Continuăm să facem apel la legile pe care le-a proclamat Murphy – exemplu clasic de tratare în termeni ironici, paradoxali, a unor teme de maximă seriozitate, în primul rând, în exercitarea propriei profesii. Bunăoară, una dintre legile lui Murphy sună astfel: „Când timpul rezervat efectuării unei activităţi tinde spre zero, efortul tinde spre infinit”. De aici, învăţătura de minte: „Nimic nu este atât de temporar și provizoriu decât ceea ce se anunţă drept permanent și definitiv. Și viceversa!”. Remarca este valabilă și în cazurile care impun consultări, schimburi de opinii, controverse. Astfel, „dacă o problemă produce multe ședinţe, în cele din urmă ședinţele devin mai importante decât problema”, după cum este perfect demonstrabil faptul că „durata dezbaterii variază invers proporţional cu complexitatea chestiunii” sau, cu alte cuvinte, „când chestiunea este simplă și toată lumea o înţelege, dezbaterea este aproape interminabilă”.