Eveniment
În zilele finalului de august a.c., lumea artiștilor vizuali din țara noastră (denumirea de „artist vizual” a înlocuit-o, în ultimii ani, pe cea de „artist plastic”) a fost puternic marcată de vizita la București a doamnei Ingvild Goetz. De mulți ani, doamna Goetz se află în Top 10 Mondial al colecționarilor de artă.
Timp de trei săptămâni (2-24 septembrie) se va desfășura, la București, tradiționalul Festival George Enescu. Cu siguranță, melomanii, inclusiv cei din comunitatea contabililor români, cunosc programul acestei manifestări internaționale de amploare, mulți procurându-și abonamente și bilete din vreme. Comparativ cu precedentele ediții, interesul public se va ridica la cote superioare nu numai în rândurile iubitorilor de muzică simfonică, predominantă în repertoriul festivalului.
La fiecare final de săptămână în această vară toridă, un spațiu umbros din Grădina Botanică se transformă într-o „sală de cinematograf”. De regulă, se proiectează filme de tip cinematecă, iar acest fapt sporește considerabil valoarea culturală a inițiativei despre care relatăm. Multiplicarea „focarelor de cultură” este un proces care „prinde viteză” nu numai în Capitală.
Zilnic, peste 1.500 de turiști din întreaga lume vizitează Pavilionul României din EXPO Astana 2017, cea mai mare manifestare expozițională din acest an. Astfel, țara noastră este mai bine cunoscută de oameni de pe toate meridianele globului, mai ales prin contribuțiile la ceea ce constituie tema centrală a acestei expoziții, și anume Energia viitorului.
În fiecare final de săptămână din „luna lui Cuptor”, vaste spații publice din București se transformă în „teatru în aer liber”, reamintindu-ne, astfel, că, încă din antichitate, prin celebrele amfiteatre elene și romane, arta zeiței Thalia se bucura de cel mai mare interes și de respectul firesc care i se cuvenea.
Începând cu a doua decadă a lunii iulie a.c., zeci de mii de tineri își asumă decizia de a candida pentru admiterea în învățământul superior, ca un act de maturitate în „construirea” propriei cariere, de fapt a unui drum în viață. Caracterul de masă al concursului de admitere la facultatea aleasă nu exclude, ci include tot ceea ce se definește prin individualitate.
Avem numeroase motive pentru a reveni asupra locului și rolului unei prestigioase instituții culturale în viața spirituală a Cetății. La scurt timp după inaugurarea sediului din strada Nicolae Krețulescu nr. 8, Muzeul Național al Literaturii Române a marcat împlinirea a 60 de ani de la înființare – la 1 iunie 1957.
La 24 mai a fost marcată prin manifestări publice și înscrisă în calendare Ziua Europeană a Parcurilor Naționale. Ca în anii precedenți, în 2017 a fost mediatizată modest o zi a cărei semnificație merită, din plin, să fie relevată. De ce, când, unde, cum s-a ajuns la concluzia că este utilă instituirea Zilei Europene a Parcurilor Naționale? Aici nu este vorba despre o anumită sferă a culturii generale, ci despre infinit mai mult.
Anunțul oficial referitor la spectacolul organizat în Piața Universității (denumirea clasică a spațiului din fața principalei instituții de învățământ superior din țara noastă, cea delimitată de statuile lui Mihai Viteazul, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr și Spiru Haret) a avut un concludent ecou.
La finalul acestei luni, în tradiționalul spațiu de la Romexpo, se va desfășura cea de-a XII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest. În pofida scepticilor care, de mai multă vreme, prorocesc „dispariția cărții tipărite”, considerând că era Gutenberg și chiar era Marconi își dau obștescul sfârșit, aceste manifestări n-au încetat să reprezinte evenimente autentice, să trezească un mare interes public și să răspundă adecvat nu numai noilor oportunități, ci și noilor provocări.
Interesul cu care au fost urmărite Campionatele Europene de Gimnastică desfășurate la Cluj-Napoca este pe deplin explicabil: avem parte, destul de rar, de manifestări sportive internaționale de amploare găzduite de țara noastră, iar atunci când se organizează astfel de manifestări, ele depășesc cu mult domeniul specific, constituindu-se în teste ale ospitalității, ale prestigiului nostru național.
Cei care au participat la inaugurarea clădirii menite să găzduiască Muzeul Național al Literaturii Române au trăit, cum se spune, sentimente „amestecate”. În bună parte, erau oameni de cultură, oficialități care fuseseră de multe ori în vechiul sediu, cel de pe Bulevardul Dacia, un edificiu ideal pentru un muzeu, cu amenajări specifice, cu mai mult decât celebra „Rotondă 13” unde se desfășurau manifestări de excepție, sediu părăsit în urma unei retrocedări discutabile.
Copil fiind, i s-a spus „Micul Mozart”, apoi, adolescentului și tânărului i s-a atribuit titlul de „Pianist genial”, iar la maturitate i se spunea doar Dinu Lipatti. Era de ajuns, atât aici, în țară, cât și pe meridianele globului pentru a stârni admirație și încântare în mijlocul celor mai rafinați melomani. Amintirea sa este și va fi, cu siguranță, vie deoarece a fost o excepție, acoperind o strălucită pagină de istorie națională și universală a muzicii de cea mai înaltă calitate, în care s-au întruchipat virtuți din totdeauna ale pământului său natal.
Investigațiile sociologice pe teme specifice mijloacelor de comunicare în masă relevă existența unui număr relativ constant de ascultători ai posturilor de radio din țara noastră. Sigur, avem de-a face cu o piață concurențială atât pe ansamblul mass-media, cât și în interiorul sistemului de radiodifuziune.
Manifestarea publică prilejuită de lansarea Catalogului București oferă numeroase teme de reflecție referitoare la datoria noastră, a celor din prezent, de a păstra moștenirile de preț și de a le transmite nealterate și îmbogățite generațiilor viitoare. Catalogul urmărește realizarea primului inventar al tuturor imobilelor construite în zonele istorice ale Capitalei.
S-au publicat atât de multe comentarii referitoare la gafele de la cea mai recentă Gală a Premiilor Oscar încât s-a ajuns, cu siguranță, la o anumită saturație. Așa că nu voi trata acest subiect, deși mereu i se descoperă „noi înțelesuri”. Ceea ce merită, cred, să se consemneze este o informație mai puțin mediatizată: Premiul Oscar pentru cele mai bune efecte vizuale a fost acordat peliculei The Jungle Book (Cartea junglei).
Festivalul Luminii – un grandios spectacol al artei și tehnicii
Caricatura, la trântă cu moravuri și năravuri
Al treilea gong. Teatrul, oglindă a condiției umane
Ofranda artelor pentru un muzician de geniu
Patrimoniul memoriei naționale: Modelul Finteșteanu
Artiști pentru artiști, o campanie națională sub semnul empatiei față de cei aflați în dificultate