Elveția a activat clauza de salvgardare aplicabilă muncitorilor români și bulgari
Numărul 18-19, 16-29 mai 2017 » Direct de la sursă
C
„Măsura adoptată vizează exclusiv eliberarea de noi permise de ședere de tip «B» (durată de ședere între 1 și 5 ani), nerestricționând eliberarea de permise de tip «L» (durată de ședere sub un an) sau de tip «C» (permise de stabilire a căror eliberare nu este reglementată prin Acordul menționat) și nici prelungirea permiselor de tip «B» deja eliberate”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Potrivit MAE, partea elvețiană a arătat că măsura nu singularizează România, ea fiind aplicată de Elveția în 2012 pentru statele membre nou-intrate în UE și în 2013 pentru celelalte state membre UE. Totodată, a rezultat că, potrivit datelor comunicate de autoritățile elvețiene, în perioada iunie 2016-mai 2017 au fost acordate aproximativ 3.900 permise de ședere de tip „B” pentru cetățenii români și bulgari, cifră care depășește pragul mediu al ultimilor 3 ani, de 1.024 de permise.
MAE precizează că secretarul de stat pentru afaceri bilaterale și strategice în spațiul euroatlantic, George Ciamba, a avut o convorbire telefonică cu secretarul de stat în Departamentul federal pentru afaceri externe al Confederației Elvețiene, Pascale Baerswyl, în cadrul căreia a fost comunicată această decizie a Consiliului federal elvețian. Secretarul de stat George Ciamba a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elvețiană, arătând că aceasta survine în contextul unui număr relativ mic al românilor care au solicitat un permis de tip „B” în ultimul an și este în disonanță cu contribuția pe care comunitatea românească din Elveția – în marea ei majoritate înalt calificată – o are pe piața locală a muncii.
Partea română consideră că orice decizie privind libera circulație trebuie să se încadreze în spiritul facilitării unui parteneriat apropiat dintre UE și Elveția, cu obiectivul respectării liberei circulații a persoanelor și a forței de muncă și non-discriminării cetățenilor europeni, valori care constituie elemente fundamentale ale Acordului pentru Libera Circulație a Persoanelor.
„Ministerul Afacerilor Externe va rămâne în dialog cu autoritățile elvețiene pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români, în spiritul constructiv care caracterizează relația bilaterală și va continua, prin Ambasada României la Berna, să acorde asistența consulară necesară cetățenilor români aflați pe teritoriul Confederației Elvețiene”, se precizează în comunicatul MAE.
Reamintim că, potrivit Acordului din 1999 dintre Confederația Elvețiană și Uniunea Europeană privind libera circulație a persoanelor (ALCP), extins la România și Bulgaria la 1 iunie 2009 prin Protocolul II la acesta, accesul cetățenilor români și bulgari pe piața muncii elvețiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani. Perioada de menținere a restricțiilor pe piața muncii s-a încheiat la 31 mai 2016, dată de la care Elveția a liberalizat circulația lucrătorilor români și bulgari. Conform Protocolului amintit, în cazul în care fluxul de lucrători români și bulgari depășește cu 10% media ultimilor trei ani, la data de 1 iunie 2017 sau pentru ultima dată – la 1 iunie 2018, guvernul elvețian poate activa o clauză de salvgardare prin care să limiteze eliberarea de noi permise. Măsura poate fi aplicabilă pe durata unui an și poate fi prelungită cel mult până în mai 2019.
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou
Corul Madrigal. Concerte ale valorilor muzicale la superlativ
Expozițiile, gazde primitoare pentru arte și profesii
Voluntariatul, act de voință în sprijinul culturii și artei