Daisy Tech - case de marcat cu jurnal electronic
Creșterea economică: între pozitiv și negativ există, totuși, nuanțe

Creșterea economică: între pozitiv și negativ există, totuși, nuanțe

Numărul 45, 20-26 nov. 2018  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Cum era de așteptat, chiar din momentul publicării datelor-semnal, adică a unei prime estimări a dinamicii produsului intern brut (PIB) pe cel de-al treilea trimestru al anului – deci, implicit, pe trei trimestre din 2018 – s-au declanșat numeroase controverse. Unele dintre ele au, însă, tendința de a absolutiza un aspect sau altul, de a situa exclusiv în zona pozitivă sau, dimpotrivă, în cea negativă, atât rezultatul global, cât și unele elemente ale PIB incluse în comunicatul oficial al Institutului Național de Statistică (INS).

Întrucât orice evaluare impune obligatoriu apelul la comparații, s-ar cuveni ca primul demers analitic să vizeze locul pe care creșterea economică a României în intervalul ianuarie-septembrie 2018, respectiv 4,2%, îl ocupă pe ansamblul Uniunii Europene. Eurostat avansează o creștere a PIB la nivel comunitar de 1,9%. În zona euro, sporul a fost de 1,7%. Prin urmare, continuăm să ne aflăm în topul creșterii economice în Uniunea Europeană.

E drept, dacă recurgem la comparații cu prognozele pe baza cărora s-a „construit” și bugetul general consolidat pe 2018, adică un spor al PIB de 5,5%, diferența nu poate fi eludată. Nu este, însă, posibil ca, într-un scurt comentariu, să se analizeze toți factorii care au contribuit la înregistrarea unui ritm de creștere a PIB sub nivelul prognozat. Ceea ce apare clar, la prima vedere, este efectul propagat de mai mulți ani la rând, al diminuării volumului de investiții, mai ales în domeniile care au un rol de multiplicator la nivelul întregii economii, cum ar fi, de pildă, infrastructura de transport, și din alte ramuri și subramuri a căror importanță se află în afara oricărei discuții.

Dacă luăm în calcul, bunăoară, evoluția construcțiilor – componentă esențială a procesului investițional – constatăm că, pe trei trimestre din 2018, volumul lucrărilor s-a diminuat cu 4,1% față de perioada similară din 2017. Or, în acel an, la același indicator, se consemna o contracție de 5,4% față de 2016. Pentru o analiză serioasă este important să luăm în seamă că, în „interiorul” ramurii construcții, există subramuri cu sporuri consistente, cum ar fi 23,3% în cazul reparațiilor capitale, 11,8% la reparații curente, activități determinante pentru funcționarea întregii economii naționale.

Desigur, până la publicarea datelor oficiale privind resursele PIB pe ramuri și pe categorii de utilizatori, nu putem să emitem judecăți de valoare mai cuprinzătoare privind caracteristicile creșterii economice în România, în anul în curs. Cu toate acestea, dispunem de unele statistici oficiale sectoriale pe trei trimestre din 2018, cum s-a văzut în cazul construcțiilor. Pentru că vorbim despre nuanțe, apare evident că trebuie să ne concentrăm în continuare atenția asupra industriei, dată fiind ponderea ei de circa o pătrime în PIB.

Sporul producției industriale pe nouă luni din acest an este aproape identic cu majorarea PIB, respectiv 4,1% în serie brută și 5,5% în serie ajustată în funcție de zilele lucrătoare și de sezonalitate. Cele mai înalte ritmuri de creștere s-au înregistrat în industria prelucrătoare, 5% în serie brută și 6,5% în serie ajustată. Dacă abordăm tema prin prisma tendințelor, constatăm că industria prelucrătoare are cele mai mari șanse de a se dezvolta în ritmuri mai rapide. Astfel, comenzile noi, sub aspect valoric, s-au majorat – atenție! – cu 16,3% față de primele trei trimestre din 2017. Pe domenii, sporul cel mai mare se înregistrează la bunurile de capital, respectiv la utilaje, echipamente, instalații pentru investiții, adică 19,2%.

Mă opresc aici cu exemplificările. Comunicatele INS conțin detalii care confirmă și reconfirmă premisele favorabile esențiale de care dispune industria, în special cea prelucrătoare, de a se dezvolta chiar în ritmuri mai înalte decât cele de până acum. Precizez că o mare parte a comenzilor noi vizează contractele pentru export. Aici intervin, însă, elemente de incertitudine legate în special de extinderea politicilor protecționiste. Dar, chiar și așa, observăm că suportul oferit de industrie procesului de creștere a PIB este unul consistent și de durată cel puțin medie. O asemenea constatare este generatoare dacă nu de optimism, măcar de o minimă încredere că procesele pozitive din economie vor continua. Firește, cu o condiție fundamentală: să fie susținute prin politicile publice și prin planurile de afaceri ale firmelor, ceea ce s-a dovedit a fi, pe deplin, posibil.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.