Daisy Tech - case de marcat cu jurnal electronic
De unde venim, încotro ne îndreptăm?

De unde venim, încotro ne îndreptăm?

Numărul 46-47, 27 nov. - 10 dec. 2018  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

În zilele în care marcăm Centenarul Marii Uniri nu este nimic mai firesc decât să abordăm tema rădăcinilor istorice ale actului de acum 100 de ani, completată, într-o manieră vizionară, care oferă deschiderea necesară spre viitor, fie și numai în limitele a ceea ce este previzibil. Așadar, de unde venim și încotro ne îndreptăm? Un răspuns valid la această întrebare poate fi dat doar printr-un demers științific de amploare, cu o participare inter și multidisciplinară. Ceea ce își propun, însă, însemnările de față vizează o temă mai limitată, și anume modul în care, încă din cele mai străvechi timpuri, civilizația de pe pământul strămoșesc s-a racordat la tendințele dominante din fiecare epocă, din fiecare fază a progresului economic și social. În acest context, cei 100 de ani care au trecut de la făurirea României Mari se integrează mileniilor de viață din spațiul carpato-dunăreano-pontic, creației materiale și spirituale neîntrerupte, cu luminile și umbrele acelor momente. Știința istoriei prezintă date și explicații fundamentale pe izvoare, pe documente referitoare la una dintre cele mai tulburătoare teme care ne-a marcat trecutul și ne determină prezentul. Este vorba despre decalajele care ne despart de țările dezvoltate, fie că luăm, acum, drept reper Uniunea Europeană, fie că ne comparăm cu state de pe alte continente.

Așa ajungem să examinăm ceea ce cronicarii au numit vitregia vremurilor și, deși termenii de geopolitică și geostrategie au apărut abia în secolul al XX-lea, faptul că poporul român a rezistat în fața năvălitorilor, că a avut ca vecini trei imperii care au transformat deseori forța dreptului în dreptul forței, și-a pus amprenta și asupra  nivelului de dezvoltare economică și socială a țării noastre. Au fost – și înainte și după Marea Unire – perioade mai scurte sau mai îndelungate de progres, cu efecte benefice și în privința reducerii decalajelor față de țările dezvoltate. În acest sens, se reliefează prima mare modernizare a României, cea din secolul al XIX-lea, în care progresul economic și social s-a întrepătruns organic cu dezvoltarea profesiei contabile în România. Acest proces a căpătat noi valențe odată cu reîntregirea țării, urmată, la scurt timp, de înființarea organizației profesionale a contabililor români. A început, astfel, o perioadă dintre cele mai fertile pentru profesia contabilă, atât în ipostaza de beneficiară a transformărilor majore din perioada interbelică, precum și în ipostaza de făuritoare de valori, de generatoare de avuție națională.

Nu ne propunem să trecem în revistă etapele parcurse în acești 100 de ani, mai cu seamă din perspectiva progresului economic și social, însă prezentul și – cu siguranță – viitorul reprezintă o prelungire organică a trecutului, iar evocarea rădăcinilor ne permite să răspundem și la întrebarea: de unde venim și încotro ne îndreptăm?

Secolul pe care îl sărbătorim a fost marcat puternic de procesele și fenomenele pe care le-a declanșat tranziția spre democrație, spre economia de piață. În acest context, în 1994 a renăscut organizația profesională a contabililor români, CECCAR, a cărei contribuție la dezvoltarea economico-socială a țării este unanim apreciată, ultimii ani remarcându-se printr-o participare tot mai activă și mai eficientă la făurirea prezentului și viitorului României. Cu toate că și țara noastră a suportat consecințele uneia dintre cele mai grave crize globale, ne-am revenit relativ repede și, în foarte multe domenii, am depășit nivelul din anul antecriză, 2008.

În mod deosebit, se cere subliniată importanța perioadei în care ne-am pregătit și, apoi, am devenit parte integrantă a Uniunii Europene și NATO, din perspectiva ritmurilor și proporțiilor progresului economico-social. Pentru că am vorbit despre decalaje, putem să luăm ca an referențial 2002, când negocierile de aderare la Uniunea Europeană au cuprins toate cele 31 de componente ale acquis-ului comunitar, an premergător aderării la Alianța Nord-Atlantică. Atunci, produsul intern brut al României pe locuitor a fost de 6.200 euro (calculat după paritatea standard a puterii de cumpărare), în timp ce media europeană s-a situat la 21.300 euro (deci, ponderea era de aprovimativ 29% din media UE). Anul trecut am ajuns, la același indicator (PIB/locuitor) la 18.700 euro, față de media europeană de 30.000 euro (circa 62% din media UE). Faptul că opt ani consecutivi avem creștere economică reprezintă o dovadă palpabilă a continuității procesului de reducere a amintitelor decalaje.

În termenii utilizați în Uniunea Europeană, procesul la care ne referim are denumirea de „convergență”. E drept, convergența vizează îndeplinirea criteriilor de aderare la Zona Euro, dar independent de acest obiectiv asumat oficial de România, criteriile de convergență nominală și de convergență reală indică o foaie de parcurs spre performanțe economico-sociale de nivelul și tipul celor care definesc țările dezvoltate.

Iată, deci, în esență, răspunsul la întrebarea: încotro ne îndreptăm? Reperele la care facem trimitere înseamnă modernizarea României nu numai sub aspect economic, ci pe toate planurile, în consonanță cu procesele de integrare și globalizare în era digitală. Cu cât potențialul nostru național și resursele primite în calitate de stat membru al Uniunii Europene vor fi mai bine valorificate, cu atât cresc șansele noastre de a ne apropia de nivelul de dezvoltare al țărilor avansate. Este o fereastră spre viitor de natură să ne insufle determinarea și energia de care avem nevoie pentru a realiza acest autentic Proiect de țară. Să ne urăm, deci, succes, odată cu convingerea că stă în puterile noastre să mergem mai hotărât, mai repede pe acest drum.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.