Echilibrul macroeconomic, între necesar și posibil

Echilibrul macroeconomic, între necesar și posibil

Numărul 1, 14-20 ian. 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

La cumpăna anilor au fost emise numeroase semnale referitoare la bilanțul preliminar pe 2019 și la perspectivele economico-sociale ale următoarelor 365 de zile. În pofida unor deosebiri de vederi și a unor evaluări contradictorii privind diverse aspecte ale construcției bugetare și ale politicilor de ramură, se înregistrează un evident consens pe tema dinamicii produsului intern brut (PIB). Concluzia unanimă este exprimată simplu și direct: în 2019 s-a înregistrat o creștere economică robustă, iar pentru 2020 se prognozează continuarea și aprofundarea acestui proces. Estimările se situează în jurul unui spor al PIB de 4 procente. În acest fel, România se va menține pe podiumul Uniunii Europene la capitolul creștere economică.

Bineînțeles, analizele nu se pot opri la acest palier de informație și interpretare. Există numeroase temeiuri pentru abordări mai detaliate, iar cele mai multe se focalizează pe necesitatea păstrării macrostabilității și, implicit, a diminuării dezechilibrelor. Obiectivul principal a fost, este și va fi, cu un grad înalt de probabilitate, asigurarea unei creșteri economice, în condiții de macrostabilitate. Adică se urmărește crearea premiselor pentru înregistrarea unei rate a inflației în scădere semnificativă și reducerea deficitelor – de la cel bugetar până la cel al balanței comerciale și balanței de plăți, pentru diminuarea consumului în raport cu resursele, în special cele interne, pentru stimularea investițiilor și, implicit, a economisirii.

Nu este cazul să repetăm datele statistice referitoare la toate aceste componente ale macrostabilității. Mai mult decât atât: de-a lungul anului recent încheiat, le-am comentat, relevând progresele în materie de economisire și investiții, simultan cu identificarea factorilor care au determinat creșterea deficitului bugetar și a dezechilibrului extern. Pe fond, aproape totul se reduce la crearea resurselor financiare adecvate și la gestionarea lor eficientă, teme care – cum bine se știe – fac obiectul preocupărilor majore ale profesioniștilor contabili, începând cu microeconomia, principala zonă de prestare a serviciilor de specialitate.

În contextul dat, le propunem cititorilor să ne concentrăm atenția asupra stabilității financiare la nivel macro, nivel care constituie, deopotrivă, rezultanta activităților la scară micro și expresia faptică a influenței stării generale a economiei naționale asupra entităților de bază.

Datele prezentate și interpretarea lor în recentul Raport al BNR asupra stabilității financiare permit să se cunoască, într-o manieră realistă, elementele de progres în conexiunea lor cu cele generatoare de riscuri. Ideea principală a fost astfel formulată: „Nivelul agregat al riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare din România este în creștere, similar evoluțiilor pe plan global, iar perspectivele pentru următorii ani indică menținerea acestei tendințe”. Când, în documentul menționat, se trece la partea analitică, se afirmă fără echivoc că evaluările actuale nu semnalează existența unor riscuri de natură severă. Sunt, însă, identificate trei riscuri sistemice ridicate: 1. tensionarea echilibrelor macroeconomice interne; 2. reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente; și 3. stabilitatea și predictibilitatea legislației din domeniul financiar-bancar. În această viziune, structura și costul finanțării deficitului de cont curent și a deficitului bugetar reprezintă un risc moderat, în timp ce riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental se situează la un nivel redus. Pentru perioada următoare, perspectiva riscurilor este, în general, de creștere, excepțiile fiind reprezentate de riscul privind cadrul legislativ și riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, care sunt așteptate să rămână relativ constante.

Similar evaluării de la data Raportului anterior, riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice interne a rămas la un nivel ridicat. Acesta este principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilității financiare din România, iar pentru perioada următoare este de așteptat o creștere, pe fondul continuării presiunilor generate de deteriorarea deficitelor gemene, cel bugetar și cel extern.

Factorii de risc au fost atenuați și sunt posibil de atenuat de faptul că, în țara noastră, creșterea economică a rămas și – sunt de părere analiștii economici – va rămâne peste cea medie din zona euro, sprijinind, astfel, procesul de convergență. În același timp, structura creșterii s-a ameliorat prin majorarea aportului investițiilor. Totodată, atât rata șomajului, cât și gradul de ocupare a forței de muncă au continuat să se îmbunătățească, iar pe ansamblul economiei, productivitatea muncii a rămas pe o traiectorie ascendentă (aproximativ la nivelul sporului de PIB).

Să mai reținem aprecierea potrivit căreia indicatorii prudențiali și financiari ai sectorului bancar românesc sunt adecvați în raport cu riscurile existente și cele anticipate, iar indicatorii privind cele mai importante domenii de activitate din acest sector se vor menține peste media din UE.

Cu alte cuvinte, există resurse pentru diminuarea semnificativă a riscurilor sistemice. O asemenea viziune este de natură a genera stări de fapt și stări de spirit favorabile procesului de continuare a creșterii economice pe baze sănătoase, ceea ce înseamnă, înainte de toate, o stabilitate financiară care să micșoreze distanța dintre necesar și posibil.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.