Legislație comentată

Legislație comentată

Numărul 17, 8-14 mai 2018  »  Curier legislativ

CECCAR

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 627 din 8 martie 2018 privind aprobarea procedurii de transmitere a datelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) sau art. 3 alin. (2) lit. a), b) sau c), după caz, respectiv cele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și c) din anexa nr. 11 la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, către Agenția Națională de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 238/19.03.2018

Conform ordinului, utilizatorii caselor de marcat vor avea obligația să transmită către ANAF datele referitoare la operațiunile efectuate: informațiile din bonurile fiscale, datele din raportul fiscal de închidere zilnică, informațiile cu privire la închiderea/deschiderea aparatului. În vederea îndeplinirii acestei obligații, fișierele XML prevăzute în legislația secundară privind aparatele de marcat (Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 146/2018, Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare), semnate folosind certificatul digital al casei de marcat, sunt exportate de pe aceasta pe un mediu de stocare extern.

Prin intermediul programului de asistență pus la dispoziție pe portalul ANAF, fișierele XML sunt validate și atașate unui fișier PDF. Fișierul PDF cu XML atașat, semnat cu certificat digital calificat, se comunică organului fiscal prin mijloace electronice de transmitere la distanță până cel târziu în data de 20 a lunii următoare perioadei de raportare, prin aceasta înțelegându-se luna calendaristică.

În situația în care există aparate de marcat nefolosite, utilizatorii au obligația de a informa organul fiscal prin completarea și transmiterea „Declarației privind aparatele de marcat electronice fiscale neutilizate”. Aparatele de marcat electronice fiscale neutilizate sunt cele care nu au fost folosite în nicio zi din perioada de raportare (luna anterioară). Declarația se completează cu ajutorul programului de asistență pus la dipoziția utilizatorilor pe portalul ANAF și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță până cel târziu în data de 20 a lunii următoare perioadei de raportare în care aparatele de marcat nu au fost folosite. În cazul în care, după depunerea declarației, utilizatorul constată existența unor omisiuni/erori în datele declarate, acesta trebuie să depună o nouă declarație completată cu datele care necesită modificarea și/sau cu datele care nu au fost declarate.

Pentru transmiterea fișierelor și/sau a declarației, utilizatorul ori împuternicitul acestuia trebuie să dețină un certificat calificat eliberat în condițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.

Reamintim faptul că, începând cu data de 1 iunie 2018, contribuabilii mijlocii și mari au obligația de a utiliza numai case de marcat echipate cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic. Contribuabilii mici au aceeași obligație, dar începând cu data de 1 august 2018.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 673 din 15 martie 2018 pentru modificarea și completarea unor ordine ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, publicat în Monitorul Oficial nr. 243/20.03.2018

Au fost aprobate trei noi formulare folosite în domeniul colectării creanțelor fiscale:

  • Decizie de anulare a actului administrativ fiscal;
  • Decizie de impunere privind obligațiile fiscale stabilite în urma preluării acestora de la contribuabilii radiați;
  • Cerere referitoare la opțiunea de înștiințare privind modul în care a fost efectuată stingerea obligațiilor fiscale.

De asemenea, au fost modificate următoarele formulare:

  • Adresă de înființare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești;
  • Somație;
  • Adresă de înființare a popririi executorii asupra disponibilităților bănești;
  • Adresă de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești;
  • Adresă de suspendare temporară, totală sau parțială a indisponibilizării conturilor;
  • Adresă privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra disponibilităților bănești;
  • Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită asupra disponibilităților bănești.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 675 din 15 martie 2018 privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor și a procedurii de aplicare a acestora, publicat în Monitorul Oficial nr. 257/23.03.2018

Potrivit art. 138 din Codul de procedură fiscală, ANAF are dreptul să facă o verificare fiscală a ansamblului situației fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit, prin situație fiscală personală înțelegându-se totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale, a fluxurilor de trezorerie și a altor elemente de natură să determine starea fiscală reală a persoanei fizice pe perioada verificată.

Prin acest ordin se aprobă metodele indirecte de stabilire a veniturilor, utilizate de ANAF cu ocazia verificării situației fiscale personale:

  • metoda sursei și utilizării fondului – când se constată că persoana fizică verificată a utilizat fonduri în valoare mai mare decât sursele identificate;
  • metoda fluxurilor de trezorerie – când se constată că operațiunile derulate de persoana fizică verificată s-au desfășurat, în principal, prin conturile bancare și financiare și au fost depuse sume semnificative în numerar în aceste conturi;
  • metoda patrimoniului net – când se constată că patrimoniul net al persoanei verificate a înregistrat creșteri semnificative pe parcursul perioadei verificate și a fost stabilită, cu un grad rezonabil de certitudine, valoarea elementelor patrimoniale la începutul și la sfârșitul acestei perioade.

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18 din 15 martie 2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 260/23.03.2018

Prin prezenta ordonanță de urgență se introduce un nou sistem fiscal pentru persoanele fizice, care presupune simplificarea obligațiilor declarative prin depunerea unui singur formular, stabilirea impozitului de către contribuabil, prin autoimpunere, existența unui singur termen de plată, la 15 martie inclusiv a anului următor celui în care se realizează veniturile, posibilitatea de a efectua plăți privind impozitul pe venit la venitul estimat pentru anul curent, evaluarea pentru încadrarea ca plătitor de CAS și CASS în funcție de venitul estimat pentru anul curent, posibilitatea de rectificare a declarației până la termenul de plată etc.

În cele ce urmează vom prezenta principalele modificări.

Declarația unică

Începând cu anul 2018, contribuabilii persoane fizice vor trebui să depună, în anumite condiții, „Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice” (formularul 212). Aceasta comasează mai multe formulare în unul singur, și anume:

  • 200 „Declarație privind veniturile realizate din România”;
  • 201 „Declarație privind veniturile realizate din străinătate”;
  • 220 „Declarație privind venitul estimat/norma de venit”;
  • 221 „Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit”;
  • 600 „Declarație privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”;
  • 604 „Declarație pentru stabilirea obligațiilor de plată cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care nu realizează venituri sau alte categorii de persoane prevăzute la art. 180 din Codul fiscal”.

Sunt obligați să depună declarația unică contribuabilii care determină venitul net în sistem real, potrivit legii sau prin opțiune, pe baza datelor din contabilitate, pentru veniturile:

  • din activități de producție, comerț, prestări de servicii;
  • din drepturi de proprietate intelectuală, cu excepția veniturilor pentru care impozitul se reține la sursă;
  • din exercitarea unei profesii liberale;
  • din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de cinci camere, situate în locuințe proprietate personală;
  • din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și cinci camere inclusiv, pentru care s-a optat pentru determinarea venitului net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Dacă în cursul anului fiscal se obțin venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de cinci camere, situate în locuințe proprietate personală, de la data depășirii acestui număr de camere și până la sfârșitul anului fiscal, venitul net se determină în sistem real;
  • din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de cinci contracte de închiriere sau subînchiriere, calificate în categoria venituri din activități independente;
  • din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr de până la cinci contracte de închiriere inclusiv pentru care, potrivit opțiunii contribuabilului, venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
  • din drepturi de proprietate intelectuală pentru care, potrivit opțiunii contribuabilului, venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
  • din activități agricole pentru care nu există obligația stabilirii normelor de venit;
  • din silvicultură și piscicultură.

Nu se depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice pentru următoarele categorii de venituri:

  • determinate pe bază de normă de venit (venituri nete), cu excepția celor care au depus declarația prevăzută la art. 120 din Codul fiscal;
  • din drepturi de proprietate intelectuală, a căror impunere este finală;
  • din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este finală;
  • sub formă de salarii și asimilate salariilor, pentru care informațiile sunt cuprinse în declarațiile specifice;
  • din investiții, a căror impunere este finală;
  • din premii și din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
  • din pensii;
  • din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
  • din alte surse, cu excepția celor prevăzute la art. 116 din Codul fiscal.

Declarația unică se depune anual, până la data de 15 martie.

Pentru acest an, care este unul de tranziție de la vechiul la noul sistem, termenul de depunere este 15 iulie 2018 inclusiv.

Formularul 212 cuprinde, în linii mari, două capitole: unul aferent veniturilor certe realizate în anul anterior și altul dedicat veniturilor care se estimează a se realiza în anul curent.

Până la data de 15 iulie, sunt așteptate să depună declarația unică toate persoanele fizice care aveau obligația, potrivit legislației vechi, să depună formularele 200, 201 și 221.

Declarația unică se depune numai prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Cu titlu de excepție, pentru anul 2018 se permite depunerea acesteia și pe suport hârtie.

Unitățile administrativ-teritoriale (primăriile), mai ales cele din localitățile în care ANAF nu are sedii, vor fi obligate să acorde sprijin persoanelor fizice în ceea ce privește accesul în „Spațiul privat virtual”, completarea declarației unice și transmiterea efectivă a acesteia către ANAF.

Impozitul pe venit

Referitor la impozitul pe venit, noul mecanism presupune trecerea de la sistemul de plăți anticipate la sistemul de autoimpunere. Cu alte cuvinte, așa cum am menționat și anterior, contribuabilul va depune declarația unică până la termenul stabilit în legislație, în care va estima veniturile din anul curent, având posibilitatea de a efectua plățile de impozit oricând până la scadență (15 martie anul următor) prin autoimpunere.

Totodată, există posibilitatea de rectificare a declarației până la termenul de plată. Astfel, dacă există diferențe între sumele estimate și cele definitive, diferențele în plus (de plată) se vor achita până la 15 martie inclusiv, iar pentru cele în minus (de restituit) se va aplica procedura de restituire/compensare, conform Codului de procedură fiscală.

Ca urmare a depunerii declarației unice, ANAF, pe de o parte, va emite o decizie de definitivare a impozitului aferent anului 2017 (cu termen de plată pentru o eventuală diferență de impozit în 60 de zile de la comunicare), iar pe de altă parte, va înscrie automat în evidența fiscală un impozit pe venit estimat aferent anului 2018 corespunzător veniturilor estimate a se realiza în acest an. Este important de menționat că deciziile de impunere aferente anului 2017 sunt ultimele pe care le emite ANAF, începând cu 2018 plata impozitului fiind făcută în regim de autoimpunere. Astfel, ANAF nu va mai emite decizii de plăți anticipate și nici decizii de regularizare pentru veniturile realizate începând cu 2018.

Termenul unic de plată pentru impozitul aferent anului 2018 este 15 martie 2019, contribuabilul având posibilitatea să efectueze până la această dată plăți în ritmul și în cuantumul dorite (au fost eliminate termenele trimestriale de plăți anticipate în cursul anului). Tot până la 15 martie 2019, persoana fizică va trebui să depună formularul 212 în care va declara veniturile realizate efectiv în anul 2018 (se definitivează astfel impozitul aferent anului 2018) și să estimeze veniturile pe care preconizează a le realiza în 2019.

Conform acestei ordonanțe de urgență, în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, arendă, din asocieri cu persoane juridice și al venitului realizat în baza contractelor de activitate sportivă, impozitul se reține la sursă de către plătitorii de venituri.

Contribuția de asigurări sociale

Ca și în cazul impozitului pe venit, se trece de la sistemul de stabilire a CAS de către ANAF (prin decizii de impunere) la sistemul de autoimpunere (determinarea CAS se face de contribuabil prin intermediul declarației unice), de către persoanele fizice care obțin venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală.

Pensionarii și persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale nu datorează CAS. În ceea ce privește veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, CAS nu se datorează în cazul în care persoanele fizice respective obțin și venituri din salarii.

Persoana fizică face evaluarea pentru încadrarea ca plătitoare de CAS în funcție de venitul estimat pentru anul curent (independent de venitul realizat în anul precedent).

  • Dacă venitul net estimat pentru anul curent este mai mare sau egal cu 22.800 lei (nivelul a 12 salarii minime brute pe țară), se datorează CAS la un venit ales, dar nu mai mic decât nivelul salariului minim brut pe țară (anual minimum 1.900 lei x 12 luni x 25%).
  • Dacă venitul net estimat pentru anul curent este mai mic de 22.800 lei, nu este obligatorie plata CAS (asigurarea este opțională). Totuși, se datorează CAS în situația în care în anul viitor, odată cu depunerea declarației finale, se constată depășirea plafonului.

Plățile de CAS se pot efectua oricând până la scadență (15 martie anul următor). Contribuabilul are posibilitatea de a rectifica oricând până la termenul de plată declarația privind veniturile estimate. Pentru 2018, care este un an de tranziție de la vechiul la noul sistem, termenul de depunere a declarației unice este 15 iulie inclusiv.

Pentru definitivarea din anul următor se vor avea în vedere următoarele situații:

  • Dacă venitul realizat este mai mare decât cel estimat și mai mare sau egal cu 22.800 lei, nu se stabilesc diferențe de CAS.
  • Dacă venitul realizat este mai mare sau egal cu 22.800 lei, iar venitul estimat este mai mic de 22.800 lei, se datorează CAS pentru anul precedent la venitul ales (minimum 22.800 lei).
  • Dacă venitul realizat este mai mic de 22.800 lei, iar venitul estimat este de peste 22.800 lei, CAS plătită se valorifică în sistemul de pensii.

Contribuția de asigurări sociale se reține la sursă de către plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, baza anuală de calcul reprezentând-o venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară.

Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă, obținut de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net estimat al acestor venituri pentru anul curent este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CAS, plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale.

În condițiile în care persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală estimează că vor obține de la mai mulți plătitori venituri nete egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CAS, aceștia desemnează prin contractul încheiat între părți plătitorul de venit care are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția și stabilesc venitul ales pentru care datorează contribuția în anul în curs. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției aferente venitului ales precizat în contract.

În situația în care persoanele fizice ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală estimează că vor obține de la mai mulți plătitori venituri nete mai mici decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CAS, iar nivelul venitului net sau brut, după caz, cumulat realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară, acestea au obligația depunerii declarației unice. Trebuie reamintit faptul că la determinarea sumelor cumulate trebuie avute în vedere și veniturile din activități independente sau cele obținute în baza contractelor de activitate sportivă.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate

Ca și în cazul impozitului pe venit, se trece de la sistemul de stabilire a CASS de către ANAF (prin decizii de impunere) la sistemul de autoimpunere (determinarea CASS se face de contribuabil prin intermediul declarației unice), de către persoanele fizice care obțin venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală.

În ceea ce privește CASS, situația este puțin diferită față de CAS. Astfel, determinarea statutului de plătitor al contribuției de asigurări sociale de sănătate nu se face luând în calcul doar nivelul venitului net din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală sau al venitului brut obținut în baza contractelor de activitate sportivă, ci având în vedere un cumul al veniturilor realizate de persoana fizică din mai multe categorii.

Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate datorează CASS dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, sumă obținută prin cumularea veniturilor din următoarele categorii:

  • venitul net/brut sau norma de venit din activități independente;
  • venitul net din drepturi de proprietate intelectuală stabilit după acordarea cotei de cheltuieli forfetare, precum și venitul net din drepturi de proprietate intelectuală determinat în sistem real;
  • venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit titlului II „Impozitul pe profit” sau titlului III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal ori Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități;
  • venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor;
  • venitul și/sau câștigul din investiții (în cazul veniturilor din dividende și din dobânzi se iau în calcul sumele încasate);
  • venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
  • venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse.

Cu alte cuvinte, CASS se datorează în următoarele condiții:

  • Dacă venitul net estimat a se realiza din sursele menționate mai sus pentru anul curent este mai mare sau egal cu 22.800 lei, se datorează CASS la salariul minim brut pe țară (anual 1.900 lei x 12 luni x 10%).
  • Dacă venitul net estimat pentru anul curent este mai mic de 22.800 lei, nu este obligatorie plata CASS (asigurarea este opțională). Totuși, se datorează CASS în situația în care în anul următor, odată cu depunerea declarației finale, se constată depășirea plafonului.

În cazul CASS, pentru definitivarea din anul următor se vor avea în vedere următoarele situații:

  • Dacă venitul realizat este mai mare decât cel estimat în anul anterior și mai mare sau egal cu 22.800 lei, nu se stabilesc diferențe de CASS.
  • Dacă venitul realizat este mai mare sau egal cu 22.800 lei, iar venitul estimat în anul anterior este mai mic de 22.800 lei, se datorează CASS pentru anul precedent la venitul ales (la 22.800 lei).
  • Dacă venitul realizat este mai mic de 22.800 lei, iar venitul estimat în anul anterior este mai mare sau egal cu 22.800 lei, se datorează CASS în cotă de 10% aplicată asupra bazei de calcul echivalente cu șase salarii minime brute pe țară.

În situația în care se estimează venituri mai mici de 22.800 lei, persoanele fizice pot opta pentru plata contribuției astfel:

  • dacă depun declarația la termenul legal, la o bază de calcul reprezentând valoarea a șase salarii minime brute pe țară în vigoare la data depunerii acesteia; sau
  • dacă depun declarația după termenul legal, la o bază de calcul echivalentă cu valoarea salariului minim brut pe țară în vigoare la data depunerii acesteia, înmulțită cu numărul de luni rămase până la termenul legal de depunere a sa, inclusiv luna în care se face acest lucru.

Persoana fizică va avea calitatea de asigurat la sistemul de sănătate de la data depunerii declarației, data efectuării plății CASS nefiind relevantă.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate se reține la sursă de către plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală. În cazul în care contribuabilul estimează că va cumula anual venituri de peste 12 salarii minime brute pe țară din cele menționate mai sus, acesta va datora CASS. Cu alte cuvinte, persoana fizică datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă venitul din drepturi de proprietate intelectuală este singurul venit pe care aceasta îl realizează, în cazul în care estimează că va depăși într-un an plafonul de 12 salarii minime brute pe țară.

Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10%, baza de calcul reprezentând-o echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară. Astfel, pentru anul 2018, contribuția la CASS este de 2.280 lei (22.800 lei x 10%), indiferent de nivelul cumulat al veniturilor.

Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă, obținut de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net sau brut, după caz, estimat al acestor venituri pentru anul curent este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CASS, plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate.

În condițiile în care persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală estimează că vor obține de la mai mulți plătitori venituri nete egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CASS, aceștia desemnează prin contractul încheiat între părți plătitorul de venit care are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția și stabilesc venitul ales pentru care datorează contribuția în anul în curs. Nivelul CASS calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției anuale datorate.

În situația în care persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală estimează că vor obține de la mai mulți plătitori venituri nete mai mici decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CASS, iar nivelul venitului net sau brut, după caz, cumulat realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară, aceștia au obligația depunerii declarației unice. Trebuie reamintit faptul că la determinarea sumelor cumulate trebuie avute în vedere toate veniturile prevăzute la art. 170 alin. (1) din Codul fiscal.

Persoanele fizice care nu realizează venituri și nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS pot opta, prin depunerea declarației unice, pentru plata contribuției, datorând CASS la o bază de calcul reprezentând valoarea a șase salarii minime brute pe țară.

Prevederi tranzitorii

Pentru veniturile realizate în 2017 se aplică următoarele reguli:

  • Contribuabilii care pentru veniturile realizate în 2017 aveau obligația depunerii declarațiilor privind venitul realizat din România (formularul 200) și din străinătate (formularul 201), potrivit reglementărilor în vigoare la data realizării venitului, au obligația depunerii declarației unice până la 15 iulie 2018 inclusiv.
  • Pentru veniturile realizate în 2017, organul fiscal stabilește impozitul anual datorat prin emiterea deciziei de impunere pe baza declarației.

Bonificații

Contribuabilii care vor depune în 2018 declarația unică prin internet până la 15 iulie 2018 vor beneficia de o bonificație fiscală (o reducere a impozitului) de 5% din impozitul plătit integral până la 15 martie 2019. O altă bonificație, tot de 5%, se va acorda persoanelor fizice care achită integral până la 15 decembrie 2018 impozitul aferent acestui an. În cazul în care condițiile sunt îndeplinite cumulativ, se aplică ambele bonificații.

Sistemul de bonificații prevăzut pentru impozitul pe venit se aplică în mod corespunzător și în cazul CAS și CASS.

Exemplul 1
Dacă un contribuabil depune declarația unică prin mijloace electronice de transmitere la distanță până la 15 iulie 2018, iar suma este achitată integral până la 15 martie 2019, acesta beneficiază de o bonificație de 5%. Astfel, ultima plată efectuată de contribuabil se diminuează cu 5%.
Obligație fiscală estimată = 10.000 lei
Plată la 18 iulie 2018 = 5.000 lei
Plată la 10 martie 2019 = 4.500 lei (ultima plată a fost diminuată cu 500 lei ca urmare a primirii bonificației de 5%)
Exemplul 2
Dacă un contribuabil depune declarația unică prin mijloace electronice de transmitere la distanță până la 15 iulie 2018 și efectuează plăți anticipate pe parcursul anului, iar suma este achitată integral până la 15 decembrie 2018, acesta beneficiază de o bonificație totală de 10%. Astfel, ultima plată efectuată de contribuabil se diminuează cu 10%.
Obligație fiscală estimată = 10.000 lei
Plată la 18 iulie 2018 = 7.000 lei
Plată la 10 septembrie 2018 = 2.000 lei (ultima plată a fost diminuată cu 1.000 lei ca urmare a primirii bonificației de 10%)

Sursa: Legea nr. 72 din 22 martie 2018 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 260/23.03.2018

Prin această lege, plafonul anual de scutire de taxă pe valoarea adăugată pentru întreprinderile mici a fost majorat de la 220.000 lei la 300.000 lei.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 883 din 26 martie 2018 pentru aprobarea procedurilor de anulare a obligațiilor fiscale ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale, publicat în Monitorul Oficial nr. 271/28.03.2018

În conformitate cu prevederile Legii nr. 29/2018, se anulează următoarele obligații fiscale:

  • diferențele de obligații fiscale principale, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării fiscale a tranzacțiilor pentru care s-a aplicat impozitul pe venit din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice ca venituri dintr-o activitate independentă, obținute de persoanele fizice din transferul proprietăților imobiliare care fac parte din patrimoniul afacerii, pe perioadele fiscale de până la 1 iunie 2017, și neachitate până la data intrării în vigoare a legii;
  • diferențele de TVA, precum și accesoriile aferente acestora, pentru perioadele fiscale anterioare datei de 31 decembrie 2016, stabilite prin decizie de impunere comunicată contribuabilului până la data intrării în vigoare a acestei legi, ca urmare a depășirii plafonului de scutire de 220.000 lei prevăzut la art. 310 din Codul fiscal, realizate de persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și cele familiale, cu sediul activității economice în România, care au desfășurat activitățile de producție agricolă, inclusiv activitățile de transformare a produselor agricole prin alte metode decât cele industriale, sau au furnizat servicii agricole utilizând munca manuală proprie și/sau echipamentele specifice.

Persoanele care au efectuat plata obligațiilor fiscale pentru care legea prevede anularea au dreptul la restituirea sumelor achitate.

Procedura de aplicare a legii a fost aprobată prin acest ordin și implică în principal următoarele etape:

  • Structura de inspecție fiscală întocmește și transmite către compartimentul cu atribuții de evidență pe plătitori lista cu obligațiile fiscale ce pot face obiectul anulării.
  • Compartimentul cu atribuții de evidență efectuează verificări privind obligațiile fiscale respective: dacă au fost stinse parțial sau total, data stingerii, dacă au fost emise și comunicate decizii de obligații accesorii.
  • Compartimentul de evidență întocmește un referat de aprobare a anulării obligațiilor fiscale datorate de contribuabilii prevăzuți în liste, precum și deciziile de anulare a obligațiilor fiscale, în mod corespunzător pentru fiecare contribuabil.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.695 din 28 martie 2018 pentru aprobarea nivelului accizei specifice la țigarete, publicat în Monitorul Oficial nr. 278/29.03.2018

Nivelul accizei specifice la țigarete în perioada 1 aprilie 2018 – 31 martie 2019 inclusiv este de 337,727 lei/1.000 țigarete (anterior acest nivel era de 329,222 lei/1.000 țigarete).

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 888 din 27 martie 2018 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a formularului (212) „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, publicat în Monitorul Oficial nr. 279/29.03.2018

Formularul 212 se depune până la data de 15 iulie 2018 inclusiv de către persoanele fizice care au obligația:

  • declarării veniturilor realizate din România sau/și din străinătate în anul 2017;
  • declarării impozitului pe venitul estimat a se realiza/norma de venit realizabilă din România în 2018;
  • declarării venitului estimat pentru încadrarea ca plătitor de contribuții sociale și, după caz, a declarării contribuțiilor sociale datorate în anul fiscal 2018.

Declarația se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, în cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal și al celor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendă, pentru care impunerea este finală, și care nu au avut până la acea dată obligația depunerii declarației unice.

Formularul 212 se depune, împreună cu anexele completate, dacă este cazul, astfel:

  • în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poștă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire;
  • prin mijloace electronice de transmitere la distanță prin intermediul serviciului „Spațiul privat virtual” și pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25 din 29 martie 2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 291/30.03.2018

Ordonanța de urgență aduce modificări la Codul fiscal, Codul de procedură fiscală și procedura de restituire a taxelor auto.

Modificări la Codul fiscal

✔  Impozitul pe profit

Contribuabilii care efectuează sponsorizări au obligația de a depune o declarație informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective.

✔ Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel puțin doi salariați pot opta, o singură dată, să plătească impozit pe profit începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă atâta timp cât ele sunt respectate. Calculul și plata impozitului pe profit se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv. Prevederea se aplică din 1 aprilie 2018.

Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.

Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări vor avea obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor.

✔ Impozitul pe venit

Pentru contribuabilii care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă, încheiate potrivit Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, plătitorii veniturilor au obligația de a calcula, de a reține la sursă și de a plăti impozitul, care este final. Acesta se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut și se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.

Persoanele fizice pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul pe venit, după cum urmează:

  • în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii; sau
  • în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile legii.

Modificări la Codul de procedură fiscală

În cazul decontului cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare depus de contribuabilul care beneficiază de o eșalonare la plată, organul fiscal central va rambursa taxa cu efectuarea, ulterior, a inspecției fiscale.

În cazul debitorilor care nu dețin bunuri în proprietate, situația de dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și capacitatea financiară de plată pe perioada de eșalonare la plată se menționează de debitor în cererea depusă pentru acordarea eșalonării (contribuabilul nu mai trebuie să depună programul de restructurare sau de redresare financiară). Organul fiscal verifică și constată situația de dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești din informațiile prezentate de debitor în cerere și/sau din informații și/sau documente relevante deținute de organul fiscal.

În cazul debitorilor care nu dețin bunuri în proprietate, cererea de eșalonare poate fi însoțită de o propunere de grafic de eșalonare la plată. Cererea se soluționează de organul fiscal în termen de 15 zile de la data înregistrării acesteia.

Pentru acești debitori nu se emite acord de principiu privind eșalonarea la plată. În cazul lor, dobânzile se datorează, se calculează și se comunică pentru obligațiile fiscale principale eșalonate la plată, după finalizarea eșalonării sau, după caz, la data pierderii valabilității acesteia.

Modificări la procedura de restituire a taxelor auto

Restituirea taxelor auto se face doar pe baza cererii de restituire, în care se înscriu, în mod obligatoriu, elementele referitoare la datele de identificare ale plătitorului și ale autovehiculului pentru care se solicită restituirea taxei auto. Solicitantul nu mai trebuie să anexeze la cerere niciun alt document.

Sursa: Legea nr. 86 din 4 aprilie 2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, publicată în Monitorul Oficial nr. 313/10.04.2018

A fost extinsă perioada maximă pentru care un zilier poate presta activități pentru același beneficiar și pentru activitățile din domeniul viticol (maximum 180 de zile într-un an). Perioada „standard” pentru care un zilier poate desfășura activități pentru același beneficiar este de 90 de zile cumulate într-un an calendaristic.

De asemenea, au fost extinse domeniile în care zilierii pot presta activități, fiind adăugate și următoarele:

  • restaurante – clasa 5610;
  • alte activități de alimentație – CAEN 5629;
  • baruri și alte activități de servire a băuturilor – clasa 5630.

A fost creat cadrul legislativ primar pentru înființarea agențiilor de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră. Criteriile și procedura de acreditare a acestora se vor aproba prin hotărâre de guvern.

Zilierii angajați prin intermediul unei agenții de intermediere vor putea desfășura activități pentru același angajator pe o perioadă de maximum 180 de zile într-un an calendaristic (față de 90 de zile, perioada „standard”). 

Sursa: Legea nr. 88 din 4 aprilie 2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 315/10.04.2018

A fost precizat în mod clar faptul că încheierea contractului individual de muncă trebuie să se facă cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. La fel și transmiterea datelor către REVISAL.

Pentru salariații mobili și pentru cei care desfășoară activitate la domiciliu, angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate zilnic în condițiile stabilite cu angajații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de aceștia.

De asemenea, a fost introdus un plafon maximal pentru contravenția constând în primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă (sau cu contract suspendat ori în afara programului de lucru convenit). Aceasta se va sancționa cu amendă de 20.000 lei (10.000 de lei pentru munca în afara programului cu timp parțial convenit) pentru fiecare persoană identificată, fără însă a se depăși valoarea cumulată de 200.000 lei.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.003 din 4 aprilie 2018 pentru aprobarea Procedurii privind procesarea formularelor 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii”, publicat în Monitorul Oficial nr. 316/11.04.2018

Procedura se aplică de compartimentul cu atribuții de gestiune registru contribuabili și declarații fiscale persoane fizice. Pentru formularele 230 depuse se întocmește o evidență, în format electronic, cererile fiind înregistrate în termen de o zi lucrătoare de la depunerea acestora.

Procesarea formularelor 230 se face în termen de 15 zile de la primirea lor, după care se emite și transmite contribuabililor a căror cerere a fost depusă în format hârtie, pe bază de borderou, o notificare conform modelului prevăzut în ordin.

După comunicarea notificărilor se procesează în evidența fiscală data comunicării acestora, astfel:

  • în ziua următoare termenului de 15 zile de la data punerii la dispoziția persoanei fizice a documentului comunicat prin intermediul serviciului „Spațiul privat virtual”;
  • în termen de 24 de ore de la primirea confirmării de primire de la poștă.

Organul fiscal nu autorizează transferul sumelor reprezentând până la 2% către entitatea nonprofit înainte de expirarea unui termen de 30 de zile de la data comunicării notificării. Zilnic, se întocmește lista contribuabililor în cazul cărora s-a împlinit termenul de 30 de zile de la data comunicării notificării. Din listă sunt eliminați cei care au comunicat în scris organului fiscal faptul că nu și-au exercitat opțiunea, astfel cum aceasta este înscrisă în evidențele fiscale.

Virarea sumelor se realizează în maximum 90 de zile de la data depunerii cererii. În situația în care, după virarea sumelor în contul beneficiarilor, se constată că acestea au fost transferate în mod necuvenit, se vor efectua demersurile necesare în vederea recuperării lor prin emiterea unei decizii potrivit art. 100 din Codul de procedură fiscală.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!