Toți cei care doresc să fie bine informați ascultă, zi de zi, la primele ore ale dimineții, înainte de a pleca la muncă, emisiunile de radio și TV, iar nu puțini citesc câte ceva din ziarele și revistele preferate. Astfel, pe lângă o cantitate apreciabilă de știri și comentarii utile, ni se oferă – din păcate – și multe exemple de exprimare incorectă, cum ar fi cele reținute în însemnările de față.

O primă categorie privește raportul dintre cauză și efect. Astfel, la un post de televiziune s-a afirmat că „efectele produc schimbări semnificative în lumea afacerilor”. Or, „schimbările” sunt exact „efecte” ale unor cauze anume, identificate ca atare. Apoi, la un post de radio a fost difuzată o declarație potrivit căreia „fiecare dintre noi suntem efectul declanșator al acestor situații neplăcute”. În afară de agramatismul cu „suntem” în loc de „este”, apare evident că „declanșarea” a ceva reprezintă un „efect” determinat de o anumită „cauză”. Un alt exemplu este conținut într-o analiză publicată de un ziar cu profil economic. Autorul scrie că „dacă nu ar fi prezentat date manipulatorii, transmițătorul ar fi fost în regulă cu îndeplinirea obligațiilor sale”. Păi, tocmai actul incriminat, pe bună dreptate, respectiv „prezentarea de date manipulatorii”, reprezintă aceeași cauză, adică nerespectarea „obligațiilor” care îi reveneau „transmițătorului”.

O altă grupă de greșeli privește raportul dintre termeni care definesc aceleași acțiuni, fapte, comportamente etc. O publicație săptămânală a comentat o anumită decizie care a „creat confuzie și situații foarte neclare”. Oare nu se cunoaște că noțiunea de „confuzie” exprimă chiar... „o situație neclară”? La fel, o știre radiodifuzată consemna că o persoană publică „a dat dovadă de amnezie și de pierdere a memoriei în condițiile în care...”. Se pare că taman autorul „a uitat” că „amnezia” și „pierderea memoriei” sunt sinonime. Nu mai puțin eronată a fost și fraza auzită într-un matinal televizionistic: „Discuțiile și dezbaterile din comisia de specialitate au dovedit cine are «pâinea și cuțitul»”. Care ar fi deosebirea dintre „discuții” și „dezbateri”?

Mai consemnăm greșelile care se referă, mai ales, la logica afirmațiilor auzite la unele emisiuni difuzate în prima parte a zilei. Una dintre acestea este următoarea: „Astfel de inițiative riscă să determine începerea unei noi crize”. Poate, oare, „să înceapă” ceva care a mai fost? Noțiunea de „început” conține în sine ideea de „nou”. În sfârșit, tot o informație audiovizuală aducea la cunoștință că „moneda euro s-a apreciat în raport cu leul, care s-a depreciat”. Cum altfel? Când se „apreciază” o monedă în raport cu alta, „deprecierea” celei de-a doua este – ca să spunem așa – automată.

Cât despre „aprecierea” unor erori de felul celor prezentate, nu ne rămâne decât să sperăm că, în cazul lor, nu mai este valabilă zicala potrivit căreia „ziua bună de dimineață se cunoaște”. (T.B.)

(Copyright foto: adamr / 123RF Stock Photo)