Evaluarea lucidă, premisă a deciziilor eficiente

Evaluarea lucidă, premisă a deciziilor eficiente

Numărul 45, 26 nov. - 2 dec. 2019  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Publicarea primei estimări privind dinamica produsului intern brut, în intervalul ianuarie-septembrie 2019, oferă un important suport pentru analiza stadiului actual de evoluție și a perspectivelor economiei românești pe termen scurt și, într-o mare măsură, pe termen mediu. În actuala conjunctură, la scara întregii Uniuni Europene și chiar la nivel global, un ritm de creștere a PIB de 4% reprezintă, categoric, o performanță. Dacă adăugăm la acest element (care are o mare capacitate de sinteză) datele statistice referitoare la principalele ramuri ale economiei, observăm că sectorul cel mai dinamic la capitolul resurse continuă să fie construcțiile, cu un ritm de creștere de peste 20 de procente, iar la capitolul utilizări, consumul final al gospodăriilor populației reprezintă, pe mai departe, „motorul” creșterii economice. În același timp, este remarcabil faptul că s-au relansat investițiile care reprezintă cel de-al doilea factor „motor” al creșterii economice. În ambele cazuri, nu dispunem, deocamdată, de statistici pe trei trimestre (acestea urmează să fie publicate în decembrie), dar, dacă facem legătura cu evoluția sectorului construcțiilor, apare evident că avem de-a face cu un spor semnificativ. În aceste circumstanțe, o evaluare de ansamblu indică, neîndoios, continuarea unui proces care definește întreaga perioadă post-criză în cazul României, și anume o evoluție predominant pozitivă.

Desigur, analiza nu poate și nici nu trebuie să se oprească la acest stadiu. Pe bună dreptate, în spațiul public, se manifestă o preocupare deosebită față de ceea ce se numește caracterul pro-ciclic al unor procese și fenomene din economia românească actuală. În acest sens, se pune accentul pe presiunile inflaționiste, exercitate de cererea în creștere și, simultan, de majorarea costurilor salariale în condițiile în care nu se înregistrează un spor simetric de productivitate. Mai ales situația din industrie, respectiv descreșterile față de perioadele corespunzătoare din anul precedent, este de natură de a provoca legitime îngrijorări. Situația evocată se cere examinată și în funcție de un alt parametru. Este vorba despre stagnarea și, în unele luni, despre comprimarea producției industriale în condițiile creșterii, în termeni anuali, a costului salarial unitar din industrie, cost care a atins, în trimestrul al treilea, nivelul maxim din ultimii zece ani. Fără îndoială, procesul menționat influențează atât rata, cât și masa profitului, afectând și gradul de competitivitate a industriei românești. În același timp, nu se poate ignora marele decalaj dintre veniturile salariale în țara noastră cu media pe Uniunea Europeană. Chiar în condițiile menținerii decalajelor și în privința productivității muncii, s-a impus și se impune cu necesitate asigurarea unui nivel decent al veniturilor salariale printr-un raport rațional, justificat din punct de vedere economic, dar și social, între muncă și capital în repartiția a ceea ce se realizează în întreaga economie, în primul rând în funcție de volumul și structura produsului intern brut. Nu numai prin această prismă, ci și prin luarea în considerare a ansamblului de stimuli compatibili cu cerințele unei piețe concurențiale se poate formula o concluzie viabilă. Preocupantă rămâne și situația din sfera comerțului internațional al României, incluzând aici și participarea la comerțul intercomunitar. Creșterea, în termeni anuali, a deficitului balanței comerciale ca efect al multor factori, dar, în principal, al dificultăților din țările în care exportul românesc este deosebit de consistent, provoacă un important dezechilibru care, până la urmă, va fi necesar să se corecteze cu costuri semnificative. Continuarea stărilor de fapt determinate de ritmul mai rapid de creștere a importurilor, comparativ cu cel al exporturilor, nu este posibilă pe termen mai îndelungat decât prin asumarea unor riscuri considerabile cu cele mai dureroase efecte. Excedentul de cerere agregată, anticipat pentru acest an, are, în bună măsură, un caracter conjunctural. Însă, asupra factorilor cu acțiune pe termen mai lung se impune a se concentra mult mai puternice și mai eficiente eforturi, de la cele de ordin legislativ la fiscalitate și până la alocări de fonduri pentru promovarea mai eficientă a exporturilor. Cum se vede, sunt teme majore de analizat la nivel macro, cu legături organice, firești, la nivelul micro, adică în zonele în care acționează preponderent profesioniștii contabili.

Nu este vorba numai despre regula conformității, adică despre reflectarea fidelă, fără cosmetizări, a realităților, ci și despre interpretarea lor corectă, ca o condiție esențială a procesului de fundamentare a deciziilor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.