Investițiile și consumul, „concurenți” la creștere economică

Investițiile și consumul, „concurenți” la creștere economică

Numărul 4, 7-13 februarie 2017  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Nimic mai firesc decât o dezbatere pe tema factorilor creșterii economice în procesul de analiză și adoptare a proiectelor de buget pe anul în curs și a proiecției macroeconomice până la orizontul anului 2020. În fond, de la evoluția posibilă și probabilă a PIB se cuvine să se pornească în estimarea obiectivelor propuse în vederea anticipării ritmului de creștere a economiei. Ceea ce, însă, se impune obligatoriu în formularea unor evaluări realiste vizează – metodologic vorbind – în primul rând (ca premisă) trecutul și prezentul.

Ce ne oferă datele realității în legătură cu efectele creșterii accelerate a consumului, ca motor al sporului de PIB? Un răspuns demn de tot interesul îl oferă un studiu din aceste zile al cunoscutei companii internaționale de consultanță și audit Coface. Este un adevăr care a căpătat valoare de axiomă; nimic nu este mai important pentru o firmă decât să rămână pe piață în condiții acceptabile sub aspect economico-financiar. Pornind de aici, studiul respectiv s-a concentrat pe dinamica insolvenței. Astfel, în 2016, numărul insolvențelor a scăzut față de anul precedent cu 21%, iar una dintre principalele explicații o constituie exact creșterea consumului cu circa 7-8 procente. S-a constatat, pe bază de date certe, că „în condițiile actuale de piață ies companiile care au probleme comerciale”. Dacă vinzi, ai și resurse adecvate pentru a rezista exigențelor pieței concurențiale.

Apoi, creșterea cererii solvabile, determinată de relaxarea fiscală, de sporirea veniturilor populației, a avut și are efecte multiple, influențând oferta, precum și evoluțiile fiscal-bugetare, prin venituri mai mari.

Desigur, în analizele de rigoare se impune a se opera cu numeroase distincții, în special cu cele care privesc situarea în timp și spațiu. Una este ca, pe termen scurt, consumul să fie principalul factor de creștere economică și alta să se mizeze exclusiv pe acest factor pe termen mediu (nu mai vorbim despre termenul lung).

Tot realitățile în mișcare permit să se desprindă concluzii valabile în legătură cu locul și rolul investițiilor în asigurarea unui spor cât mai consistent de PIB. Rezultatele preliminate ale execuției bugetare pe anul 2016 arată o sensibilă scădere a cheltuielilor pentru investiții publice. Dacă în 2015 ponderea acestora în bugetul general consolidat a reprezentat 17,1%, în 2016 a scăzut la 12,2%. În expresie valorică, diminuarea s-a consemnat de la 41,5 miliarde de lei la 29,5 miliarde de lei. Este limpede că, în aceste condiții, s-au redus și posibilitățile de sporire a PIB pe anul în curs și în perioada următoare, cunoscut fiind faptul că, dintre toți factorii care contribuie la o creștere economică sănătoasă, investițiile au cea mai mare importanță.

Fără îndoială, datele globale privind procesul investițional în sectorul public reprezintă un element esențial în orice demers analitic pe tema creșterii economice. Numai că nu orice fel de investiție are un efect multiplicator suficient de concludent. De aceea contează foarte mult „pe ce s-a dus și se duce banul public”. Nu este cazul să intrăm în detalii, însă stabilirea unui anumit număr de priorități la lucrările publice în funcție de toate elementele eficienței (economică, ecologică și socială) reprezintă o condiție de primă dimensiune pentru a se asigura o gestionare adecvată a banului public.

În același timp, se cer luate în considerare componentele cheltuielilor publice pentru investiții (programele de finanțare din fonduri nerambursabile, cheltuielile de capital și cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă), simultan cu ponderile lor. Numai la „pachet” astfel de abordări pot să ducă la concluzii corecte, utile.

Prin urmare, este esențial să se asigure un echilibru între factorii de creștere a PIB, chiar dacă finalitatea trebuie să vizeze, în toate cazurile, ameliorarea condițiilor de trai ale populației. În această privință, rostul consumului este cât se poate de clar, dar fără investiții consistente, pe termen mediu, nici consumul nu poate să crească. Din această perspectivă este de apreciat că, pentru 2017, sunt prevăzute în bugetul general consolidat 39,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un plus de circa 10 miliarde de lei față de 2016. S-au stabilit priorități și s-au echilibrat sursele de finanțare. Există, deci, premise favorabile pentru continuarea, pe baze sănătoase, a creșterii economice. Totul este să se fructifice, din plin, ceea ce va asigura îndeplinirea obiectivelor propuse.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.