Legislație comentată

Legislație comentată

Numărul 34-35, 5-18 sept. 2017  »  Curier legislativ

CECCAR
Conf. univ. dr. Radu Ciobanu

<

PUBLICITATE
class="sectiune-articol">Sursa: Legea nr. 162 din 6 iulie 2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale și al situaţiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, pu­blicată în Monitorul Oficial nr. 548/12.07.2017

Legea soluţionează dificultăţile întâmpinate până în prezent în organizarea şi desfășura­rea ac­tivităţii de către experţii contabili şi contabilii autorizaţi, având în vedere competenţele spe­cifice acestora.

Modificările și completările aduse Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organi­zarea activităţii de expertiză contabilă și a contabililor autorizaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vizează, printre altele:
  • abrogarea prevederilor referitoare la supravegherea publică a activităţii Corpului Ex­per­ţilor Contabili și Contabililor Autorizaţi din România, cu impact pozitiv pentru bugetul CECCAR;
  • activităţile pe care experţii contabili şi contabilii autorizaţi le pot desfăşura ca membri ai organismului profesional CECCAR;
  • clarificarea privind expertizele contabile judiciare, inclusiv cele cu componentă fiscală;
  • modul de organizare şi exercitare a profesiei, individual sau prin societăţi înfiin­ţate în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ul­te­rioare;
  • asigurarea schimbului de date şi informaţii între CECCAR, Oficiul Naţional al Regis­tru­lui Comerţului şi Ministerul Finanţelor Publice, inclusiv ANAF, în vederea respectării pre­ve­­derilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ul­terioare.

Modificările aduse OG nr. 65/1994 reprezintă rezultatul demersurilor Corpului Experţilor Contabili și Contabililor Autorizaţi din România privind îmbunătăţirea legislaţiei naţionale în domeniul financiar-con­tabil, inclusiv organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, în parteneriat cu MFP. 

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 995 din 12 iulie 2017 privind completarea Procedurii de corectare a erorilor cuprinse în situaţiile financiare anuale și raportările contabile anuale depuse de operatorii economici și persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 450/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 559/14.07.2017 

Conform acestui ordin, poate constitui obiectul corectării şi cazul în care la întocmirea şi transmiterea electronică a situaţiilor financiare anuale/raportărilor contabile anuale s-au folosit date eronate, determinate inclusiv de procesele de extragere şi prezentare a informaţiilor din bazele de date. 

Sursa: Ordinul președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.964 din 30 iunie 2017 pen­tru aprobarea formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigu­rări sociale de sănătate și a contribuţiei de asigurări sociale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 564/17.07.2017 

Prin prezentul ordin se aprobă modelul şi conţinutul formularului 630 „Decizie de impunere anuală pen­tru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a contribuţiei de asigurări sociale”, care in­clude ane­xele nr. 1a „Situaţie privind stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate” şi nr. 1b „Situaţie privind definitivarea contribuţiei de asigurări sociale”. Formularul se utilizează pentru determinarea anuală a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a celei de asigurări sociale. 

Sursa: Legea nr. 183 din 18 iulie 2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certifi­catelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii, publicată în Monitorul Oficial nr. 582/20.07.2017 

Potrivit acestui act normativ, creanţele reprezentând obligaţii rezultate din nereguli constatate în deru­larea contractelor de finanţare încheiate de Ministerul Energiei cu beneficiarii Planului naţional de investiţii prevăzuţi în Hotărârea Guvernului nr. 1.096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru peri­oada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii, cu modificările şi completările ulterioare, sunt asimi­late creanţelor fis­cale și sunt administrate de minister potrivit Codului de procedură fiscală. În cazul în care creanţele rezultate din nereguli nu pot fi recuperate prin plata voluntară sau prin deducerea din următoarele cereri de rambursare, Ministerul Energiei transmite titlul de creanţă, devenit titlu executoriu potrivit Codului de procedură fiscală, împreună cu dovada comunicării acestuia către beneficiari, organelor fiscale compe­tente din cadrul ANAF. 

Sursa: Legea nr. 177 din 18 iulie 2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Ofi­cial nr. 584/21.07.2017 

Prin prezenta lege se aduc modificări OUG nr. 3/2017 odată cu promulgarea acesteia. În continuare vom face o prezentare pe scurt a celor mai importante modificări pe fiecare titlu din Codul fiscal.

Titlul II – Impozitul pe profit

În ceea ce priveşte impozitul pe profit, nu sunt considerate contribuabili asociaţiile de proprietari consti­tuite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, cu excepţia celor care obţin venituri din exploatarea proprietăţii comune, potrivit legii. Scopul acestei modificări este acela de a evita situaţia ca anumite asociaţii de proprietari constituite ca persoane juridice care efectuează doar încasarea cotelor de contribuţie la cheltuielile asociațiilor respective să fie considerate contribuabili în ceea ce priveşte impozitul pe profit.

Totodată, referitor la scutirea de impozit a profitului reinvestit, în cazul contribuabililor prevăzuți la art. 47 din Codul fiscal care devin plătitori de impozit pe profit potrivit art. 48 alin. (52) (prin opţiune, pe baza capitalului social de cel puţin 45.000 lei), pentru aplicarea facilității se ia în considerare profitul con­tabil brut cumulat de la începutul trimestrului respectiv investit în activele puse în funcţiune începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit.

O altă modificare vizează cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amorti­zabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată afe­rentă. Conform Legii nr. 177/2017, acestea sunt considerate cheltuieli deductibile în următoarele situaţii/condiţii:

„1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cau­ze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;
4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1-2, dacă transferul acestora este efectuat potrivit preve­derilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1-3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă direcționarea/diri­jarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1-6, dacă termenul de valabilitate/expirare este depăşit, potrivit legii”.

Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

În cadrul acestui titlu se aduce o clarificare importantă în ceea ce priveşte actul normativ care are priori­­tate între Codul fiscal şi Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi. Astfel, art. 47 din Codul fiscal este completat cu prevederea că şi persoanele juridice române care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 sunt considerate microîntreprinderi. Dispoziţiile Codului fiscal preva­lează faţă de cele ale Legii nr. 170/2016. În contextul intrării în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2017 a acestei legi, care vizează persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit ce trebuie să aplice sistemul de impozitare pe veniturile microîntre­prinderilor, pentru un nivel al veniturilor care nu a depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro, era necesară precizarea priorității uneia dintre cele două acte normative.

Având în vedere aceste modificări, s-au stabilit reguli tranzitorii pentru intrarea în vigoare în cursul anului 2017 a noilor prevederi. Nu s-a fixat un termen special de intrare în vigoare, dispoziţiile fiind obli­gatorii începând cu data de 1 august 2017. Astfel, persoanele juridice române care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 și care la data de 31 de­cem­brie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 euro şi 500.000 euro inclusiv, îndeplinind și cele­lalte condiţii pentru a fi considerate microîntreprinderi, dar care, conform Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, până la această dată erau plătitoare de impozit specific sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu luna următoare intrării în vigoare a acestor dispoziţii, adică august 2017. Aceste societăţi vor comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit Codului de procedură fiscală, până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a acestor preve­deri, respectiv 25 august 2017.

Totodată, conform Legii nr. 177/2017, prin derogare de la prevederile art. 8 din Legea nr. 170/2016, respectiv prin excepţie de la dispoziţiile art. 41-42 din Codul fiscal, până la acest termen se calculează, se de­­clară și se plătește im­pozitul specific unor activităţi, respectiv impozitul pe profit, pentru perioada 1 ia­nua­rie – 31 iulie 2017. Impozitul specific unor activităţi aferent acestui interval se determină prin împărțirea impozitului spe­ci­fic anual la 365 de zile și înmulțirea cu numărul de zile aferent perioadei 1 ianuarie – 31 iulie 2017. Pen­tru stabilirea impozitului specific unor activităţi se aplică și celelalte reguli prevăzute de Legea nr. 170/2016. Impozitul pe profit se calculează luând în considerare veniturile și cheltuielile înregistrate în această peri­oadă, iar rezultatul fiscal se ajustează corespunzător acestui interval.

O altă modificare vizează veniturile care nu intră în baza impozabilă, respectiv veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la cal­culul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impo­zitului pe veniturile microîntreprinderilor. Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 177/2017 nu erau excluse din baza de calcul veniturile din reluarea provizioanelor/ajustărilor care au fost constituite în pe­ri­oada în care societatea este plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Astfel, deși cheltuiala cu provi­zionul/ajustarea nu este deductibilă (fiind microîntreprindere), venitul din reluarea provizioanelor/ajustărilor va fi impozitat.

Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

Legea nr. 177/2017 aduce o modificare în ceea ce priveşte faptul generator în cazul livrărilor de bunuri și al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la art. 281 alin. (7) din Codul fiscal, cum sunt livrările de gaze naturale, de apă, de energie electrică, serviciile de telefonie, de în­chi­riere, de leasing, de concesionare, de arendare de bunuri, de acordare cu plată pentru o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficia, asupra unui bun imobil, și alte livrări/prestări. Se consideră că livrarea de bunuri/prestarea de servicii este efectuată la fiecare dată stipulată în contract pen­tru plata bunurilor livrate/serviciilor prestate sau, în lipsa unei astfel de prevederi contrac­tuale, la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăși un an.

Concomitent se abrogă art. 281 alin. (9) din Codul fiscal, referitor la faptul generator pentru livrări de bunuri și prestări de servicii în cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficia, asu­pra unui bun imobil.

Modificarea art. 281 alin. (8) şi abrogarea art. 281 alin. (9) au drept scop alinierea regulilor de stabilire a faptului generator de taxă pentru serviciile care sunt prestate continuu. Înainte de aceste modificări, opera­ţiunile precum închirierea și leasingul aveau ca fapt generator de taxă doar data pre­văzută în contract pentru plată. În mediul privat au existat numeroase situaţii în care în contract nu erau stabilite sca­dențe, ci se sti­pula că acest gen de servicii vor fi achitate într-un anumit termen de la data emiterii unei facturi, caz în care exista un vid legislativ și nu se putea determina care este data faptului generator de TVA. Conform prevederilor modificate, și în cazul leasingului sau al închirierii faptul generator va inter­veni ori la data prevăzută în con­tract pentru plată, ori la data emiterii unei facturi.

O altă modificare vizează înregistrarea în scopuri de TVA. Până la apariţia Legii nr. 177/2017, organele fiscale stabileau dacă persoanele impozabile justifică intenţia și au capacitatea de a desfășura activitate eco­no­mică în vederea înregistrării în scopuri de TVA. Cu alte cuvinte, dacă persoanele impozabile nu îndepli­neau criteriile stabilite prin ordin al președintelui ANAF, acestea nu erau înregistrate în scopuri de taxă. Potrivit acestei modificări legislative, organele fiscale competente nu înregistrează în scopuri de TVA persoana im­po­zabilă, societate cu sediul activităţii economice în România, înfiinţată în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, care prezintă risc fiscal ridicat. Prin ordin al președintelui ANAF se stabilesc criteriile pentru evaluarea ris­cului fiscal.

Ca şi până acum, societăţilor nou-înfiinţate și celor care solicită prin opţiune înregistrarea în scopuri de TVA li se vor aplica dispoziţiile art. 316 alin. (9) din Codul fiscal, deoarece organele fiscale au deja instrumen­tul (prevăzut la art. 316 alin. (11) lit. h)) pentru a putea anula codul de taxă al unei persoane care prezintă risc fiscal ridicat.

Conform celor menţionate în expunerea de motive asupra acestor articole, modificările propuse au în vedere respectarea jurisprudenţei CJUE, astfel cum prevăd și Tratatul de aderare şi art. 11 din Codul fiscal, respectiv decizia în Cauza C-527/11 – Ablessio. În acest caz Curtea a decis că statele membre nu au dreptul să refuze înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile pentru motivul că aceasta nu poate să justifice că are suficiente resurse financiare, tehnice și umane în momentul în care depune o cerere de înre­gistrare în scopuri de taxă. În baza art. 273 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, statele membre pot totuși să împiedice înregistrarea în scopuri de TVA dacă ea ar fi utilizată în scop fraudulos. În acest sens, toate referirile la intenţia și capa­citatea unei persoane impozabile de a desfășura activităţi eco­nomice au fost eliminate, dar considerăm că intro­ducerea conceptului de risc fiscal este exact acelaşi lucru în lipsa unor criterii transparente. Astfel, per­soana impozabilă se află în imposibilitatea de a identifica acele situaţii care conduc la neînregistrarea sa în scopuri de taxă. De asemenea, în cazul anulării calităţii de plăti­tor de TVA, persoana impozabilă nu poate identifica situaţiile care trebuie înlăturate astfel încât să redobân­dească această calitate. Înregistrarea per­soa­nelor impozabile în scopuri de TVA încalcă principiul constituțio­nal al securității juridice: „Pentru a respecta legea, ea trebuie cunoscută şi înțeleasă, iar pentru a fi înțeleasă, trebuie să fie suficient de precisă şi previzi­bilă, așadar să ofere securitate juridică destinatarilor săi.” (Curtea Constituțională). 

Sursa: Ordonanţa Guvernului nr. 4 din 20 iulie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 598/25.07.2017

Prezenta ordonanţă are în vedere modificarea nivelului contribuţiilor la contractele de muncă cu timp parţial. Astfel, în cazul câștigului lunar brut, realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară, venitul avut în ve­dere la deter­minarea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori este salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează con­tribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

Prevederile de mai sus nu se aplică pe perioada în care salariaţii se află în una dintre următoarele situaţii:
  • sunt elevi sau studenţi, cu vârsta de până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de școlarizare;
  • sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
  • sunt persoane cu dizabilități cărora li se recunoaşte prin lege posibilitatea de a lucra mai puţin de opt ore pe zi;
  • au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepţia pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
  • realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în temeiul a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

Prevederile au intrat în vigoare la data de 1 august 2017 şi se aplică începând cu veniturile afe­rente aces­tei luni.

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52 din 4 august 2017 privind restituirea sumelor repre­zentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, publi­cată în Monitorul Oficial nr. 644/07.08.2017 

Potrivit prezentei ordonanțe de urgenţă, contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, prevăzută la art. 2141-2143 din vechiul Cod fiscal (Legea nr. 571/2003), taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, taxa pentru emisiile polu­ante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012, și timbrul de mediu pentru autove­hicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, și care nu au beneficiat de restituire până la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgenţă pot solicita restituirea acestora, precum și a do­bân­zilor da­torate pentru perioada cuprinsă între data perceperii și data restituirii, prin cerere adresată organului fiscal central competent. Nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, potrivit art. 174 alin. (5) din Codul de pro­cedură fiscală. 

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53 din 4 august 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 644/07.08.2017 

Prin acest act normativ este definită munca nedeclarată, aceasta reprezentând:

„a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii;
b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evi­denţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă sus­pendat;
d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor indi­viduale de muncă cu timp parţial”.

Totodată, se înăsprește regimul sancționator al muncii nedeclarate prin creșterea cuantumului amenzii contravenționale aplicate la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. În plus, ca sancţiune comple­mentară, inspectorul de muncă va avea obligaţia de a sista activitatea locului de muncă supus controlului atunci când constată cazuri de muncă nedeclarată.

De asemenea, a fost introdusă obligaţia angajatorului de a păstra la locul de muncă o copie a con­trac­­tului individual de muncă pentru angajaţii care prestează activitate în acel loc şi de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, a orei de începere şi a celei de sfârșit al programului de lucru.

În ceea ce priveşte sancţiunile, există posibilitatea ca angajatorul să achite jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de sancţionare sau, după caz, de la data comunicării acestuia, el reluându-şi activitatea numai după ce demonstrează că a remediat deficiențele, cu alte cuvinte, după încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de mun­că şi con­stituirea şi plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care i se cuvin lucrătorului pe perioada în care acesta a prestat activitate nedeclarată.

Sursa: Ordinul președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.326 din 2 august 2017 privind declaraţiile fiscale care se transmit obligatoriu prin mijloace electronice sau prin sisteme elec­tronice de transmitere la distanţă, publicat în Monitorul Oficial nr. 649/08.08.2017 

Conform prezentului act normativ, începând cu luna ianuarie 2018, următoarele declaraţii fiscale se trans­mit obligatoriu electronic, prin intermediul internetului, pe site-ul ANAF:
  • 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”;
  • 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit”;
  • 120 „Decont privind accizele”;
  • 205 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, veniturile din jocuri de noroc și câș­tigurile/pierderile din investiţii, pe beneficiari de venit”;
  • 207 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi”;
  • 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”;
  • 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”;
  • 301 „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;
  • 307 „Declaraţie privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;
  • 311 „Declaraţie privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;
  • 390 VIES „Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare”;
  • 394 „Declaraţie informativă privind livrările/prestările și achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA”;
  • 710 „Declaraţie rectificativă”.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 568 din 4 august 2017 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 330/2014 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole, publicată în Monitorul Oficial nr. 662/10.08.2017 

Potrivit acestei hotărâri, la stabilirea nivelului normelor de venit se specifică sursa datelor utilizate, în ur­mătoarea ordine:
  • Institutul Naţional de Statistică cu rețeaua sa teritorială;
  • date operative colectate de direcţii de la organizații profesionale, operatori economici, registrul agri­col, pieţe și alte entităţi ce pot oferi informaţii în acest scop;
  • structurile asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură de la nivelul fiecărui judeţ.

În situaţia în care nu există date statistice într-un judeţ pentru un anumit produs/o anumită categorie de animale din cele prevăzute în Codul fiscal, direcţiile pentru agricultură județene întocmesc propuneri de norme de venit pentru care se utilizează datele Institutului Naţional de Statistică de la nivel naţional.

(Copyright foto: stokkete / 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.