Fondul forestier național a crescut cu 0,3% în 2018
Numărul 20, 4-10 iunie 2019 » Breviar statistic
Fondul forestier național a înregistrat, la 31 decembrie 2018, o creştere de aproximativ 0,3% (la 6583,056 mii ha, de la 6564,907 mii ha în 2017), potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Această creștere se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite.
Suprafața pădurilor reprezintă 97,5% din fondul forestier național şi a crescut, anul trecut, cu aproximativ 0,2% față de anul precedent. Faţă de anul precedent, în anul 2018, volumul de masă lemnoasă recoltată a crescut cu 6,3%.
Suprafaţa regenerată a scăzut cu 3,5%.
Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,3% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,1%), Nord-Vest (15,2%), Sud-Vest Oltenia (12,4%), Sud-Muntenia (10,0%), Sud-Est (8,4%) şi de Bucureşti-Ilfov (0,4%).
Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (28,2% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (21,3%) şi într-o proporţie mai mică de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (14,0%), Vest (12,8%), Sud-Muntenia (9,0%), Sud-Vest Oltenia (7,4%), Sud-Est (6,9%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).
Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (26,0% din suprafaţa totală regenerată) respectiv Nord-Vest (18,0%), urmate de regiunile de dezvoltare Centru (16,6%), Vest (11,9%), Sud-Est (9,5%), Sud-Muntenia (9,0%), Sud-Vest Oltenia (8,6%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic