Creșterea PIB în primul trimestru reconfirmă tendințele dominante ale evoluției economiei românești

Creșterea PIB în primul trimestru reconfirmă tendințele dominante ale evoluției economiei românești

Numărul 22-23, 13-26 iunie 2017  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Dacă la 16 mai a.c., comunicatul „semnal” al Institutului Național de Statistică (INS) referitor la creșterea PIB în primul trimestru din anul în curs a oferit o mare surpriză, concretizările conținute în noul comunicat, cel din 7 iunie, au prilejuit analiștilor identificarea multor argumente importante privind veridicitatea unor prognoze, considerate, inițial, „prea optimiste”.

S-au confirmat și reconfirmat estimările din primăvară ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) privind conturarea, mai pregnantă, a unor tendințe pozitive în evoluția economiei noastre naționale, nu numai pe termen scurt, ci și pe termen mediu. În acest fel, s-a realizat legătura organică între elementele de ordin statistic și cele de natură anticipativă, reflectate, mai ales, în Programul de convergență remis de Guvern autorităților de la Bruxelles la finalul lunii aprilie.

Desigur, se cere manifestată, în continuare, prudența specifică abordărilor științifice, ținându-se seama că activitatea din primul trimestru are, de regulă, caracteristici care nu se regăsesc, la aceeași amploare și profunzime, în celelalte trei pătrimi ale anului curent. Mă refer, între altele, la efectele pe termen scurt ale unor măsuri din 2016, la încheierea ciclului unor rate negative ale inflației, la conjunctura externă în special din Zona Euro. Cu toate că sunt strict necesare aceste abordări prudente, anumite elemente se cer aduse în atenție atât sub aspectul continuității, cât și al noutății.

Este firesc ca acum, când cunoaștem contribuțiile ramurilor la sporul de produs intern brut în primul trimestru din 2017, să ne concentrăm, în primul rând, asupra evoluției industriei. În structura celor 5,7 procente de creștere a PIB, contribuția industriei a fost cea mai mare, comparativ cu celelalte domenii, respectiv un plus de 1,5 procente. Importantă este și ponderea industriei în totalul produsului intern brut, adică 23,1%! Aici nu este nicio surpriză; de mai mulți ani, industria este ramura cu cea mai mare pondere în PIB, cu o cotă care depășește substanțial media pe Uniunea Europeană, aceea de 15 procente. Insist asupra acestui element de ordin structural deoarece, cu datele comunicatului INS în față, putem să discutăm aplicat pe temele dezindustrializării și reindustrializării României. Firește, industria autohtonă nu mai este cea dinaintea anului 1990. Putem să examinăm, caz cu caz, despre întreprinderi care au dispărut, despre fenomenele negative legate de acest proces, însă – de pe pozițiile prezentului și, mai ales, ale viitorului – imaginea actuală a industriei românești, cu tendințele ei evidente de evoluție, ne permite să constatăm că suntem conectați, într-o tot mai mare măsură, la tendințele europene și mondiale din domeniu. În completare organică se cere menționată și contribuția domeniului IT&C la sporul de PIB. Este de 0,9%, ceea ce, într-un anumit sens, reprezintă o prelungire la contribuțiile industriei, în condițiile în care ritmul de creștere a volumului de valoare adăugată în această ramură creatoare de PIB este excepțional, de 15,3% – de departe cel mai rapid la scara întregii economii.

Dacă luăm în considerare faptul esențial potrivit căruia ritmul de creștere a valorii adăugate în industrie a fost în primul trimestru de 6,7%, avem toate temeiurile să apreciem că dispunem de o substanță economică mai consistentă decât în anii anteriori, ceea ce îndreptățește opinia analiștilor care afirmă că, în perioada în care ne aflăm, economia românească evoluează pe un teren sănătos.

Desigur, nu putem face abstracție de ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în sferele comerțului cu ridicata și cu amănuntul, cu sectorul auto (în toate componentele lui cunoscute), pe ansamblul domeniului sporul fiind de 7,3%, superior celui din industrie. Dar, se impune a ține seama că ponderea în PIB este de 19,5%, evident, în urma industriei.

Cunoașterea acestor date ne permite să evităm interpretările pripite, abordările strict emoționale, exact ceea ce viciază analizele care își propun să asigure interpretări corecte, în primul rând din perspectiva profesiei contabile. Datele statistice la nivel național care fructifică substanțial roadele muncii profesioniștilor contabili, conformitatea lor cu ansamblul realităților economico-sociale din țara noastră, ne ajută, deci, să identificăm principalele tendințe în evoluția întregii economii românești și să tragem concluziile care se impun, inclusiv la nivel de firmă.

(Copyright foto: ugde / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.