La început a fost cuvântul...

Ponderi şi procentaje

Ponderi și procentaje

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Întâmplarea a făcut ca în ziua de 6 iunie a.c., atât în presa print, cât și în cea audiovizuală, să se concentreze exemple suficiente pentru a aborda în acest spațiu modul inadecvat în care se utilizează, uneori, cuvintele menționate în titlul însemnărilor de față. Înainte de toate, a reținut atenția afirmația dintr-un cotidian bucureștean care informa că „ponderea în PIB o reprezintă consumul”.

  Nr. 22-23, 13-26 iunie 2017


Cât de „modeste” pot fi performanțele?

Cât de „modeste” pot fi performanțele?

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Pe prima pagină a unui cotidian bucureștean a atras atenția un titlu care anunța: „Performanțe modeste la ultimul concurs...”. Nu interesează, potrivit profilului rubricii de față, despre ce concurs a fost vorba, deoarece tema noastră o constituie, de obicei, respectarea proprietății termenilor. „Performanța” indică, totdeauna, rezultate deosebite, chiar de excepție, cum sunt, bunăoară, recordurile, în cele mai diverse domenii.

  Nr. 20-21, 30 mai - 12 iunie 2017


Actualitatea informațională

Actualitatea informațională

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Nimic mai firesc decât preocuparea evidentă a presei tipărite și audiovizuale de a trata sistematic teme referitoare la implicațiile, la exigențele societății informaționale. Din păcate, unele texte (ca să nu spunem multe) sunt viciate de nerespectarea unor reguli (nu prea complicate) din sferele lingvisticii și logicii. Precizăm că exemplele sunt „culese” din publicații și emisiuni consemnate în ziua de 7 mai a.c.

  Nr. 18-19, 16-29 mai 2017


Priorități – prioritizare

Priorități – prioritizare

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

În mass-media din 3 mai a.c. a atras atenția – printre altele – frecvența deosebită a familiei de cuvinte care se „trage” din substantivul „prioritate”. Nimic neobișnuit până aici dacă avem în vedere preocupările cvasigenerale pentru identificarea, în toate domeniile de activitate, a obiectivelor de primă importanță.

  Nr. 17, 9-15 mai 2017


Calculul economic și cota de piață

Calculul economic și cota de piață

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Într-o publicație de profil se afirmă că, în cazul unei mari companii de bricolaj, „cota de piață a depins și depinde de volumul cifrei ei de afaceri”. În termeni lingvistici, o astfel de formulare se numește tautologie, adică – sub aspect logic – mai multe cuvinte ale unei propoziții sau ale unei fraze au aceeași semnificație. Este limpede că taman „volumul cifrei de afaceri” dă și dimensiunea „cotei de piață”, fiind parte a unui întreg.

  Nr. 15-16, 25 aprilie - 8 mai 2017


Management și lingvistică

Management și lingvistică

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Prezentarea și comentarea, în mass-media, a unor proiecte de acte normative au generat o „inflație” de formule care – într-un fel sau altul – vizează managementul și managerii. Astfel, ne-a fost dat să citim și să auzim sintagme de felul „manager bazat pe cunoștințe”, „manager profesionist”, „manager privat”, „manageriatul și gestionarea afacerilor”, „conducătorul echipei și managerul acesteia”, „titularii posturilor manageriale și specialiștii întreprinderii”, „capacitatea managerilor de a conduce, de a decide, de a prevedea, de a anticipa”.

  Nr. 12, 4-10 aprilie 2017


Estimări și așteptări

Estimări și așteptări

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Într-o dezbatere televizată, unul dintre participanți a afirmat că „sporirea veniturilor bugetare se bazează pe estimările de creștere economică și pe prognozele de creștere a produsului intern brut”. Niciunul dintre ceilalți participanți n-a simțit nevoia să comenteze fraza citată. Or, în afară de câteva aspecte legate de „stil” (repetarea unor cuvinte, în condițiile în care există sinonime) atrage atenția alăturarea printr-un „și” a conceptului de „creștere economică” de a celui de „produs intern brut”.

  Nr. 11, 28 martie - 3 aprilie 2017


Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Când, într-o analiză consacrată antreprenoriatului, găsești formulări de genul „urmează ca ulterior”, „talentul sau cunoștințele de business vor fi valorizate în viitor pentru succesul în afaceri”, „consensul unanim al tuturor asupra căilor de urmat”, ai întreaga îndreptățire să reproșezi autorului fie și numai neatenția în conceperea și scrierea respectivului text.

  Nr. 10, 21-27 martie 2017


Între „exclusiv” și „inclusiv”

Între „exclusiv” și „inclusiv”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Deseori recurgem la precizări de tipul „numai”, „doar”, „exclusiv” pentru a sublinia că, dincolo de o anumită situație, de un anumit fapt, nu mai există variante, alternative. La fel, o utilizare largă au formule de genul „precum”, „între altele”, „de pildă”, „de exemplu”, „bunăoară”, menite să nuanțeze exprimările noastre verbale și/sau scrise.

  Nr. 9, 14-20 martie 2017


Adaosul care diminuează și scăderea care adaugă

Adaosul care diminuează și scăderea care adaugă

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Există un principiu al lui Gauss formulat în cea mai succintă manieră posibilă: „Maximum de idei în minimum de cuvinte”. Reamintim celebra remarcă în continuarea constatărilor referitoare la cuvintele perechi „maxim-maximum” și „minim-minimum”. Astfel, ne este dat să auzim mai tot timpul formulări care conțin cuvinte inutile și altele care devin neinteligibile prin excesul de concizie. Și acum, câteva exemple în temă.

  Nr. 8, 7-13 martie 2017


Maxim – maximum, minim – minimum

Maxim – maximum, minim – minimum

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Cu toate că în numeroase cronici dedicate respectului față de limba română s-au semnalat erori repetate în folosirea unor adverbe și adjective, asistăm – în continuare – la „recidive” mai mult decât supărătoare. Exemple concludente în acest sens sunt cuvintele din titlul însemnărilor de față.

  Nr. 7, 28 feb. - 6 mar. 2017


Pleonasmul, la el „acasă”

Pleonasmul, la el „acasă”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Odată cu precizarea că exemplele supuse atenției cititorilor au fost „oferite” de presa scrisă și audiovizuală din 17 februarie a.c., se cuvine a sublinia că proliferează în special derapajele asupra cărora toți cei care slujesc limba română au insistat și insistă de multă vreme.

  Nr. 6, 21-27 februarie 2017


Din nou despre „date și informații”

Din nou despre „date și informații”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Cu toate că din diferite zone ale spațiului public, inclusiv din mediul academico-universitar, vin permanent semnale în legătură cu derapaje mai mici sau mai mari de la regulile scrierii și vorbirii corecte, sub aspect practic, efectele sunt modeste. Astfel, continuă să circule, mai ales în emisiuni de televiziune și radio, formule de genul celei înscrise în titlul notațiilor de față.

  Nr. 5, 14-20 februarie 2017


Motive, motivare, motivație

Motive, motivare, motivație

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Începând cu raporturile de cauzalitate în exercitarea oricărei profesii („motivarea” ca stimulent principal în drumul spre performanțe) și terminând cu „expunerea de motive” (text obligatoriu în procesul de adoptare a legilor), cuvintele înscrise în titlul însemnărilor de față sunt folosite frecvent în scris și în comunicarea prin „viu grai”, ceea ce explică – în bună măsură – și frecvența unor erori de exprimare.

  Nr. 4, 7-13 februarie 2017


Cum pornim și, mai ales, cum ne oprim?

Cum pornim și, mai ales, cum ne oprim?

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Ca orice demers omenesc, vorbitul și scrisul se definesc sub aspect calitativ (forță de comunicare, de pildă) prin modul în care ideile capătă veșmânt semantic. Nu este vorba aici doar despre concepte, principii și reguli – pe care profesioniștii contabili le slujesc cu o exemplară consecvență –, ci, mai ales, despre aspecte de ordin practic.

  Nr. 3, 31 ian. - 6 feb. 2017


Cum se citește ceea ce se scrie? Și viceversa

Cum se citește ceea ce se scrie? Și viceversa

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

De câte ori nu ne-a fost dat să auzim formule de genul „a fost trecut pe ștatul de plată” sau „am verificat ștatele de plată”? Or, este limpede că avem de-a face cu o greșeală. Este corect să se spună „statul de plată”. Aici ne confruntăm cu influențe din alte limbi (de pildă, germana), în condițiile în care vorbirea curentă tinde să-l transforme pe „s” în „ș”. În acest sens, exemplele sunt numeroase.

  Nr. 2, 24-30 ianuarie 2017