Fluxurile Trezoreriei Statului cu Banca Națională a României

Fluxurile Trezoreriei Statului cu Banca Națională a României

Numărul 9, 24-30 mai 2016  »  Expertiza și auditul afacerilor

prof. univ. dr. Dorin Cosma
Universitatea de Vest din Timișoara
drd. Constantin Cătălin Găletușe
drd. Sinel Alexandru Gâlceavă

ABSTRACT

The Flows Between the State Treasury and the National Bank of Romania

This paper aims to present the flows between the State Treasury and the National Bank of Romania. We outlined the main political decisions that led to the transformation of National Bank of Romania in 1991, in accordance with the regulations. This resulted in a part of the National Bank of Romania’s duties being taken over by the State Treasury, an institution founded in 1991. The article briefly presents the existing attributions of the State Treasury and the National Bank of Romania. We continue by highlighting the Treasury operations of the central bank by analysing how these operations are reflected in the accounting reports. We conclude this study by showing the current and potential usefulness of the operations between the Treasury and the National Bank of Romania.

Key terms: State Treasury, National Bank of Romania, Treasury flows, Treasury operations, attributions of the Treasury

Introducere

Până în anul 1990, operațiunile de casă ale bugetului de stat erau ținute de Banca Națională a României, care, conform legislației, avea atribuții:
  • de încasare a veniturilor bugetare și de efectuare a plăților de casă, structurate pe capitole de venituri și cheltuieli, pe ministere și instituții subordonate;
  • de păstrare a valorilor și de execuție a controlului asupra gestionării și eliberării fondurilor de la bugetul de stat;
  • de transmitere către Ministerul Finanțelor a tuturor informațiilor privind execuția bugetului de stat.

În anul 1991, Banca Națională a României a fost împărțită în banca centrală, îndeplinindu-și astfel atribuțiile tradiționale, și sistemul băncilor comerciale, care executau operațiunile de casă și privind bugetul public.

Conform Legilor nr. 33/1991 – Legea bancară, nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României și nr. 58/1998 privind activitatea bancară, în prezent abrogate, în noua formă, Banca Națională a României a fost subordonată direct legislativului, dându-i-se un grad mai ridicat de independență, iar ca bancă centrală avea următoarele atribuții:
  • emisiunea monetară;
  • gestionarea rezervelor valutare ale statului;
  • supravegherea activității noului sistem bancar, prin politicile statutare pe care le avea.

Restul atribuțiilor, privind execuția de casă a bugetelor și gestionarea resurselor financiare ale sectorului public, au revenit Băncii Comerciale Române, Băncii Române pentru Dezvoltare și Băncii Agricole. Principalul scop al acestor bănci nou-create era de a obține profit din diversele operațiuni pe care le desfășurau, și mai puțin gestionarea fondurilor publice prin controlul asupra agenților economici care nu își achitau la timp contribuțiile către stat.

Utilizarea resurselor financiare publice de către băncile comerciale prezenta totuși un risc sub aspectul programelor de reformă, deoarece aceste bănci urmau să intre în procesul de privatizare, iar activitatea lor putea fi supusă falimentului, lucru inadmisibil pentru un stat.

Conturile bancare în care erau înregistrate operațiunile fondurilor publice nu permiteau o evidență clară și transparentă, astfel încât să se poată face un control riguros, iar acest lucru a dus la mari întârzieri în înregistrarea și verificarea operațiunilor de casă ale statului.

Banca Națională a României și Institutul Național de Statistică sunt partenerii Direcției generale trezorerie și contabilitate publică din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

De asemenea, Banca Națională a României este un partener de nădejde al Trezoreriei Statului, deoarece contul curent al acestei instituții este ținut de BNR, pe seama serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Finanțelor Publice.

Înființată la data de 17/29 aprilie 1880, în baza Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, ca instituție de credit ce avea privilegiul exclusiv de a emite bancnote, Banca Națională a României a trecut de-a lungul timpului printr-o serie de modificări, însă cel mai important este că și-a păstrat funcțiile normale ale unei bănci centrale, iar principalul său obiectiv a rămas asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, cu modificările și completările ulterioare, principalele atribuții ale acesteia sunt:
„a) elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
b) autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;
c) emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
d) stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
e) administrarea rezervelor internaționale ale României”.

De asemenea, conform art. 27 și 28 din același act normativ, mecanismul de funcționare prin prisma căruia sunt dirijate finanțele sectorului public, atât la nivel central, cât și la nivel local, de către Ministerul Finanțelor Publice este realizat prin contul corespondent al Trezoreriei de la BNR, deschis pentru fiecare unitate operativă a Trezoreriei.

1. Fluxurile Trezoreriei

Prin contul corespondent al Trezoreriei sunt derulate operațiuni (fluxuri) de intrări (debitări) de la agenții economici, sume ce semnifică achitarea impozitelor și taxelor către stat, precum și încasări din venituri extrabugetare și fonduri cu destinație specială, și de ieșiri (creditări) către agenții economici, plăți ce reprezintă mijloace extrabugetare, fonduri speciale ale instituțiilor publice, în vederea achitării serviciilor furnizate sau lucrărilor prestate, inclusiv investiții. Soldul debitor al contului curent al Trezoreriei reprezintă totalitatea disponibilităților existente în Trezorerie.

La nivel teritorial, trezoreriile sunt organizate astfel:

☑ La nivel județean și al municipiului București, Trezoreria funcționează ca direcție în cadrul Direcțiilor generale ale finanțelor publice, având rolul de a coordona activitatea unităților operative ale trezoreriilor din subordine, de a efectua operațiuni de încasări și plăți prin contul curent al Trezoreriei Statului deschis la Banca Națională a României și de a realiza sistemul informațional în relația cu Trezoreria generală.

☑ La nivel de municipiu, oraș și comună, Trezoreria funcționează ca direcție sau serviciu în cadrul Administrațiilor financiare, având rolul de a efectua operațiuni de utilizare a resurselor financiare publice, prin intermediul contului curent deschis la Banca Națională a României (Transfond) și prin casieriile proprii ale trezoreriilor operative. Aceste unități asigură funcționarea întregului sistem bugetar datorită faptului că reprezintă unitățile operative de lucru unde sunt deschise conturile de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetului local și ale ordonatorilor de credite.

Conform Regulamentului de Organizare și Funcționare al ANAF, Direcția generală a finanțelor publice județeană „este unitate teritorială cu personalitate juridică a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (…), prin care se realizează, în mod unitar, strategia și programul Guvernului în domeniul finanțelor publice și se aplică politica fiscală a statului”. Coordonarea la nivel central a acestei direcții este asigurată de președintele ANAF.

Operațiunile cu numerar derulate de Trezorerie cu Banca Națională a României sunt alimentarea cu numerar prin retragerea sumelor din contul deschis la BNR și remiterea excedentului de numerar în contul deschis la BNR.

În cazul operațiunii de alimentare a Trezoreriei cu numerar de la BNR, conform Procedurii interne privind organizarea și funcționarea casieriei-tezaur, emisă de Ministerul Finanțelor Publice pentru Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice (DGRFP), se realizează următoarele activități:
  • întocmirea cererii de retragere de numerar de la BNR, document ce va fi elaborat în ziua Z de șeful Serviciului decontări, operațiuni cu numerar și produse electronice (SDONPE) – Compartiment Casierie-tezaur, vânzare și gestiune a titlurilor de stat și certificatelor de trezorerie (CTVGTSCT)/înlocuitorul acestuia;
  • transmiterea către MFP a cererii de retragere de numerar de la BNR, prin intermediul aplicației Cash-BNR;
  • elaborarea scrisorii pentru remitere valori, care este predată odată cu numerarul;
  • preluarea de la sediul BNR a numerarului solicitat, în saci sigilați, în ziua Z+1, de către persoana desemnată de DGRFP;
  • compararea situației scriptice din scrisoarea de remitere cu situația faptică (sunt numărați banii), atât la preluarea numerarului de la BNR, cât și la predarea acestuia la Serviciul casierie-tezaur;
  • înregistrarea scrisorii de remitere în Registrul pentru evidența numerarului manipulat de personalul casieriei, unde trebuie să semneze șeful SDONPE– Compartiment CTVGTSCT;
  • ulterior, transmiterea acesteia către serviciul Contabilitatea Trezoreriei Statului, pentru înregistrarea în evidențele contabile;
  • arhivarea scrisorii la dosarul zilei.

În cazul operațiunii de remitere a excedentului de numerar în contul deschis la BNR
se derulează următoarele activități:
  • întocmirea cererii de remitere de numerar către BNR, document ce va fi elaborat în ziua Z de șeful SDONPE – Compartiment CTVGTSCT/înlocuitorul acestuia;
  • transmiterea către MFP a cererii de remitere de numerar către BNR, prin intermediul aplicației Cash-BNR;
  • elaborarea scrisorii pentru remitere valori, care este predată odată cu numerarul;
  • predarea la sediul BNR a numerarului, în saci sigilați, în ziua Z+1, de către persoana desemnată de DGRFP;
  • compararea situației scriptice din scrisoarea de remitere cu situația faptică (sunt numărați banii), atât la preluarea numerarului de la Serviciul casierie-tezaur, cât și la predarea acestuia la BNR;
  • înregistrarea scrisorii de remitere în Registrul pentru evidența numerarului manipulat de personalul casieriei, unde trebuie să semneze șeful SDONPE– Compartiment CTVGTSCT;
  • ulterior, transmiterea acesteia către serviciul Contabilitatea Trezoreriei Statului, pentru înregistrarea în evidențele contabile;
  • arhivarea scrisorii la dosarul zilei.

Securitatea transportului numerarului între BNR și Trezorerie este asigurată de Inspectoratul de Jandarmi în baza contractului de prestări servicii încheiat potrivit Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2. Evidențierea în contabilitate a fluxurilor Trezoreriei

În contabilitate, operațiunile Trezoreriei sunt realizate prin:

☑ Contul 60 „Cont curent al Trezoreriei la Banca Națională a României” – este un cont bifuncțional deschis doar la trezoreriile județene și la Trezoreria Municipiului București.

Contul 60 se debitează cu valoarea încasărilor reprezentate de venituri bugetare, extrabugetare și fonduri speciale, pentru trezoreriile județene, municipale, orășenești și comunale, primite de la sucursalele Băncii Naționale a României, și se creditează cu valoarea plăților instituțiilor publice făcute furnizorilor și creditorilor, prin intermediul trezoreriilor județene, municipale, orășenești și comunale, către sucursala Băncii Naționale a României de care aparțin.

Soldul contului este:
  • debitor și reprezintă disponibilul Trezoreriei la Banca Națională a României;
  • creditor și reprezintă lipsa de disponibil în județul respectiv.

☑ Contul 10 „Casa” – este un cont de activ în care sunt înregistrate mijloacele bănești existente în casieriile Trezoreriei, precum și încasările și plățile efectuate în numerar prin casieria Trezoreriei.

Contul 10 se debitează cu:
  • încasările în numerar prin casieria Trezoreriei, pe bază de chitanțe/foi de vărsământ, ce reprezintă impozite și taxe bugetare și alte venituri de la agenții economici, instituțiile publice și contribuabili;
  • încasările în numerar, depuse la casieria Trezoreriei de instituțiile publice, care reprezintă venituri speciale și extrabugetare încasate prin casieriile proprii ale instituțiilor;
  •  sumele primite în numerar prin casieriile trezoreriilor județene în vederea asigurării necesarului de numerar pentru acoperirea plăților efectuate prin casierie;
  • sumele neutilizate de instituțiile publice și ridicate inițial din cont.
Contul 10 se creditează cu:
  • sumele restituite în numerar prin casierie care reprezintă restituiri de taxe și impozite și alte venituri necuvenite bugetelor respective către agenții economici, instituțiile publice și contribuabili, cu respectarea dispozițiilor legale, în baza documentelor justificative;
  • depășirile de plafon ale trezoreriilor municipale, orășenești și comunale, depuse în conturile sucursalei Băncii Naționale a României;
  • eliberările de numerar pe bază de cec pentru ridicare de numerar către instituțiile publice, pentru efectuarea cheltuielilor prin casieriile proprii;
  • eliberările de numerar din conturile instituțiilor publice pentru achitarea salariilor și a altor drepturi de personal prin casieriile proprii;
  • sumele depuse la Banca Națională a României atunci când este depozitat plafonul de casă.

Soldul contului este debitor și reprezintă sumele în numerar existente în casieriile Trezoreriei la sfârșitul zilei.

În cazul trezoreriilor care funcționează fără casă, operațiunile se derulează prin contul 12 „Disponibil al Trezoreriei la bancă pentru efectuarea de plăți în numerar”, care este un cont de activ.

Contul 12 se debitează cu sumele depuse la bancă prin casă pe măsura alimentării contului cu disponibil și cu veniturile preluate din contul curent al trezoreriei județene deschis la Banca Națională a României și se creditează cu plățile efectuate către instituțiile publice pentru achitarea cheltuielilor și cu comisioanele pentru operațiuni efectuate de băncile comerciale pe seama instituțiilor publice.

Soldul contului este debitor și reprezintă disponibilul la bancă al Trezoreriei pentru efectuarea de plăți în numerar.

 3. Evoluția contului Trezoreriei Statului în 2014 față de 2013

Prezentăm în tabelul de mai jos disponibilitățile Trezoreriei Statului în anul 2014 față de 2013, conform Raportului anual al BNR publicat pentru 2014:

- mii lei -
 31 decembrie 201431 decembrie 2013
Cont curent în lei al Trezoreriei Statului7.099.5394.532.430
Cont curent în valută al Trezoreriei Statului34.657.34426.671.432
Total41.756.88331.203.862

Conform aceluiași Raport, în anul 2014 Trezoreria Statului a avut o „atitudine prudentă” și „în primele zece luni a acumulat excedente importante, în corelație cu efortul făcut de MFP pentru menținerea soldului bugetar în limitele convenite cu organismele internaționale. În schimb, în ultimele două luni ale anului, creșterea considerabilă a injecțiilor Trezoreriei a contribuit, alături de reducerea ratei RMO (n.r. rata rezervelor minime obligatorii) aferente pasivelor în lei, la amplificarea semnificativă a lichidităților excedentare”.

4. Concluzii

Analizând fluxurile realizate de Trezorerie cu Banca Națională a României, putem spune că multitudinea de reglementări în baza cărora au fost create a reușit să alcătuiască o structură logică a derulării acestor operațiuni, similare cu fluxurile băncilor comerciale.

Experiența BNR în gestionarea fluxurilor de numerar a fost transpusă în modul de lucru dintre aceasta și Trezoreria Statului. Se observă foarte clar din aceste fluxuri funcția de casier pe care o îndeplinește cu succes Trezoreria.

Operațiunile derulate de Trezoreria Statului cu BNR sunt simple și asigură strictul necesar, existând însă oricând posibilitatea de a le dezvolta. Una dintre operațiunile pe care Trezoreria ar putea să le îndeplinească cu succes este emiterea de monedă divizionară.

Considerăm că ar fi mai eficient ca echilibrarea necesarului de numerar între trezoreriile județene să se realizeze mai întâi la nivelul trezoreriilor regionale, iar apoi excedentul sau deficitul să fie reglat prin intermediul băncii centrale, așa cum am descris în cadrul fluxului de remitere.

BIBLIOGRAFIE
  1. Belean, Pavel, Anghelache, Gabriela (2004), Trezoreria Statului. Organizarea, funcționarea și sistemul contabil, Editura Economică, București.
  2. Cosma, Dorin, Crâșneac, Alexandru (2011), Buget și trezorerie, Editura Eurostampa, Timișoara.
  3. Cosma, Dorin, Lăbuneț, Aurora, Mutașcu, Ioan Mihai (2001), Bugetul și trezoreria publică, ediția a II-a, Editura Bion, Satu Mare.
  4. Duran, Vasile, Cozac, Alexandru, Duran, Irina (2005), Buget și trezorerie, Editura Eurostampa, Timișoara.
  5. Manolescu, Gheorghe (1997), Moneda și ipostazele ei, Editura Economică, București.
  6. Moșteanu, Tatiana, Vuță, Mariana, Câmpeanu, Emilia-Mioara (1997), Buget și trezorerie publică, Editura Didactică și Pedagogică, București.
  7. Hotărârea Guvernului nr. 78/1992 privind organizarea și funcționarea trezoreriei finanțelor publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 30/28.02.1992.
  8. Legea nr. 33/1991 – Legea bancară, publicată în Monitorul Oficial nr. 70/03.04.1991, abrogată.
  9. Legea nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 70/03.04.1991, abrogată.
  10. Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificările și completările ulterioare.
  11. Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, publicată în Monitorul Oficial nr. 121/23.03.1998, abrogată.
  12. Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 597/13.08.2002, cu modificările și completările ulterioare.
  13. Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 582/30.06.2004, cu modificările și completările ulterioare.
  14. Norma Băncii Naționale a României nr. 1/2013 privind operațiunile cu numerar ale instituțiilor de credit și Trezoreriei Statului în relația cu Banca Națională a României și decontarea acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 686/08.11.2013.
  15. Normele metodologice nr. 5.318/1992 privind organizarea și funcționarea trezoreriilor finanțelor publice, cu modificările ulterioare.
  16. Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 1.029/1992 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind organizarea și funcționarea trezoreriei finanțelor publice, nepublicat.
  17. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice pri­vind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.186/29.12.2005, cu modificările și completările ulterioare.
  18. Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 2.021/2013 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului fi­nanțelor publice nr. 1.917/2005, publicat în Monitorul Oficial nr. 831/24.12.2013, cu modificările și completările ulterioare.
  19. Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 7/2012 privind comisioanele practicate de Banca Națională a României pentru efectuarea operațiunilor de eliberare și primire de numerar în relația cu instituțiile de credit și Trezoreria Statului, publicat în Monitorul Oficial nr. 350/23.05.2012, cu modifi­cările ulterioare.
  20. www.anaf.ro
  21. www.bnro.ro
  22. www.legex.ro
  23. www.mfinante.ro

RECUNOAȘTERE
Acest articol are la bază rezultatele cercetării cofinanțate din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Proiectul nr. POSDRU/159/1.5/S/133255 (2014).
Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.