ce privește tratamentul specific taxei pe valoarea adăugată, conform art. 286 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, baza de impozitare nu cuprinde valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți prin schimb, fără facturare.

În acest sens, Normele metodologice de aplicare a articolului sus-menționat stabilesc la pct. 31 alin. (9) și (10) în plus anumite aspecte, precum:

  • Ambalajele care circulă între furnizorii de marfă și clienți prin schimb, fără facturare, nu se includ în baza de impozitare a taxei, chiar dacă beneficiarii nu dețin cantitățile de ambalaje necesare efectuării schimbului și achită o garanție bănească în schimbul ambalajelor primite.
  • Pentru vânzările efectuate prin unități care au obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garanției bănești încasate pentru ambalaje se evidențiază distinct pe bonurile fiscale, fără taxa pe valoarea adăugată.
  • Restituirea garanțiilor bănești nu se reflectă în documente fiscale.
  • Persoanele care au primit ambalaje în schimbul unei garanții bănești au obligația să comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitățile de ambalaje scoase din evidență ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeași natură.
  • Furnizorii de ambalaje sunt obligați să factureze cu taxa pe valoarea adăugată cantitățile de ambalaje respective.
  • Dacă garanțiile sunt primite de la persoane fizice de către proprietarul ambalajelor, pe baza evidenței vechimii garanțiilor primite și nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au încasat garanții mai vechi de un an calendaristic.

Așadar, ambalajele care circulă între furnizorii de marfă și clienți prin schimb nu sunt facturate și nu se supun taxei pe valoarea adăugată, clientul fiind obligat să le restituie. Documentul justificativ pe baza căruia circulă acestea este avizul de însoțire a mărfii.

Exemplu

Se vând 1.200 de sticle de băuturi răcoritoare livrate în navete, la prețul de 1,8 lei/sticlă, TVA 9%. Navetele, în număr de 50, circulă în regim de restituire. Până la restituirea lor se reține valoarea de 20 lei/bucată. Din totalul celor 50 de navete doar 38 sunt restituite, restul fiind deteriorate. Acestea din urmă sunt facturate ulterior de furnizor.

Înregistrările contabile la furnizor

1. Vânzarea propriu-zisă (preț de vânzare = 1.200 sticle x 1,8 lei/sticlă), împreună cu ambalajele evidențiate pe bază de aviz:
3.354,4 lei 4111
„Clienți”
= %
707
„Venituri din
vânzarea mărfurilor”
4427
„TVA colectată”
419
„Clienți – creditori”
3.354,4 lei
2.160,0 lei


194,4 lei

1.000,0 lei*
* 50 navete x 20 lei/navetă
Observație:
Ținând cont că ambalajele nu mai există în gestiunea societății, se înregistrează expedierea acestora către terți:
1.000 lei 358
„Ambalaje aflate
la terți”
= 381
„Ambalaje”
1.000 lei
2. Înregistrarea ambalajelor restituite (38 navete x 20 lei/navetă):
(760 lei) 4111
„Clienți”
= 419
„Clienți – creditori”
(760 lei)
Și concomitent:
760 lei 381
„Ambalaje”
= 358
„Ambalaje aflate
la terți”
760 lei

3. Înregistrarea ambalajelor nerestituite și facturate ulterior (12 navete x 20 lei/navetă):

Observație:
Circulația ambalajelor returnabile între client și furnizor nu este în sfera TVA, cu excepția cazului în care acestea sunt degradate, deteriorate sau nu mai sunt restituite.
285,6 lei 4111
„Clienți”
= %
708
„Venituri din
activități diverse”
4427
„TVA colectată”
285,6 lei
240,0 lei


45,6 lei
–  Reținerea valorii percepute inițial:
(240 lei) 4111
„Clienți”
= 419
„Clienți – creditori”
(240 lei)
–  Scoaterea din gestiune a ambalajelor facturate:
240 lei 608
„Cheltuieli
privind ambalajele”
= 358
„Ambalaje aflate
la terți”
240 lei

* Presupunem că valoarea de circulație a ambalajelor este similară celei de înregistrare în contabilitate. Totuși, valoarea din contabilitate (adesea costul istoric) ar putea fi mai mică decât cea de circulație.

Înregistrările contabile la cumpărător

1. Achiziția sticlelor de băuturi răcoritoare:
3.354,4 lei
2.160,0 lei

   194,4 lei

1.000,0 lei
%
371
„Mărfuri”
4426
„TVA deductibilă”
409
„Furnizori – debitori”
= 401
„Furnizori”
3.354,4 lei

Clientul va evidenția ambalajele păstrate temporar în gestiunea sa în contul extrabilanțier 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”. În debit se reflectă stocul de ambalaje primite, iar în credit, ambalajele restituite proprietarului.

Restituirea ambalajelor se face conform înțelegerii cu furnizorul, respectiv pe măsura utilizării bunurilor ambalate sau la reaprovizionare.

  D 8033
„Valori materiale primite
în păstrare sau custodie”
    1.000 lei
2. Înregistrarea ambalajelor restituite (ulterior consumului mărfurilor aflate în acestea):
(760 lei) 409
„Furnizori – debitori”
= 401
„Furnizori”
(760 lei)
Și concomitent:
760 lei     C 8033
„Valori materiale primite
în păstrare sau custodie”
 
3. Facturarea ambalajelor nerestituite (12 navete x 20 lei/navetă):
285,6 lei
240,0 lei

  45,6 lei
%
371
„Mărfuri”
4426
„TVA deductibilă”
= 401
„Furnizori”
285,6 lei
–  Deducerea valorii percepute inițial:
(240 lei) 409
„Furnizori – debitori”
= 401
„Furnizori”
(240 lei)
Și concomitent:
240 lei     C 8033
„Valori materiale primite
în păstrare sau custodie”
 

Conform art. 287 lit. e) din Codul fiscal, baza de impozitare a TVA se reduce în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare. În acest scop, pentru ambalajele returnate de client, furnizorul emite factura cu semnul minus. 

Exemplu

Se vând 1.200 de sticle de băuturi răcoritoare livrate în 50 de navete, la prețul de 1,8 lei/sticlă, TVA 9%. Costul de achiziție al sticlelor este de 1,2 lei/bucată. Navetele circulă în regim de facturare. Costul unei navete este de 15 lei. Există însă și posibilitatea ca acestea să fie returnate total sau parțial de către cumpărător. Din totalul navetelor livrate, 12 sunt restituite ulterior la prețul de 20 lei/bucată.

Înregistrările contabile la furnizor

1. Vânzarea propriu-zisă (preț de vânzare = 1.200 sticle x 1,8 lei/sticlă):
3.544,4 lei 4111
„Clienți”
= %
707
„Venituri din
vânzarea mărfurilor”
708
„Venituri din
activități diverse”

4427
„TVA colectată”
3.544,4 lei
2.160,0 lei


1.000,0 lei*


384,4 lei**
* 50 navete x 20 lei/navetă
** (2.160 lei x 9%) + (1.000 lei x 19%) = 194,4 lei + 190 lei
–  Și scăderea din gestiune a mărfurilor (la costul de achiziție):
1.440 lei 607
privind mărfurile”
= 371
„Mărfuri”
1.440 lei
* 1.200 sticle x 1,2 lei/sticlă
–  Scăderea din gestiune a ambalajelor (la costul de achiziție):
750 lei 608
„Cheltuieli
privind ambalajele”
= 381
„Ambalaje”
750 lei*
* 50 navete x 15 lei/navetă
2. Înregistrarea facturii de stornare privind ambalajele restituite (12 navete x 20 lei/navetă):
(285,6 lei) 4111
„Clienți”
= %
708
„Venituri din
activități diverse”
4427
„TVA colectată”
(285,6 lei)
(240,0 lei)


(45,6 lei)
–  Reintroducerea ambalajelor restituite în gestiune:
(180 lei) 608
„Cheltuieli
privind ambalajele”
= 381
„Ambalaje”
(180 lei)*
* 12 navete x 15 lei/navetă

Înregistrările contabile la cumpărător

1. Achiziția sticlelor de băuturi răcoritoare:
3.544,4 lei
2.160,0 lei

1.000,0 lei

   384,4 lei
%
371
„Mărfuri”
381
„Ambalaje”

4426
„TVA deductibilă”
= 401
„Furnizori”
3.544,4 lei
2. Înregistrarea facturii de stornare privind ambalajele restituite (12 navete x 20 lei/navetă):
(285,6 lei)
(240,0 lei)

  (45,6 lei)
%
381
„Ambalaje”

4426
„TVA deductibilă”
= 401
„Furnizori”
(285,6 lei)

O situație întâlnită în practică este cea a încadrării unui ambalaj sau container ce îndeplinește condițiile privind valoarea și durata în categoria imobilizări corporale. Astfel, în cazul în care există un ambalaj cu o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normată de funcționare mai mare de un an, acesta va fi încadrat la imobilizări.

Conform prevederilor art. 28 alin. (22) din Codul fiscal, cheltuielile aferente achiziționării sau producerii de containere ori ambalaje care circulă între contribuabil și clienți se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metoda liniară, pe durata normală de utilizare stabilită de contribuabilul care își menține dreptul de proprietate asupra acestora.

Pe de altă parte, ambalajele sau containerele cu o valoare mai mică de 2.500 lei sunt tratate drept materiale de natura obiectelor de inventar și se dau în consum, pe baza bonului de consum, în luna achiziției lor.

Înregistrările contabile vor fi prezentate în continuare:

–   Achiziția ambalajelor:
  381
„Ambalaje”
= 401
„Furnizori”
 

Ieșirea din gestiune se face pe măsură ce ambalajele sunt deteriorate din vina clientului, caz în care acestea se facturează. Astfel, se recunosc venituri din vânzare și, în contrapartidă, cheltuieli cu scăderea lor din gestiune, respectiv:

–   Vânzarea ambalajelor deteriorate la client și facturate acestuia:
  4111
„Clienți”
= %
708
„Venituri din
activități diverse”
4427
„TVA colectată”
 
–   Scoaterea din gestiune a ambalajelor distruse (indiferent dacă au fost sau nu facturate):
  608
„Cheltuieli
privind ambalajele”
= 381
„Ambalaje”
 

Ambalajele reutilizabile comportă o serie de obligații și reguli în ceea ce privește gestionarea lor, care se regăsesc în Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, pe care le prezentăm în cele ce urmează:

* Așa cum este definit la pct. 1 lit. u) din anexa nr. 1 la Legea nr. 249/2015, sistemul-depozit este cel prin care cumpărătorul, la achiziționarea unui produs ambalat, îi plătește vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci când ambalajul este returnat.


BIBLIOGRAFIE

  1. Hotărârea Guvernului nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial nr. 313/30.05.2013.
  2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările și completările ulterioare.
  3. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modificările și completările ulterioare.
  4. Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, publicată în Monitorul Oficial nr. 809/30.10.2015, cu modificările și completările ulterioare.
  5. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.

« articolul anterior

Interviu cu Olivia Postole, expert contabil, membru al Comisiei de disciplină de pe lângă Consiliul Filialei CECCAR Ialomița Interviu cu Olivia Postole, expert contabil, membru al Comisiei de disciplină de pe lângă Consiliul Filialei CECCAR Ialomița

articol următor »

Procedee de calculație a costurilor pe unitatea de produs Procedee de calculație a costurilor pe unitatea de produs



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.