Judecățile de valoare

Judecățile de valoare

Numărul 30-31, 7-20 august 2018  »  La început a fost cuvântul...

Trăim într-o lume în care ne confruntăm tot timpul cu aprecieri dintre cele mai diverse consacrate mai ales temelor existențiale și, în acest context, evaluărilor referitoare la activitatea economică. Astfel, atât analizele, cât și sintezele conțin inevitabil aprecieri definite prin sintagma „judecată (judecăți) de valoare”.

De exemplu, într-un comentariu radiofonic s-a afirmat că „judecata de valoare a acestor rezultate (exista o referire la bilanțul pe șase luni al unui domeniu de activitate – n.n.) ne permite să apreciem că s-a înregistrat un progres semnificativ”. Or, „aprecierea” la care făcea trimitere vorbitorul a reprezentat – ea însăși – o „judecată de valoare”. Apoi, dacă „rezultatele” indică „un progres semnificativ” nu este nevoie să se mai recurgă nici la sintagma „judecată de valoare” și nici la termenul „apreciere”, întrucât ambele se regăsesc în formula „progres semnificativ”.

La rândul ei, o dezbatere televizată a prilejuit unui participant o remarcă referitoare tot la „judecăți de valoare”, prin următoarea frază: „Evaluarea cu bun simț, cu mult tact, a opiniilor exprimate în textul prezentat asigură, prin afirmații pertinente, o interpretare corectă a valorii analizei”. În acest caz, s-au „acumulat” cel puțin trei formulări care au spus același lucru. „Evaluarea”, „afirmația”, „opinia” reprezintă, de fapt, o singură „judecată de valoare” și, prin urmare, era suficient să se utilizeze doar unul dintre cei trei termeni.

„evaluăm” și o frază dintr-o revistă săptămânală de profil economic: „Recunoașterea valorii studiului pe care îl analizăm rezultă clar din faptul că autorii recurg la comparații elocvente ce se constituie în adevărate judecăți cu caracter normativ”. În afară de stufoșenia și chiar prețiozitatea formulării, se impune a constata că – și acest exemplu – include un număr apreciabil de sinonime, fără să fie nevoie de un astfel de exces „stilistic”. Din moment ce se fac „comparații” caracterizate drept „elocvente” este „clar” că acestea sunt „adevărate judecăți cu caracter normativ”. „Recunoașterea valorii” se bazează, de regulă, pe criterii cu caracter „normativ”, în situații contrare neexistând niciun termen de „comparație”. În concluzie, recursul la „judecăți de valoare” presupune, înainte de toate, cunoașterea proprietății termenilor. Este o obligație care confirmă și reconfirmă „valoarea” pe care o atribuim propriei noastre capacități de comunicare eficientă. 

(Copyright foto: maximkostenko / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.