Legislație comentată

Legislație comentată

Numărul 12-13, 3-16 aprilie 2018  »  Curier legislativ

CECCAR

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 33 din 25 ianuarie 2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidența Legii prevenirii nr. 270/2017, precum și a modelului planului de remediere, publicată în Monitorul Oficial nr. 107/05.02.2018 

Conform legii prevenirii, pentru anumite contravenții stabilite prin hotărâre a Guvernului, agentul constatator va aplica doar sancțiunea avertismentului, la care va anexa un plan de remediere. În termen de maximum 10 zile de la data expirării termenului de remediere, autoritatea publică are obligația de a relua controlul și de a verifica dacă problemele semnalate au fost remediate. În caz contrar, se va întocmi un nou proces-verbal de constatare a contravenției, cu aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația specifică. Același lucru se va întâmpla și în cazul în care contravenientul săvârșește din nou aceeași contravenție în termen de trei ani de la contravenția inițială.

Prin prezenta hotărâre a fost stabilită lista contravențiilor care intră sub incidența legii prevenirii, dintre care menționăm câteva exemple:

Contravenții privind casele de marcat:
● emiterea bonului fiscal conținând date eronate, altele decât cele referitoare la preț, sau fără ca acesta să includă toate datele prevăzute de lege;
● neînmânarea bonului fiscal clientului de către operatorul aparatului de marcat electronic fiscal și/sau neeliberarea facturii la solicitarea clientului;
● neîndeplinirea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligației de a afișa anunțul de atenționare.
Contravenții privind Codul de procedură fiscală:
● nedepunerea de către contribuabil la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere a înregistrării fiscale sau de mențiuni;
● neîndeplinirea de către contribuabil la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și a oricăror informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora;
● neîndeplinirea de către contribuabil a obligației ca la finalizarea inspecției fiscale să dea o declarație scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte că au fost puse la dispoziție toate documentele și informațiile solicitate pentru inspecția fiscală;
● nerespectarea de către contribuabil a obligațiilor de întocmire a dosarului prețurilor de transfer în condițiile și la termenele prevăzute, precum și nerespectarea obligației de a prezenta dosarul prețurilor de transfer la solicitarea organului fiscal central;
● nerespectarea de către contribuabil a obligației de a păstra și de a prezenta organului fiscal datele arhivate în format electronic și aplicațiile informatice cu ajutorul cărora le-a generat;
● nefurnizarea la termen de către contribuabil a informațiilor periodice solicitate de organul fiscal;
● nedepunerea în termen a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la sosirea în România, respectiv a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la plecarea din România, de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal;
● nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declarațiilor recapitulative reglementate de normele din Codul fiscal privind taxa pe valoarea adăugată;
● depunerea de declarații recapitulative incorecte ori incomplete.
Contravenții privind registrul unic de control:
● neachiziționarea registrului unic de control în termenul prevăzut.
Contravenții privind comercializarea produselor și serviciilor:
● oferirea spre vânzare a produselor în pierdere în alte cazuri decât cele prevăzute de lege;
● exercitarea de activități de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul în aceeași structură de vânzare, respectiv suprafață de vânzare.
Contravenții privind Legea societăților nr. 31/1990:
● nemenționarea denumirii, formei juridice, sediului social, numărului din registrul comerțului și a codului unic de înregistrare în orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect și alte documente întrebuințate în comerț, emanând de la o societate;
● nedepunerea hotărârilor adunării generale în termen de 15 zile la oficiul registrului comerțului, pentru a fi menționate în registru și publicate în Monitorul Oficial.
Contravenții privind amortizarea imobilizărilor:
● înregistrarea ca mijloace fixe a unor obiecte care nu se încadrează în această categorie;
● calcularea și înregistrarea în contabilitate a amortizării mijloacelor fixe exceptate potrivit legii;
● aplicarea unor durate normale de utilizare a mijloacelor fixe, altele decât cele stabilite conform prevederilor legale;
Contravenții privind acceptarea plății cu cardurile:
● refuzul persoanelor juridice prevăzute de lege de a accepta încasări prin intermediul cardurilor de debit și al celor de credit;
● refuzul persoanelor juridice prevăzute de lege de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit și cardurile de credit.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.243 din 5 februarie 2018 privind completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 120/07.02.2018

Au fost introduse în Planul de conturi general următoarele conturi:
● 4315 „Contribuția de asigurări sociale (P)”;
● 4316 „Contribuția de asigurări sociale de sănătate (P)”;
● 436 „Contribuția asiguratorie pentru muncă (P)”;
● 646 „Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă”.

Conturile se utilizează pentru înregistrarea contribuțiilor datorate potrivit titlului V „Contribuții sociale obligatorii” din Codul fiscal, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Conturile nou-introduse vor modifica planurile de conturi aprobate potrivit:
● Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare;
● Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare;
● Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.103/2017.
Înregistrări contabile:
–  Înregistrarea salariilor brute:
641
„Cheltuieli cu
salariile personalului”
= 421
„Personal – salarii
datorate”
Fondul de salarii
(salariile brute)
–  Înregistrarea reținerilor din salarii (impozit pe salarii, CAS, CASS):
421
„Personal – salarii
datorate”
= 444
„Impozitul pe venituri
de natura salariilor”
 
421
„Personal – salarii
datorate”
= 4315
„Contribuția de asigurări
sociale”
 
421
„Personal – salarii
datorate”
= 4316
„Contribuția de asigurări
sociale de sănătate”
 
–  Înregistrarea contribuției societății (contribuția asiguratorie pentru muncă):
646
„Cheltuieli privind
contribuția asiguratorie
pentru muncă”
= 436
„Contribuția asiguratorie
pentru muncă”
 
–  Înregistrarea contribuției societății la asigurările sociale:
6451
„Cheltuieli privind
contribuția unității
la asigurările sociale”
= 4315
„Contribuția de asigurări
sociale”
Valoarea CAS
datorată de angajator
(4% sau 8%)
Conform art. 138 din Codul fiscal, cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:
a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;
b) 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Înregistrările contabile privind concediile medicale în condițiile modificărilor aduse de Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.243/2018, în funcție de modalitatea în care sunt suportate sumele cuvenite salariaților pentru concediile medicale, respectiv de unitate sau de la buget (Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate – FNUASS), sunt următoarele:
–  Recunoașterea drepturilor cuvenite salariaților pentru concediile medicale suportate de unitate:
6458
„Alte cheltuieli
privind asigurările
și protecția socială”
= 423
„Personal – ajutoare
materiale datorate”
Valoarea concediului
medical suportat
de unitate
–  Reținerea sumelor datorate pentru concediile medicale:
423
„Personal – ajutoare
materiale datorate”
= 444
„Impozitul pe venituri
de natura salariilor”
Valoarea impozitului
pe salarii
423
„Personal – ajutoare
materiale datorate”
= 4315
„Contribuția de asigurări
sociale”
Valoarea CAS
datorată pentru
concediul medical
În privința concediilor medicale suportate din FNUASS, conform Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, sumele reprezentând indemnizații ce se plătesc de către angajatori angajaților care au beneficiat de certificate de concediu medical și care, potrivit prevederilor OUG nr. 158/2005, se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se recuperează din bugetul acestui fond din creditele bugetare prevăzute cu această destinație.

Cu alte cuvinte, nu mai există posibilitatea compensării nici măcar cu sumele datorate în cursul lunii în contul contribuției pentru concedii și indemnizații (obligație eliminată începând cu data de 1 ianuarie 2018), urmând ca întreaga valoare a concediului medical suportat din FNUASS să fie recuperată de către angajator de la buget.

Astfel, trebuie utilizat un cont de creanță în legătură cu bugetul FNUASS. Fără a avea pretenția că este cea mai bună soluție, propunem ca acesta să fie contul 4382 „Alte creanțe sociale”, analitic distinct „Sume de recuperat pentru concedii medicale”.

–  Recunoașterea drepturilor cuvenite salariaților pentru concediile medicale suportate din FNUASS:
4382
„Alte creanțe sociale” /
analitic distinct
= 423
„Personal – ajutoare
materiale datorate”
Valoarea concediului
medical suportat
din FNUASS
–  Reținerea sumelor datorate pentru concediile medicale:
423
„Personal – ajutoare
materiale datorate”
= 444
„Impozitul pe venituri
de natura salariilor”
Valoarea impozitului
pe salarii
423
„Personal – ajutoare
materiale datorate”
= 4315
„Contribuția de asigurări
sociale”
Valoarea CAS
datorată pentru
concediul medical

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3 din 8 februarie 2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 125/08.02.2018 

Prin acest act normativ se aduc modificări Codului fiscal în ceea ce privește contribuțiile sociale datorate pentru anumite contracte de muncă cu timp parțial și de anumite categorii de persoane scutite de la plata impozitului pe venit.

Contracte de muncă cu timp parțial:

Încă de anul trecut, prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal s-a introdus obligativitatea plății contribuțiilor sociale ce cad în sarcina angajatorului la o bază de calcul egală cu salariul minim pe economie. Odată cu trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, legiuitorul a stipulat, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, că respectivele contribuții sociale datorate de persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi mai mici decât contribuțiile sociale calculate corespunzător salariului minim pe economie. În aceste condiții, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în anumite situații, restul de plată (salariul net) atingea niveluri negative.

Ca urmare a acestui fapt, OUG nr. 3/2018 modifică în parte această reglementare, în sensul în care, deși baza de calcul pentru asigurările sociale rămâne tot salariul minim brut pe țară, sarcina privind datoriile în contul asigurărilor sociale se va împărți astfel:
● angajatului i se vor reține contribuțiile sociale (CAS – 25% și CASS – 10%) calculate la venitul brut (salariul realizat);
● diferența de asigurări sociale până la nivelul calculat având ca bază salariul minim brut pe țară va fi suportată de angajator.
Exemplu:

Înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 3/2018, modalitatea de calcul al contribuțiilor sociale și al impozitului pe venit pentru un salariat cu un contract individual de muncă de două ore/zi era următoarea:

Salariul brut = 475 lei

Contribuția de asigurări sociale = 1.900 lei x 25% = 475 lei

Contribuția de asigurări sociale de sănătate = 1.900 lei x 10% = 190 lei

Impozitul pe venit (10%) = 0 lei (venitul impozabil este negativ)

Salariul net = -190 lei

Total contribuții sociale = 475 lei + 190 lei = 665 lei

După intrarea în vigoare a OUG nr. 3/2018, situația se prezintă astfel:

Salariul brut = 475 lei

Contribuția de asigurări sociale = 475 lei x 25% = 119 lei

Contribuția de asigurări sociale de sănătate = 475 lei x 10% = 48 lei

Impozitul pe venit (10%) = 0 lei (venitul impozabil este negativ ca urmare a acordării deducerii personale)

Salariul net = 308 lei

În acest din urmă caz, nivelul contribuțiilor sociale reținute de la angajat este de 167 lei (119 lei + 48 lei). Având în vedere prevederile OUG nr. 3/2018, diferența de contribuții sociale până la nivelul de 665 lei va fi suportată de angajator astfel: 356 lei în contul CAS și 142 lei în contul CASS.
Diminuarea CASS pentru anumite categorii de persoane scutite de la plata impozitului pe venit:

Prin OUG nr. 3/2018 au fost introduse reguli speciale care fac excepție de la regulile generale prevăzute de Codul fiscal în ceea ce privește determinarea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din salarii în baza contractelor individuale de muncă aflate în derulare la 31 decembrie 2017 și care se încadrează în categoria persoanelor scutite de la plata impozitului pe venit potrivit art. 60 din Codul fiscal (persoanele fizice cu handicap, cele care obțin venituri din activitatea de IT, persoanele cu activitate de cercetare-dezvoltare).

CASS datorată de contribuabilii menționați mai sus se va calcula după următoarea formulă:

CASSreținută = Venit brut2018 – CASdatorată în 2018 – Salariu netdecembrie 2017

unde:

  • CASSreținută – contribuția de asigurări sociale de sănătate reținută de angajatori din salariul brut pe lună, care nu poate fi mai mare decât contribuția calculată și datorată conform dispozițiilor Codului fiscal;
  • Venit brut2018 – venitul bază de calcul al CASS, realizat în anul 2018;
  • CASdatorată în 2018 – contribuția de asigurări sociale, calculată și reținută de angajatori, potrivit prevederilor Codului fiscal;
  • salariu netdecembrie 2017 – salariul net, determinat prin deducerea din salariul brut a contribuțiilor sociale individuale obligatorii, potrivit legii, în luna decembrie 2017, corespunzător salariului brut prevăzut în contractul individual de muncă, aflat în derulare la data de 31 decembrie 2017.

Formula de mai sus se aplică doar pentru veniturile realizate în anul 2018, cu condiția ca salariul brut lunar să fi fost majorat de angajator cu cel puțin 20% față de nivelul lunii decembrie 2017.

Conform notei de fundamentare, situația se prezintă după cum urmează:

Pentru un salariat scutit de la plata impozitului pe venit care în anul 2017 avea un salariu brut de 10.000 lei, salariul net în decembrie 2017 se calcula astfel:

Salariul brut = 10.000 lei

Contribuția de asigurări sociale (10,5%) = 1.050 lei

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (5,5%) = 550 lei

Contribuția la fondul de șomaj (0,5%) = 50 lei

Impozitul pe venit = 0 lei (scutit)

Salariul net = 8.350 lei

În mod normal, transferul contribuțiilor de la angajator la angajat ar fi impus o majorare a salariului brut cu circa 20%, procent care asigură neutralitate, în sensul în care nici nu se modifică cheltuiala angajatorului, nici nu se diminuează salariul angajatului. Totuși, în acest caz se constată că salariul net al angajatului va scădea.

Prin urmare, prevederile OUG nr. 3/2018 corectează această situație și CASS se va determina conform formulei menționate anterior, calculul salariului net în anul 2018 fiind următorul:

Salariul brut = 12.000 lei

Contribuția de asigurări sociale (25%) = 3.000 lei

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (10%) = 650 lei*

Impozitul pe venit = 0 lei (scutit)

Salariul net = 8.350 lei

* CASS = Venitul brut din 2018 – CAS datorată în 2018 – Salariul net din decembrie 2017 = 12.000 lei – 3.000 lei – 8.350 lei = 650 lei

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 188 din 22 ianuarie 2018 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, publicat în Monitorul Oficial nr. 121/08.02.2018 

Acest ordin aduce modificări formularului 311, necesare ca urmare a faptului că, începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente lunii ianuarie 2018, conform Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.326/2017 privind declarațiile fiscale care se transmit obligatoriu prin mijloace electronice sau prin sisteme electronice de transmitere la distanță, și acest formular va fi transmis obligatoriu pe cale electronică, prin intermediul internetului, pe site-ul ANAF. Astfel, au fost modificate corespunzător instrucțiunile de completare.

Totodată, modificările au fost generate și de faptul că s-au introdus cerințe speciale în normele metodologice de aplicare a regulilor privind TVA de către persoanele impozabile care nu au colectat taxa pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile efectuate în perioada în care au avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, respectiv nu au depus declarația 311 (pct. 51 alin. (2) lit. c) și d) din titlul I al Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal).

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.453 din 13 februarie 2018 privind indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual, publicat în Monitorul Oficial nr. 182/27.02.2018

Potrivit prevederilor Codului fiscal, plătitorii de impozit pe profit care efectuează plăți trimestriale au posibilitatea de a aplica, prin opțiune, sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual cu plăți anticipate, determinate în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum. Pentru anul 2018, indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate este de 103,1%.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 565 din 28 februarie 2018 pentru aprobarea Procedurii de organizare și funcționare a Registrului persoanelor care aplică plata defalcată a TVA, publicat în Monitorul Oficial nr. 187/28.02.2018

Agenția Națională de Administrare Fiscală organizează Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA, în care se înscriu următoarele informații: denumirea/numele și prenumele persoanei impozabile/instituției publice, codul de înregistrare în scopuri de taxă conform art. 316 din Codul fiscal, adresa domiciliului fiscal, data înscrierii în registru, data aplicării mecanismului de plată defalcată a TVA, modul de aplicare a acestui mecanism, respectiv obligatoriu sau opțional, data încetării aplicării mecanismului de plată defalcată a TVA și informații privind istoricul actualizărilor în registru. Registrul este public și se afișează pe site-ul ANAF.

Ordinul stabilește în detaliu cuprinsul și modalitatea de actualizare și de accesare a Registrului persoanelor care aplică plata defalcată a TVA.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 566 din 28 februarie 2018 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare utilizate pentru gestionarea Registrului persoanelor care aplică plata defalcată a TVA și a procedurii de emitere a acestor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 187/28.02.2018

Prin prezentul ordin se aprobă modelul formularelor „Decizia privind modul de soluționare a cererii de îndreptare a erorii din Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA” și „Decizia de respingere a cererii de renunțare la aplicarea mecanismului plății defalcate a TVA”. Acestea sunt utilizate pentru gestionarea Registrului persoanelor care aplică plata defalcată a TVA. 

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8 din 22 februarie 2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial nr. 190/01.03.2018 

Conform acestui act normativ, începând cu obligațiile declarative aferente lunii ianuarie 2018, în situația în care din aplicarea prevederilor Codului fiscal rezultă un cuantum al CAS mai mare decât 10,5% aplicat la 35% din 3.131 lei, corespunzătoare numărului de zile lucrătoare din concediul medical, în cazul persoanelor care în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2018 se află sau intră în concediu medical prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul CAS nu poate fi mai mare decât acest nivel, pe întreaga perioadă cuprinsă în certificatele de concediu medical acordate în intervalul 1 ianuarie– 30 iunie 2018.

Pentru indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate aferente anului 2018 plătite înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 8/2018 pentru care cuantumul CAS este mai mare decât nivelul de mai sus, angajatorul efectuează regularizarea acesteia prin depunerea declarației rectificative (formularul 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”) și plătește diferențele de indemnizații persoanelor fizice în drept, până la data de 31 martie 2018.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.489 din 19 februarie 2018 privind Procedura de stabilire a schimbului de informații între Agenția Națională de Administrare Fiscală, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, publicat în Monitorul Oficial nr. 205/07.03.2018

Prin prezentul ordin se aprobă procedura de stabilire a schimbului de informații între aceste instituții, care reglementează:
● solicitarea de către notarul public a certificatului de atestare fiscală în cazul în care se dezbate succesiunea unei persoane fizice decedate, precum și transmiterea acestui certificat de către ANAF;
● transmiterea de către notarul public a copiei certificatului de moștenitor în cazul în care în masa succesorală sunt cuprinse obligații fiscale restante și alte creanțe bugetare;
● transmiterea de către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară a copiei certificatului de moștenitor în cazul în care în masa succesorală sunt cuprinse bunuri imobile;
● solicitarea de către ANAF a informațiilor din registrele naționale notariale și transmiterea acestora.

În vederea comunicării informațiilor, Uniunea Națională a Notarilor Publici și oficiile de cadastru și publicitate imobiliară se vor înscrie în sistemul informatic PatrimVen. Ori de câte ori se dezbate succesiunea unei persoane fizice decedate, notarul public implicat trimite Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale (CNARNN – Infonot) din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici o solicitare pentru obținerea certificatului de atestare fiscală. CNARNN va face solicitarea către ANAF și va recepționa certificatul respectiv prin intermediul sistemului PatrimVen.

Pe același circuit se vor transmite de notari către ANAF și copiile certificatelor de moștenitor (fișiere pdf). ANAF poate solicita, prin mijloace electronice, CNARNN – Infonot informații din registrele naționale notariale și îi transmite acestei instituții informațiile cuprinse în lista debitorilor persoane fizice, ulterior publicării pe site-ul ANAF, în vederea înscrierii în Registrul Național Notarial de Evidență a Creditorilor Persoane Fizice și pentru formularea opoziției la partaj sau la donație, după caz.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 620 din 8 martie 2018 privind aprobarea Listei conturilor de venituri ale bugetului de stat în care se încasează suma din contul de TVA deschis de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 218/12.03.2018

Persoanele care aplică plata defalcată a TVA (obligatoriu sau prin opțiune) vor achita obligațiile fiscale reprezentând taxa pe valoarea adăugată, din contul de TVA deschis la Trezoreria Statului sau la bancă, în următoarele conturi, utilizând cod IBAN beneficiar care să conțină în structura sa șirul de caractere „TVA”:
● 20A100101 – TVA încasată pentru operațiuni interne;
● 20A100102 – TVA încasată pentru importurile de bunuri.

În aceleași conturi vor achita obligațiile fiscale reprezentând TVA și persoanele înregistrate în scopuri de taxă care nu aplică acest mecanism.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!