Convergențele de care avem nevoie

Convergențele de care avem nevoie

Numărul 42, 5-11 nov. 2019  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Cele mai recente semnale transmise din exterior, fie că este vorba despre datele statistice la nivelul Uniunii Europene sau la scară mondială, fie că ne referim la evaluări pe termen scurt sau mediu privind perspectivele comerțului internațional și, implicit, la posibilitatea declanșării unei recesiuni, totul pledează în favoarea cunoașterii și aprecierii corecte, inclusiv la scara entităților economico-sociale, zonele unde își desfășoară activitatea cea mai mare parte a profesioniștilor contabili.

În acest context, au căpătat mai multă consistență, prin trimiteri la actualitatea imediată și la tendințe care pot să se consolideze în perioada următoare, discuțiile referitoare la reziliență, respectiv la capacitatea de a face față șocurilor externe la toate structurile pe ramuri și teritoriale ale economiei. Este și motivul principal care a readus în atenție un fapt probat de peste un deceniu, și anume că apartenența României la Uniunea Europeană și, în consecință, accelerarea procesului de integrare, conferă economiei noastre naționale o tot mai mare capacitate de reacție eficientă la șocurile externe.

Apare suficient pentru conștientizarea acestor realități să ne gândim la modalitățile de asigurare a convergenței cu direcțiile fundamentale de acțiune la nivel comunitar, convergență bazată pe atingerea unor standarde care nu reprezintă altceva decât ținte care trebuie atinse în termen cât mai scurt și care se pliază perfect pe propriile noastre interese, de la individ la firme, de la unitățile administrativ-teritoriale până la economia românească în întregul ei, organic și, evident, dinamic.

Acestea nu sunt doar aspecte de ordin teoretic, ci elemente care pot și trebuie să dea substanță actelor decizionale la toate nivelurile amintite.

Și începem cu convergența nominală, care este relativ ușor de cuantificat și se înscrie în preocupările curente și de perspectivă ale experților contabili și contabililor autorizați. Dispunem de valori de referință pentru stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea fiscală, ratele dobânzilor pe termen lung, evoluția cursului valutar. Nu este dificil de observat că toate acestea, într-un fel sau altul, la proporții diferite, fac și obiectul activității profesioniștilor contabili.

Ceva mai complicată este tema convergenței reale, respectiv stadiul de dezvoltare a economiei sub cele mai diverse aspecte. De regulă, se recurge la un indicator sintetic, respectiv produsul intern brut pe locuitor, numai că – în această privință – se impune luarea în considerare a specificității fiecărei țări membre a Uniunii Europene. De aceea se fac calcule tot mai laborioase prin apelul la paritatea puterii de cumpărare, adică diferențele de prețuri pe aceleași produse înregistrate în țări membre, raportate la venituri și, în această privință, acțiunile decizionale, la care sunt parte profesioniștii contabili, sunt menite să determine efecte concrete, palpabile, în vederea creșterii continue și cât mai consistente a puterii de cumpărare a populației, cererea solvabilă fiind decisivă pentru succesul fiecărei afaceri.

O a treia categorie privește convergența instituțională. Atât Tratatele Uniunii Europene, cât și practica nemijlocită au impus și impun crearea și consolidarea unor instituții similare în toate statele membre și la nivelul întregii comunități, întrucât obiectivele comune nu se pot realiza fără coerență, coordonare, colaborare, bazate pe sisteme unitare de organizare, de management administrativ. Aceste structuri s-au creat și evoluează pozitiv inclusiv în sfera asociațiilor profesionale. CECCAR este, cum bine se știe, membru al celor mai importante organizații profesionale de profil de la nivel mondial – IFAC (International Federation of Accountants) – și european – Accountancy Europe și ETAF (European Tax Adviser Federation).

În sfârșit, avem de-a face cu convergența structurală, care urmărește apropierea structurilor economiei naționale, a ponderilor ramurilor principale, asigurarea unui grad adecvat de flexibilizare a unor piețe, factori esențiali și în sincronizarea ciclurilor de afaceri.

Cele patru domenii de convergență ni se înfățișează în conexiunea lor, inclusiv în privința măsurilor care trebuie întreprinse pentru reducerea decalajelor față de media stadiilor de dezvoltare pe ansamblul Uniunii Europene. Astfel, noțiunea de convergență capătă adevăratele ei semnificații, constituind un real proiect de țară prin țintele stabilite. În acest mod se reduc și costurile întregului proces de integrare europeană a României, element fundamental în procesul optimizării avantajelor pe care le prezintă un proces consonant cu interesul public al tuturor cetățenilor țării, din perspectiva zilei de azi și a celei de mâine.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.