Eveniment
Cel mai mare număr de participanți de până acum, respectiv peste 600 de firme și asociații de producători, cea mai consistentă prezență a partenerilor externi (companii din Franța, Italia, Olanda, Turcia și Grecia), înregistrată la cea de-a XXII-a ediție, cea mai diversificată gamă de produse și servicii expuse până în prezent, de la bunuri agroalimentare până la consultanță tehnică și economico-financiară...
Vineri, 20 octombrie a.c., a sunat „gongul” Festivalului Național de Teatru, ediția 2017. Prestigioasa manifestare va dura până la 30 octombrie. Sunt programate 56 de spectacole, 31 ale teatrelor din Capitală, 22 ale celor din alte localități ale țării și 3 ale unor trupe din străinătate. Sunt date – să le spunem statistice – care relevă amploarea festivalului, dar ceea ce este, incontestabil, mai important vizează calitatea actului teatral, atât în privința repertoriului, cât și a valorii punerii în scenă.
Luna octombrie este dedicată, tradițional, târgurilor agroalimentare. Avem de-a face cu o continuitate consemnată de-a lungul sutelor de ani și marcată de importante momente ale istoriei naționale, toate purtând, incontestabil, pecetea economiei rurale în toate ipostazele evoluției ei. În același timp, formele de manifestare s-au îmbogățit, la rândul lor, oferind inimitabile modele de artă populară.
La intervale aproximativ egale, Muzeul Municipiului București le oferă trecătorilor câte o nouă expoziție de tip stradal. Imagini fotografice, desene, picturi, afișe cu titluri și teme adecvate acoperă – pe câteva zeci de metri – grilajul inconfundabilului Palat Șuțu de la capătul Bulevardului I.C. Brătianu, colț cu Piața Universității.
Știrea ar putea să fie formulată în termeni laconici: „Românul Avram Iancu a străbătut – fără costum neopren – fluviul Dunărea, din Munții Pădurea Neagră până la Sulina, respectiv aproximativ 2.860 kilometri, cu etape de peste 30 de kilometri pe zi”. Potrivit experților din domeniu, avem de-a face cu un record mondial, cu toate șansele de a fi omologat ca atare.
Cum bine se știe, printre pasiunile multor colegi contabili, filatelia ocupă un loc privilegiat. Este, incontestabil, un hobby, dar de un tip special întrucât constituie o prelungire, o completare a preocupărilor profesionale marcate de capacitatea de a evalua, răbdarea de a așeza mereu lucrurile în ordine, lărgirea continuă a ariei cunoașterii, pasiunea pentru punerea în valoare a tot ceea ce reprezintă creație autentică în cele mai diverse forme ale artei.
În zilele finalului de august a.c., lumea artiștilor vizuali din țara noastră (denumirea de „artist vizual” a înlocuit-o, în ultimii ani, pe cea de „artist plastic”) a fost puternic marcată de vizita la București a doamnei Ingvild Goetz. De mulți ani, doamna Goetz se află în Top 10 Mondial al colecționarilor de artă.
Timp de trei săptămâni (2-24 septembrie) se va desfășura, la București, tradiționalul Festival George Enescu. Cu siguranță, melomanii, inclusiv cei din comunitatea contabililor români, cunosc programul acestei manifestări internaționale de amploare, mulți procurându-și abonamente și bilete din vreme. Comparativ cu precedentele ediții, interesul public se va ridica la cote superioare nu numai în rândurile iubitorilor de muzică simfonică, predominantă în repertoriul festivalului.
La fiecare final de săptămână în această vară toridă, un spațiu umbros din Grădina Botanică se transformă într-o „sală de cinematograf”. De regulă, se proiectează filme de tip cinematecă, iar acest fapt sporește considerabil valoarea culturală a inițiativei despre care relatăm. Multiplicarea „focarelor de cultură” este un proces care „prinde viteză” nu numai în Capitală.
Zilnic, peste 1.500 de turiști din întreaga lume vizitează Pavilionul României din EXPO Astana 2017, cea mai mare manifestare expozițională din acest an. Astfel, țara noastră este mai bine cunoscută de oameni de pe toate meridianele globului, mai ales prin contribuțiile la ceea ce constituie tema centrală a acestei expoziții, și anume Energia viitorului.
În fiecare final de săptămână din „luna lui Cuptor”, vaste spații publice din București se transformă în „teatru în aer liber”, reamintindu-ne, astfel, că, încă din antichitate, prin celebrele amfiteatre elene și romane, arta zeiței Thalia se bucura de cel mai mare interes și de respectul firesc care i se cuvenea.
Începând cu a doua decadă a lunii iulie a.c., zeci de mii de tineri își asumă decizia de a candida pentru admiterea în învățământul superior, ca un act de maturitate în „construirea” propriei cariere, de fapt a unui drum în viață. Caracterul de masă al concursului de admitere la facultatea aleasă nu exclude, ci include tot ceea ce se definește prin individualitate.
Avem numeroase motive pentru a reveni asupra locului și rolului unei prestigioase instituții culturale în viața spirituală a Cetății. La scurt timp după inaugurarea sediului din strada Nicolae Krețulescu nr. 8, Muzeul Național al Literaturii Române a marcat împlinirea a 60 de ani de la înființare – la 1 iunie 1957.
La 24 mai a fost marcată prin manifestări publice și înscrisă în calendare Ziua Europeană a Parcurilor Naționale. Ca în anii precedenți, în 2017 a fost mediatizată modest o zi a cărei semnificație merită, din plin, să fie relevată. De ce, când, unde, cum s-a ajuns la concluzia că este utilă instituirea Zilei Europene a Parcurilor Naționale? Aici nu este vorba despre o anumită sferă a culturii generale, ci despre infinit mai mult.
Anunțul oficial referitor la spectacolul organizat în Piața Universității (denumirea clasică a spațiului din fața principalei instituții de învățământ superior din țara noastă, cea delimitată de statuile lui Mihai Viteazul, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr și Spiru Haret) a avut un concludent ecou.
La finalul acestei luni, în tradiționalul spațiu de la Romexpo, se va desfășura cea de-a XII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest. În pofida scepticilor care, de mai multă vreme, prorocesc „dispariția cărții tipărite”, considerând că era Gutenberg și chiar era Marconi își dau obștescul sfârșit, aceste manifestări n-au încetat să reprezinte evenimente autentice, să trezească un mare interes public și să răspundă adecvat nu numai noilor oportunități, ci și noilor provocări.
O premieră bucureșteană cu iz polițist
Bookfest 2019: Piața cărții se adaptează rapid la cerințele cumpărătorilor. 1.000.000 de volume; 4.000 de titluri noi; producția a peste 100 de edituri
Congresul Mondial CLIMA 2019 – diagnostic și tratament pentru sănătatea Pământului
Noaptea este un sfetnic bun și în materie de cultură
Mai avem nevoie de poezie când ne asaltează inteligența artificială?
Românii și francezii își redescoperă rădăcinile istorice, tradițiile comune