La început a fost cuvântul...

Cum se citește ceea ce se scrie? Și viceversa

Cum se citește ceea ce se scrie? Și viceversa

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

De câte ori nu ne-a fost dat să auzim formule de genul „a fost trecut pe ștatul de plată” sau „am verificat ștatele de plată”? Or, este limpede că avem de-a face cu o greșeală. Este corect să se spună „statul de plată”. Aici ne confruntăm cu influențe din alte limbi (de pildă, germana), în condițiile în care vorbirea curentă tinde să-l transforme pe „s” în „ș”. În acest sens, exemplele sunt numeroase.

Nr. 2, 24-30 ianuarie 2017


„Previziuni pentru viitor”

„Previziuni pentru viitor”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Întrucât ne aflăm la început de an, am considerat că este bine să folosesc drept titlu o remarcă a unui participant la obișnuitele talk-show-uri televizionistice. Atrag, astfel, atenția asupra modului înșelător în care pleonasmele mai marchează scrisul și vorbirea unor concetățeni. Cărui segment de timp i s-ar putea atribui conceptul de „previziune”?

Nr. 1, 17-23 ianuarie 2017


Pur și simplu

Pur și simplu

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Atât în scris, cât și în exprimarea verbală ne este dat să întâlnim deseori formule de genul celei din titlul însemnărilor de față, dar și altele foarte apropiate, precum „în cea mai pură manieră”, „în cel mai pur stil”, „într-o viziune de cea mai pură extracție ideatică”. Astfel, în centrul formulărilor evocate se află adjectivul „pur”, iar principala eroare vizează utilizarea superlativului.

Nr. 37, 13-19 decembrie 2016


De la posibilitate la realitate

De la posibilitate la realitate

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

O frază dintr-o emisiune de televiziune merită, credem (vom vedea imediat de ce am subliniat cuvântul), să prefațeze rubrica de față: „Mai devreme decât s-a crezut, s-a dovedit că poate fi posibil ca…”. Aici avem de-a face cu o dublă eroare. Atunci când „crezi” că se va întâmpla ceva, evident, iei în calcul – în cel mai înalt grad – „posibilitatea” ca acel ceva să se împlinească. Totodată, verbul „poate” indică (înseamnă) exact ceea ce este „posibil”.

Nr. 35-36, 29 nov. - 12 dec. 2016


Fond și formă

Fond și formă

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

De câte ori nu ați auzit și/sau citit fraze de genul: „Analistul (sau orice altă persoană) a prognozat viitoarea evoluție a economiei”? În acest caz, pleonasmul este, poate, mai greu de depistat, dar, dacă ne gândim ce înseamnă o „prognoză”, ne dăm seama lesne că este vorba despre „viitor” (că doar nu „prognozăm”... trecutul!).

Nr. 34, 22-28 noiembrie 2016


Cu subiect și predicat

Cu subiect și predicat

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Printre clișeele cu o frecvență deosebită se află formula „dacă este să exprimăm ideea cu subiect și predicat, atunci...” sau „X a declarat, cu subiect și predicat, că...”. Mă rog, aceasta este „soarta” clișeelor, să se recurgă la ele, mai ales din comoditate, întrucât sunt mai la îndemână celui care dorește să se exprime în scris sau verbal. Dar, dacă tot facem apel la cele două noțiuni, deosebit de util ar fi să evităm dezacordurile între... subiect și predicat.

Nr. 33, 15-21 noiembrie 2016


Politețea și DOOM-ul

Politețea și DOOM-ul

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Obiceiul de a recurge la formule prescurtate este, de regulă, benefic pentru împlinirea unui deziderat absolut justificat: economisirea de timp, ceea ce înseamnă și reducerea rațională de efort. Mai ales în textele scrise, formule de genul „dvs.” ori varianta mai lungă „d-voastră” (iar ca expresie a respectului, scrierea cu majusculă a primei litere „D”), precum și rugămintea din diverse invitații de a se confirma prezența la anumite manifestări, bunăoară, RSVP, nu indică nicio abatere de ordin gramatical, lingvistic, în general.

Nr. 32, 8-14 noiembrie 2016


„Spot publicitar”

„Spot publicitar”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Într-o perioadă în care tema plagiatului este la ordinea zilei, folosirea ghilimelelor devine nu numai obligatorie atunci când se recurge la citate, ci și strict necesară pentru delimitarea de erorile de exprimare, unele cu o asemenea frecvență, încât până și oamenii instruiți comit păcatul de a le repeta din pricina automatismelor verbale greu de evitat.

Nr. 31, 1-7 noiembrie 2016


Puterea obişnuinţei

Puterea obișnuinței

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Examinarea unor formule folosite frecvent, mai ales în corespondența oficială (de serviciu), ne arată că anumite greșeli de exprimare se perpetuează în virtutea a ceea ce numim „puterea obișnuinței”. De exemplu, în loc de a se zice „ca urmare a faptului…”, mult mai des se recurge la „urmare a faptului…”. Sintagma nu este rezultanta nevoii firești de a te exprima cât mai concis, ci a nerespectării spiritului limbii române.

Nr. 30, 25-31 octombrie 2016


Nevoia de comparaţii

Nevoia de comparații

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Aproape nimic pe lumea aceasta nu se judecă (în sens de evaluare) fără apelul la comparații. În acest fel, ajungem și la superlative. Nu discutăm aici cât de îndreptățit este să caracterizăm un om, o activitate, un obiect, o întâmplare etc. etc., ci ne referim la modul în care sunt construite anumite fraze. Astfel, ne-a fost dat să auzim într-o emisiune TV că „manifestarea a constituit un lucru foarte rarisim”.

Nr. 29, 18-24 octombrie 2016


Când un „și” este inutil?

Când un „și” este inutil?

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Grija de a evita cacofoniile în scris și, mai ales, în vorbirea curentă – ceea ce este perfect justificat – a dus și duce la adoptarea de formule care vin în directă contradicție cu spiritul limbii române, cu exprimările corecte din toate punctele de vedere. Astfel, ne este dat să auzim tot mai des „eu, ca și contribuabil”, „ca și comportament”, „ca și coleg” etc., etc.

Nr. 28, 11-17 octombrie 2016


Stările de fapt și stările de spirit

Stările de fapt și stările de spirit

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Evoluțiile economiei naționale și ale celei mondiale se bucură, cum bine se știe, de un interes sporit în spațiul publicistic. Sigur, fiecare ziar, post de radio și de televiziune, precum și site-urile de profil caută să-și mărească audiența. Astfel, pe lângă informații de interes apar analize competente, utile inclusiv pentru profesioniștii contabili. Pe acest fond apar, însă, unele derapaje, mai ales prin cultivarea unui anumit tip de senzaționalism.

Nr. 27, 4-10 octombrie 2016


Punct și de la capăt

Punct și de la capăt

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Multora dintre noi li s-a întâmplat să-și dorească – pretutindeni în spațiul public unde se rostesc discursuri – ca oratorii cu chef de vorbă să pună, cât mai repede, PUNCT expunerilor lor. Situații în care ne confruntăm cu PUNCTUL sunt, însă, extrem de numeroase, nu numai în ceea ce privește „vorbirea la liber”, ci și în ceea ce scriem.

Nr. 25, 20-26 septembrie 2016


Cum se vinde mai bine marfa

Cum se vinde mai bine marfa

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Limbajul cotidian, inclusiv cel profesional, reflectă în bună măsură ceea ce se vede și se spune în spațiul publicității. Repetarea unor formule din diverse reclame se imprimă, cum se afirmă, cu dreptate, pe scoarța cerebrală și se transformă în formule tip, nu de puține ori greșite din punct de vedere lingvistic și logic. Din păcate, ne stau la dispoziție prea multe exemple în acest sens.

Nr. 24, 13-19 septembrie 2016


„Clișeele” noastre, cele de toate zilele

„Clișeele” noastre, cele de toate zilele

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

„Oamenii legii au...”. De câte ori n-ați auzit, stimați cititori, această formulă rostită, mai ales, la televizor? De regulă, prin sintagma cu pricina sunt desemnați polițiștii. Dar, oare, judecătorii, procurorii, lucrătorii de la ANAF și multe alte categorii de profesioniști nu sunt, la rândul lor, „oameni ai legii”? În definitiv, este de dorit ca mai toți cetățenii, indiferent de meseriile lor, să devină „oameni ai legii”, adică apărători – fie și numai prin propriul lor comportament – ai legilor, prin respectarea lor riguroasă și manifestarea intransigenței față de cei care le încalcă.

Nr. 22-23, 30 aug. - 12 sep. 2016


Ineficiența în ipostază lingvistică

Ineficiența în ipostază lingvistică

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Am mai avut prilejul să ne referim la noțiunea de „eficiență” folosită inadecvat. Cele mai multe erori pe această temă vizează confuzia dintre „efect” și... „eficiență”. Apare necesar să repetăm definiția corectă, deoarece, din păcate, nu se prea înțelege despre ce este vorba. „Eficiența” indică un raport, cel dintre „efort” și „efect”. Prin urmare, atunci când avem în vedere doar „efectul”, nu este cazul să apelăm la noțiunea de „eficiență”. Cum bine o știu mai ales experții contabili, poate fi obținut același rezultat („efect”) cu „eforturi” extrem de diferite.

Nr. 20-21, 16-29 august 2016



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.