Legislație comentată

Legislație comentată

Numărul 30-31, 8-21 august 2017  »  Curier legislativ

Lector univ. dr. Florin Dobre
președinte executiv CECCAR
asist. univ. dr. Radu Ciobanu
Biroul Fiscalitate CECCAR

Sursa: Ordinul ministrului dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene nr. 2.939 din 9 mai 2017 privind procedura de efectuare a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituții publice devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 410/31.05.2017

Conform acestui ordin, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016, se va realiza astfel:
  • în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătesc 5% din valoarea titlului executoriu;
  • în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătesc 10% din valoarea titlului executoriu;
  • în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătesc 25% din valoarea titlului executoriu;
  • în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătesc 25% din valoarea titlului executoriu;
  • în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătesc 35% din valoarea titlului executoriu.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 337 din 18 mai 2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial nr. 411/31.05.2017

Actul normativ stabilește elementele pe care inspectorii de muncă le vor lua în considerare atunci când vor controla firmele care trimit români la muncă pe teritoriul altor state sau care primesc cetățeni străini în România, dar și sancțiunile aplicate pentru neîndeplinirea condițiilor privind detașarea transnațională.

Normele de aplicare sunt aferente Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, care transpune în legislația națională două directive europene menite să asigure, printre altele, respectarea drepturilor lucrătorilor detașați și aplicarea unitară a dispozițiilor.

Concret, în scopul identificării situațiilor de detașare transnațională, în cadrul controalelor efectuate la firme, inspectorii de muncă vor verifica următoarele elemente care caracterizează activitățile desfășurate de acestea:
  • locul în care societatea își are sediul social, cel în care deține birourile, locul în care plătește impozite și contribuțiile de asigurări sociale și, dacă este cazul, locul în care este autorizată să își exercite activitatea sau este înregistrată la camera de comerț ori organismul profesional al statului membru de stabilire;
  • activitatea de bază pentru care este autorizată întreprinderea și obiectul contractului de prestări de servicii/contractului de punere la dispoziție, încheiat între întreprinderea prestatoare/agentul de muncă temporară și beneficiar/utilizator, în baza căruia se realizează detașarea transnațională;
  • locul de recrutare a salariaților detașați și locul din care sunt detașați;
  • legislația aplicabilă contractelor încheiate de entitate cu lucrătorii acesteia, precum și contractelor încheiate cu clienții;
  • contractele de muncă/alte forme de angajare încheiate de întreprindere cu propriii salariați, potrivit legislației aplicabile în statul de origine;
  • locul în care societatea își exercită activitatea de bază, precum și cel în care își angajează personalul administrativ;
  • numărul de contracte executate și/sau mărimea cifrei de afaceri realizate în statul membru de stabilire, ținând seama de activitatea desfășurată, precum și, printre altele, de situația specifică a întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor.
În ceea ce privește elementele faptice prevăzute de lege care caracterizează munca și situația salariatului detașat pe teritoriul României, evaluarea inspectorilor de muncă va urmări:
  • dacă activitatea salariatului se desfășoară pentru o perioadă limitată de timp în țara noastră;
  • data la care începe și data la care încetează detașarea;
  • dacă detașarea se efectuează pe teritoriul României dintr-un alt stat membru sau din Confederația Elvețiană unde salariatul își desfășoară în mod obișnuit activitatea, potrivit cadrului legal stabilit conform Regulamentului (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I);
  • documentele din care rezultă încetarea detașării și reluarea activității de către salariatul în cauză la locul de muncă din statul membru din care a fost detașat;
  • concordanța dintre natura activității prestate de salariatul detașat și obiectul contractului de prestări servicii;
  • modalitatea de asigurare a cheltuielilor de transport, masă și cazare pentru salariatul respectiv;
  • perioadele anterioare în care, la același loc de muncă, postul a fost ocupat de același sau de un alt salariat detașat transnațional.

Așa cum am menționat anterior, HG nr. 337/2017 stabilește și sancțiunile aplicate de inspectorii de muncă în cazul în care constată neîndeplinirea condițiilor privind detașarea transnațională. Astfel, nerespectarea obligațiilor referitoare la transmiterea declarației în limba română privind detașarea salariaților proprii, punerea la dispoziția inspectorilor de muncă a documentelor solicitate și desemnarea unei persoane care să asigure legătura cu autoritățile competente naționale se sancționează cu amenzi cuprinse între 5.000 lei și 9.000 lei. Totodată, este considerată contravenție transmiterea de date incomplete sau eronate în declarația în limba română privind detașarea transnațională a salariaților proprii, amenda fiind cuprinsă între 3.000 lei și 5.000 lei.

Sursa: Legea nr. 125 din 30 mai 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, publicată în Monitorul Oficial nr. 415/06.06.2017

Prin această lege a fost introdusă obligația Agenției Naționale de Administrare Fiscală de a comunica lunar Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor toate informațiile pe care le deține, potrivit legii, în legătură cu declarațiile persoanelor fizice privind numerarul în valută și/sau în moneda națională care este egal sau depășește limita stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieșirea din Uniune, deținut de acestea la intrarea sau la ieșirea din UE. ANAF va comunica Oficiului de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore, toate informațiile legate de suspiciunile de spălare de bani sau finanțare a terorismului care sunt identificate în cursul activității specifice.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 419 din 9 iunie 2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial nr. 436/13.06.2017

Actul normativ prezintă normele metodologice care au drept obiect stabilirea modului de aplicare a prevederilor Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, cu modificările ulterioare, în legătură cu modalitatea de desfășurare a ședințelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul și creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii și lichidator și cuantumul minim și maxim al acestora.

Conform normelor metodologice, președintele comisiei de insolvență la nivel central emite o decizie și dispune publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, și pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor a criteriilor pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil în procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare și în procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active. Astfel, în vederea determinării acestor criterii, comisia de insolvență la nivel central se va raporta inclusiv la următoarele repere:
  • valoarea coșului minim lunar de consum, stabilit în baza informațiilor primite de la organismele competente, precum Institutul Național de Statistică și/sau Institutul pentru Calitatea Vieții;
  • particularități de ordin financiar, structura pieței forței de muncă;
  • valoarea minimă a cheltuielilor profesionale și/sau de școlarizare;
  • prețul utilităților, al alimentelor și produselor de bază;
  • componența și structura familiei debitorului, prin includerea în aceasta a persoanelor aflate în întreținerea sa, a persoanelor cărora debitorul le prestează întreținere și a celor care conviețuiesc cu el sau care contribuie la prestarea întreținerii;
  • existența unor situații speciale de sănătate, integritate fizică, a unor dizabilități, în cazul debitorului, al celor cărora le prestează întreținere sau al persoanei cu care conviețuiește;
  • cheltuielile minime legate de funcționarea și întreținerea unui vehicul indispensabil, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 3 pct. 2 lit. c) din lege, dar și la disponibilitatea și costurile folosirii sistemului de transport public sau a unui mijloc de transport alternativ și a costurilor asociate;
  • cheltuielile minime determinate de creșterea, îngrijirea și educarea copilului aflat în întreținerea debitorului sau cu privire la care debitorul prestează întreținere, prin raportare la diferitele stadii de dezvoltare ale acestuia;
  • exigențe minimale ale unei locuințe convenabile, inclusiv cele prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 151/2015, deschiderea procedurii de insolvență simplificată poate fi cerută de o persoană fizică cu datorii mai mici de 14.500 lei, echivalentul a 10 salarii minime pe economie, ea urmând să beneficieze de ajutor de specialitate pentru a putea returna datoriile. De la momentul intrării în insolvență, debitorul este obligat să plătească datoriile curente la timp și să nu contracteze noi împrumuturi.

Insolvența pe bază de plan de rambursare a datoriilor

Dacă debitorul consideră că se află în stare de insolvență, dar situația sa financiară nu este total compromisă, acesta îi poate cere comisiei de insolvență deschiderea insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Vorbim practic despre o procedură cu caracter administrativ, și nu judiciar. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie.

Potrivit normelor metodologice, în perioada de 30 de zile dintre notificarea creditorilor, în conformitate cu art. 13 alin. (4) din lege, și data emiterii deciziei de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii insolvenței potrivit art. 20 din lege sau, după caz, data la care respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței rămâne definitivă, creditorii:
  • îi transmit debitorului, la cererea sa, toate informațiile necesare pentru ca acesta să poată completa cererea de deschidere a procedurii;
  • depun diligențe în vederea ajungerii la un acord cu debitorul de reeșalonare/restructurare a datoriilor, prin oferirea unor soluții adecvate circumstanțelor individuale ale acestuia.
  • Pentru a evalua fezabilitatea planului de rambursare, comisia de insolvență verifică cel puțin:
  • capacitatea debitorului de a respecta planul de rambursare raportat la bunurile și veniturile urmăribile și valoarea datoriilor;
  • cuantumul sumelor pe care debitorul consideră că le va putea plăti creditorilor săi.

Insolvența prin lichidarea de active

La procedura insolvenței prin lichidarea de active se ajunge dacă situația financiară a persoanei respective este complet compromisă sau dacă cererea sa de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor a fost respinsă. Și de această dată executările silite care vizează persoana fizică vor fi suspendate, însă numai după ce instanța a admis intrarea în insolvență.

Există anumite categorii de datornici care nu pot beneficia de prevederile acestei legi. Astfel, nu pot cere intrarea în insolvență debitorii care au fost concediați în ultimii doi ani din motive care le sunt imputabile, cei care sunt apți de muncă, dar nu au depus eforturi pentru a se angaja, cei care au fost condamnați definitiv pentru evaziune fiscală ori persoanele care au deja deschisă o altă procedură de insolvență.

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42 din 9 iunie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 438/13.06.2017

Prezenta ordonanță are în vedere transpunerea Directivei (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal, România având și obligația de a comunica Comisiei textul acestor măsuri, ținând cont că statelor membre li s-a impus să aplice dispozițiile respective de la data de 5 iunie 2017.

Ordonanța prevede că o societate-mamă finală a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România sau o altă entitate raportoare are obligația să depună un raport pentru fiecare țară în parte, pentru fiecare an fiscal de raportare, în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaționale. Autoritatea competentă din România care primește raportul pentru fiecare țară în parte îl transmite, prin intermediul schimbului de informații automat, oricărui alt stat membru în care, pe baza informațiilor din acest raport, una sau mai multe entități constitutive din grupul de întreprinderi multinaționale al entității raportoare își au rezidența fiscală sau sunt supuse impozitării pentru activitatea economică desfășurată prin intermediul unui sediu permanent.

Sursa: Legea nr. 136 din 13 iunie 2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 440/14.06.2017

Prin această lege se aduc modificări OUG nr. 32/2016 odată cu promulgarea acesteia.

Astfel, art. 60 din Codul fiscal se modifică în ceea ce privește aplicarea scutirii de la plata impozitului pe venit lucrătorilor din unitățile de cercetare-dezvoltare și inovare. Prin urmare, sunt scutite de la plata impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare și inovare, definită conform Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, potrivit procedurii stabilite prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului cercetării și inovării, în următoarele condiții:
  • scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare;
  • scutirea se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare, evidențiate distinct în bugetul proiectului;
  • statul de plată aferent veniturilor din salarii și asimilate salariilor, obținute de fiecare angajat din activitățile desfășurate în proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare, se întocmește separat pentru fiecare proiect.

Aducem aminte că potrivit OUG nr. 32/2016 cota redusă de 9% se aplică și asupra bazei de impozitare pentru livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

O altă modificare a reglementărilor OUG nr. 32/2016 este din zona accizelor. Astfel, antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau importatorul autorizat are obligația să asigure ca banderolele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze banderola, iar timbrele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât timbrul să nu poată fi îndepărtat fără să fie deteriorat.

Măsura este propusă în vederea corelării prevederilor Codului fiscal cu Legea nr. 201/2016 privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, de transpunere a Directivei 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE. În conformitate cu art. 16 din această lege, pe lângă identificatorul unic prevăzut la art. 15, toate pachetele unitare de produse din tutun care sunt introduse pe piață poartă un element de securitate inviolabil, compus din elemente vizibile și invizibile. Astfel, timbrul reprezintă elementul de securitate inviolabil care se fixează astfel încât să nu poată fi îndepărtat sau șters și să nu fie în niciun fel ascuns ori întrerupt, inclusiv prin intermediul marcajelor de preț sau al altor elemente impuse prin legislație.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 895 din 16 iunie 2017 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici, precum și pentru reglementarea unor aspecte contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 463/21.06.2017

Ordinul aprobă Normele metodologice privind întocmirea și depunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2017 de către operatorii economici. Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici se aplică societăților cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016, și care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei. Încadrarea se face pe baza indicatorilor din situațiile financiare ale exercițiului precedent.

Entitățile vizate vor întocmi și depune la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice raportări contabile la 30 iunie 2017 care cuprind: Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii (cod 10), Contul de profit și pierdere (cod 20) și Date informative (cod 30).

Nu au obligația depunerii raportărilor contabile la 30 iunie 2016 societățile care se află în una dintre următoarele situații:
  • nu au desfășurat activitate de la data înființării până la 30 iunie 2017;
  • s-au aflat în inactivitate temporară pe tot parcursul semestrului I al acestui an;
  • s-au înființat în anul 2017;
  • se află în curs de lichidare.

Raportările contabile la 30 iunie 2017 se vor depune până cel mai târziu la data de 16 august 2017. Nedepunerea lor la termen se sancționează în conformitate cu prevederile art. 42 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar cuantumul amenzilor variază în funcție de numărul de zile de întârziere.

Sursa: Ordinul ministrului comunicațiilor și societății informaționale, al ministrului educației naționale, al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului finanțelor publice nr. 409/4.020/737/703 din 11 mai 2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial nr. 468/22.06.2017

Ordinul specifică cine beneficiază de scutirea de impozit de 16% pe veniturile din salarii ale programatorilor. Astfel, actul normativ reintroduce o condiție pentru acordarea acestei scutiri, respectiv ca angajatorul să fi obținut venituri de minimum 10.000 euro pe fiecare programator angajat în anul fiscal anterior.

Potrivit noilor prevederi, care se aplică începând cu veniturile aferente lunii iulie, pentru ca angajații să se bucure de această facilitate, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
  • posturile pe care sunt angajați corespund listei cuprinzând ocupațiile specifice activităților de creație de programe pentru calculator, prevăzută în anexa la ordin;
  • postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidențiat în organigrama angajatorului, cum ar fi o direcție, un departament sau un oficiu;
  • angajații dețin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învățământ superior de lungă durată sau după încheierea ciclului I de studii universitare de licență și prestează efectiv una dintre activitățile menționate anterior;
  • angajatorul a realizat în anul fiscal precedent și a înregistrat distinct în balanțele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinată comercializării;
  • aceste venituri anuale au o valoare de cel puțin echivalentul în lei a 10.000 euro, calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de BNR, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul, pentru fiecare angajat care beneficiază de această facilitate.

Scutirea se aplică lunar numai pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor obținute din desfășurarea unei astfel de activități, în baza unui contract individual de muncă, indiferent de momentul angajării persoanei beneficiare, și fără a fi condiționată de contribuția acesteia la realizarea plafonului minim de venit.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.718 din 14 iunie 2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.695/2016 pentru aprobarea formularelor privind definitivarea impozitului anual pe venit și a contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice, publicat în Monitorul Oficial nr. 477/23.06.2017

Prin acest ordin a fost aprobat formularul 255 „Decizie privind stabilirea cheltuielilor admise cu bursele private”.

Sursa: Legea nr. 155 din 29 iunie 2017 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 511/03.07.2017

Prezenta reglementare modifică OUG nr. 22/2016. Până la acest moment, atât pentru persoanele juridice private, cât și pentru cele publice a existat obligația raportării facturilor neachitate și a datoriilor exigibile cu scadența depășită de mai mult de 30 de zile către Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie – CPPI Bușteni. Totuși, pentru efectuarea compensării potențialelor datorii reciproce, raportarea trebuia să se facă electronic, către o căsuță de e-mail, care nu a fost indicată niciodată întrucât normele de aplicare nu au fost emise.

Conform noilor dispoziții, doar persoanele juridice cu capital integral/majoritar/minoritar de stat au obligația de a întocmi situația privind sumele restante mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadență, dacă scadența este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul în România. Practic, începând cu 6 iulie 2017, data intrării în vigoare a Legii nr. 155/2017, obligația transmiterii acestei raportări cade numai în sarcina persoanelor juridice de drept public.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.886 din 27 iunie 2017 pentru modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularelor 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal” și 209 „Declarație privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului justiției nr. 1.022/2.562/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 518/04.07.2017

Actul normativ a fost emis ca urmare a modificărilor aduse Codului fiscal începând cu data de 1 ianuarie 2017, fiind necesară adaptarea formularelor utilizate în procesul de administrare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal.

Formularul 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal” a suferit următoarele modificări:
  • eliminarea solicitării informației referitoare la perioada deținerii proprietății imobiliare;
  • includerea declarării venitului impozabil la nivelul tranzacției și pe beneficiari de venit;
  • completarea informației legate de actul notarial translativ de proprietate, pentru toate tranzacțiile cuprinse în formular;
  • adăugarea unei rubrici privind cota deținută de beneficiarii de venit din proprietatea imobiliară transferată.
De asemenea, la formularul 209 „Declarație privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal” au fost făcute următoarele modificări:
  • eliminarea solicitării informației referitoare la perioada deținerii proprietății imobiliare;
  • introducerea unei rubrici privind cota deținută de beneficiarul de venit din proprietatea imobiliară transferată;
  • includerea declarării valorii tranzacției înscrise în documentul de transfer, în vederea stabilirii de către organul fiscal a venitului impozabil, potrivit legii.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 925 din 23 iunie 2017 privind aprobarea Nomenclatorului activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activități desfășurate de contribuabilii care realizează venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii, publicat în Monitorul Oficial nr. 519/04.07.2017

Prin acest ordin se aprobă nomenclatorul activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit. În cazul în care la o poziție din nomenclator se regăsesc mai multe tipuri de activități, se pot stabili norme de venit pe fiecare tip de activitate. Fiecărei poziții din nomenclator care se referă la denumirea acestor activități îi corespund cu titlu exemplificativ codul și denumirea activităților din Clasificarea activităților din economia națională – CAEN Rev. 2.

(Copyright foto: pressmaster / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!