Legislație comentată

Legislație comentată

Numărul 26-27, 10-23 iulie 2018  »  Curier legislativ

CECCAR

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.203 din 10 mai 2018 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă, publicat în Monitorul Oficial nr. 424/18.05.2018

Prin prezentul ordin, formularele 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” și 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” se actualizează conform modificărilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Astfel, prin această ordonanță de urgență au fost aduse o serie de modificări și completări Codului fiscal, printre care și modificarea prevederilor art. 132 – Obligații declarative ale plătitorilor de venituri cu reținere la sursă. Potrivit noilor dispoziții, plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice au obligația reținerii contribuției de asigurări sociale și depunerii declarației 112.

Totodată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare au fost introduse dispoziții referitoare la deducerea din impozitul datorat pe veniturile microîntreprinderilor a cheltuielilor cu sponsorizarea pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, potrivit legii.

Având în vedere cele de mai sus, declarația 100 a suferit următoarele modificări:

  • A fost introdus un rând distinct, „Suma deductibilă”, la Secțiunea I – Impozite și taxe care se plătesc în contul unic, pentru evidențierea sumelor reprezentând cheltuieli cu sponsorizări deductibile din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Potrivit noilor reglementări, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care s-au înregistrat cheltuielile respective se scad sumele reprezentând sponsorizări până la nivelul a 20% din acesta.
  • A fost introdusă o secțiune care cuprinde informații necesare evidențierii sumelor scutite reprezentând impozit pe profit și impozit pe veniturile microîntreprinderilor în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.
  • Au fost eliminate din Nomenclatorul privind obligațiile de plată la bugetul de stat, anexă la formularul 100, pozițiile pentru declararea impozitului reținut la sursă pe veniturile realizate de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuală, din arendarea bunurilor agricole sau în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică.
  • A fost introdus un nou nomenclator, anexă la formularul 100, Nomenclatorul obligațiilor scutite de la plată, potrivit legii, care cuprinde facilitățile fiscale în vigoare, cum ar fi impozitul pe profit scutit și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor scutit în conformitate cu prevederile legii cooperației agricole.
  • Instrucțiunile de completare a formularului 100 au fost modificate în mod corespunzător.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 354 din 16 mai 2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 442/25.05.2018

Prin HG nr. 354/2018 se aduc modificări și completări la Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal. În continuare le vom prezenta pe cele mai importante dintre acestea.

➜ Impozitul pe profit

O primă adăugire la Normele metodologice vizează introducerea în Codul fiscal, prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2017, a unei noi categorii de cheltuieli cu deductibilitate limitată, și anume cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, care sunt deductibile în limita unui plafon de 30% din valoarea lor.

Astfel:

  • Sumele reprezentând reducerea sau anularea de provizioane specifice/ajustări pentru depreciere sau, după caz, valori ale pierderilor așteptate, aferente creanțelor înstrăinate, care au fost deductibile la determinarea rezultatului fiscal, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, în cazul în care nu sunt înregistrate pe venituri, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt elemente similare veniturilor.
  • Sumele reprezentând prețul de cesiune al creanțelor, în cazul în care nu sunt înregistrate pe venituri, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt elemente similare veniturilor.
  • Sumele reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, în cazul în care nu sunt înregistrate pe cheltuieli, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt elemente similare cheltuielilor. În situația în care cesionarul cedează creanța, valoarea acesteia este costul său de achiziție.

Trebuie avut în vedere în ceea ce privește deductibilitatea cheltuielilor cu creanțele înstrăinate și faptul că, în cazul în care o parte din valoarea acestor creanțe este înregistrată pe cheltuieli, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, și o parte constituie elemente similare cheltuielilor, partea din sumele reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate înregistrată pe cheltuieli se însumează cu partea din sumele reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate care constituie elemente similare cheltuielilor, iar sumele care depășesc limita de 30% din valoarea creanțelor respective sunt nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal. În cazul în care întreaga valoare a creanțelor înstrăinate reprezintă elemente similare cheltuielilor, partea care depășește limita de 30% din valoarea acestor creanțe reprezintă sume nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.

Ca urmare a abrogării art. 27 din Codul fiscal privind deductibilitatea limitată a cheltuielilor cu dobânda și a introducerii unei noi reguli de deducere pentru costurile de îndatorare înregistrate de contribuabili, prin HG nr. 354/2018 se explicitează cursul de schimb utilizat pentru determinarea plafonului deductibil reprezentând echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, în cazul contribuabililor care calculează, declară și plătesc impozitul pe profit trimestrial, și totodată se exemplifică modul de determinare a nivelului deductibil al costurilor excedentare ale îndatorării, în cadrul noilor reguli privind limitarea deductibilității dobânzii și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic.

➜ Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

HG nr. 354/2018 coroborează modificările aduse Codului fiscal de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2018. Astfel, se elimină referința privind veniturile realizate din consultanță și management pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor și sunt reformulate prevederile referitoare la încadrarea în acest sistem de impozitare începând cu 1 ianuarie 2018 având în vedere majorarea nivelului veniturilor realizate.

De asemenea, se fac precizări în ceea ce privește posibilitatea de a opta pentru aplicarea dispozițiilor titlului II – Impozitul pe profit din Codul fiscal în cazul în care o microîntreprindere a subscris un capital social de minimum 45.000 lei și are cel puțin doi salariați, în sensul că opțiunea poate fi exercitată în cursul oricărui trimestru ulterior datei de 1 aprilie 2018, data intrării în vigoare a acestei prevederi.

HG nr. 354/2018 aduce clarificări care vizează luarea în considerare a contractelor suspendate, potrivit legii, în stabilirea numărului de salariați, în contextul aplicării dispozițiilor art. 48 alin. (31) și art. 51 din Codul fiscal. Totodată, se fac precizări legate de verificarea condițiilor prevăzute la art. 52 din Codul fiscal, pentru anul fiscal 2017, de către contribuabilii care au aplicat sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 august 2017.

 ➜ Impozitul pe venit

Și la acest titlu, Hotărârea Guvernului nr. 354/2018 coroborează modificările aduse Codului fiscal de OUG nr. 79/2017, OUG nr. 18/2018 și OUG nr. 25/2018. Având în vedere că am prezentat aceste modificări în numerele anterioare ale revistei, ne vom axa doar pe modificările și completările aduse normelor metodologice.

HG nr. 354/2018 prevede introducerea sistemului de autoimpunere și înlocuirea celui de stabilire a obligațiilor de plată în baza deciziilor de impunere și posibilitatea efectuării de plăți în contul impozitului pe venit oricând în cursul anului până la termenul de plată, respectiv 15 martie a anului următor celui de realizare a veniturilor.

Sunt prezentate și informații referitoare la introducerea bonificațiilor la plata impozitului pe venit. Aducem aminte că bonificațiile se acordă contribuabililor care depun în anul 2018 declarația unică prin mijloace electronice până la data de 15 iulie, aceștia beneficiind de o reducere de 5% din impozitul plătit integral până la data de 15 martie 2019. O altă bonificație, tot de 5%, se acordă persoanelor fizice care achită integral, cu anticipație, impozitul aferent anului 2018 până la data de 15 decembrie a.c. Sistemul de bonificații prevăzut la impozitul pe venit se aplică în mod corespunzător și la CAS și CASS.

În situația în care, potrivit prevederilor art. 121 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilii au efectuat plata integrală a obligațiilor fiscale respectând condițiile reglementate prin legea bugetului de stat privind termenele de plată, dar nu și-au acordat bonificația la ultima plată, ei pot beneficia de aceasta la definitivarea impozitului pe venitul anual estimat, prin completarea corespunzătoare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

Redăm în continuare un exemplu care se regăsește în normele metodologice pentru a explica principiul de acordare a bonificațiilor.


Exemplu

O persoană fizică realizează venituri din activități independente pentru care impozitul de plată, pentru venitul estimat în anul în curs, este în valoare de 3.000 lei.

Cu titlu de exemplu, prin legea bugetului de stat în vigoare pentru anul în curs, nivelul bonificației este de 5% din impozitul datorat și se acordă în condițiile în care acesta este achitat integral până la data de 1 decembrie a anului curent.

Persoana fizică efectuează plăți astfel:
  • în data de 15 martie anul curent, în sumă de 1.000 lei;
  • în data de 30 iunie anul curent, în sumă de 1.000 lei;
  • în data de 15 noiembrie anul curent, în sumă de 1.000 lei.

La definitivarea impozitului constată că a respectat condițiile stabilite pentru a beneficia de bonificație, dar la ultima plată nu și-a acordat-o. Prin declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice își determină și își declară bonificația de care beneficiază, în valoare de 150 lei (3.000 lei x 5%).

Totodată, stabilește și valoarea impozitului anual estimat de plată calculat ca urmare a aplicării bonificației, după cum urmează:
  • Impozit datorat – 3.000 lei
  • Bonificație 5% – 150 lei
  • Impozit de plată – 2.850 lei

Având în vedere că în cursul anului persoana fizică a efectuat plăți în valoare de 3.000 lei, față de 2.850 lei cât datorează după aplicarea bonificației, suma de 150 lei este considerată o plată în plus.


Prin HG nr. 354/2018 se elimină normele actuale legate de obligația depunerii documentelor justificative la organul fiscal de către persoanele:
  • cu handicap grav sau accentuat în vederea scutirii de la plata impozitului pe venit;
  • impuse pe baza normelor de venit care își întrerup temporar activitatea;
  • care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor.
Pentru a fi în concordanță cu prevederile actuale ale Codului fiscal, din Normele metodologice au fost eliminate:
  • obligația de înregistrare la organul fiscal a contractului de închiriere;
  • normele actuale cu privire la plățile anticipate de impozit pe venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
  • din cuprinsul normelor privind veniturile din activități independente, prevederile referitoare la veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, acestea reglementându-se într-o categorie distinctă de venituri.

Prin HG nr. 354/2018 se înlocuiește cota de impozit pe venit pentru anumite venituri, în situația în care cota de impozitare este, începând cu data de 1 ianuarie 2018, de 10%, și se clarifică regimul fiscal al veniturilor obținute în baza contractelor de activitate sportivă definite prin Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii sistemului de reținere la sursă a impozitului.

În concordanță cu OUG nr. 25/2018, se fac precizări privind condițiile în care contribuabilii persoane fizice pot opta pentru direcționarea cotei de 2% din impozitul datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, sau a cotei de 3,5% din impozitul datorat pentru entitățile nonprofit și unitățile de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile legii.

Contribuabilii pot opta ca plătitorii de venituri să distribuie cota de 2% sau de 3,5%, după caz, din impozitul pe venit datorat. Opțiunea se exercită, în scris, pentru susținerea unei singure entități sau acordarea de burse private, astfel:
  • la organul fiscal competent, prin depunerea unei cereri până la termenul legal de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor;
  • la plătitorul de venit, în urma solicitării beneficiarului de venit, exercitată în scris.

Distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat se efectuează de către plătitorul de venit până la termenul de plată al impozitului, începând cu luna exercitării opțiunii. Persoanele care optează pentru distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat pentru susținerea entităților de către plătitorii de venituri nu mai pot exercita aceeași opțiune și la organul fiscal competent, pentru aceeași sursă de venit.

Opțiunea de direcționare a cotei de 2% sau de 3,5%, după caz, din impozitul pe venit datorat este valabilă pentru o perioadă de cel mult doi ani fiscali consecutivi.

Tot prin HG nr. 354/2018 se introduc norme referitoare la sistemul de autoimpunere al contribuabililor persoane fizice cu privire la:
  • ajustarea normei anuale de venit de către contribuabilii care obțin venituri din activități independente și din cedarea folosinței bunurilor;
  • obligațiile contribuabililor pentru stabilirea venitului net anual din activități agricole pe bază de norme de venit.

Având în vedere modificările din OUG nr. 79/2017, se actualizează deducerile personale care vor fi luate în calcul pentru persoanele aflate în întreținerea contribuabilului și terminologia normelor privind deducerea contribuțiilor sociale pentru persoanele care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ținând cont de schimbarea modalității de calcul al contribuțiilor sociale.

Se abrogă normele actuale privind deducerea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate ca urmare a modificării regimului fiscal referitor la deducerea CASS din baza de calcul al impozitului pe venit, în sensul neacordării deducerii contribuției pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor și pentru cele din pensii sau/și diferențe de pensii acordate.

Totodată, se clarifică regimul fiscal al aportului în numerar sau al echivalentului în lei al aportului în natură efectuat de contribuabil la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia, din patrimoniul personal în patrimoniul afacerii, precum și deductibilitatea sumelor plătite în avans care se referă la alte perioade fiscale.

Se uniformizează la 30 de zile termenul în care contribuabilul are obligația să anunțe organul fiscal în cazul încetării activității independente sau al întreruperii temporare a acesteia în cursul anului, ca urmare a unor accidente, a spitalizării sau a altor cauze obiective, inclusiv cele de forță majoră, dovedite cu documente justificative.

De asemenea, în vederea corelării normelor metodologice cu prevederile Legii nr. 136/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, se fac precizări referitoare la condițiile de acordare a scutirii de impozit pe venit prevăzute la art. 60 pct. 3 din Codul fiscal pentru contribuabilii persoane fizice care obțin din aceeași sursă venituri din salarii scutite de impozit și venituri salariale impozabile.

➜ Contribuțiile sociale obligatorii

În ceea ce privește contribuțiile sociale obligatorii, HG nr. 354/2018 coroborează modificările aduse Codului fiscal prin OUG nr. 79/2017, OUG nr. 18/2018 și OUG nr. 25/2018. Având în vedere că am prezentat aceste modificări în numerele anterioare ale revistei, ne vom axa doar pe modificările și completările aduse normelor metodologice.

Principala modificare vizează persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură și piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, eliminându-se prevederile referitoare la stabilirea contribuției individuale de asigurări sociale și a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate în funcție de venitul realizat. Totodată, se introduc clarificări în legătură cu aplicarea noului regim fiscal.

Ca și în cazul impozitului pe venit, se introduce sistemul de autoimpunere, înlocuindu-se cel de stabilire a obligațiilor de plată a CAS și CASS în baza deciziilor de impunere. În plus, normele metodologice prezintă posibilitatea efectuării de plăți în contul contribuției de asigurări sociale și contribuției de asigurări sociale de sănătate oricând în cursul anului până la termenul de plată, respectiv 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.

HG nr. 354/2018 prevede reținerea la sursă a CAS și CASS, după caz, pentru veniturile obținute de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din asocierea cu persoane juridice sau din arendă. În situația în care venitul realizat de contribuabili din aceste surse este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, dar prin cumulare veniturile respective se situează peste nivelul acestui plafon, contribuabilii își calculează singuri contribuția de asigurări sociale și/sau contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate/datorată prin declarația unică.


Exemplu

Un scriitor estimează că în cursul anului 2018 va realiza un venit anual în valoare de 20.000 lei din arendă și un venit din drepturi de proprietate intelectuală, ca urmare a publicării unei cărți, de 30.000 lei. Persoana fizică nu are calitatea de pensionar și nu este asigurată în sistem propriu de asigurări sociale.

Plafonul minim lunar în funcție de care se stabilește obligația plății CAS este de 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni).

Venitul anual estimat supus acestei contribuții este cel din drepturi de proprietate intelectuală, de 30.000 lei. Venitul net din drepturi de proprietate intelectuală este de 18.000 lei (30.000 lei – 40% x 30.000 lei).

Din aplicarea prevederilor art. 148 din Codul fiscal rezultă că venitul net anual estimat este mai mic de 12 salarii minime brute pe țară. Astfel, persoana fizică nu datorează CAS.

Plafonul minim lunar în funcție de care se stabilește obligația plății CASS este de 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni).

Venitul anual estimat supus acestei contribuții este atât cel din arendă, cât și cel din drepturi de proprietate intelectuală, deci de 50.000 lei. Venitul net cumulat este de 30.000 lei: 12.000 lei (20.000 lei – 40% x 20.000 lei) din arendă și 18.000 lei (30.000 lei – 40% x 30.000 lei) din drepturi de proprietate intelectuală.

Din aplicarea prevederilor art. 148 din Codul fiscal rezultă că venitul net anual cumulat estimat este mai mare de 12 salarii minime brute pe țară. Astfel, persoana fizică datorează CASS.

Având în vedere că la fiecare plătitor aceste venituri se situează sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară și că nu se face stopaj la sursă, persoana fizică este obligată să își calculeze singură contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată prin declarația unică.


Prin HG nr. 354/2018 se introduce un capitol nou, capitolul VIII – Contribuția asiguratorie pentru muncă, în care sunt aduse clarificări referitoare la contribuabilii care trebuie să achite contribuția respectivă și la veniturile pentru care se datorează aceasta.

De asemenea, se exemplifică modul de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale.


Exemplu

Un taximetrist estimează că în cursul anului 2018 va realiza un venit net anual în valoare de 20.000 lei și un venit net din drepturi de proprietate intelectuală, ca urmare a publicării unei cărți, de 10.000 lei. Persoana fizică nu are calitatea de pensionar și nu este asigurată în sistem propriu de asigurări sociale.

Plafonul minim lunar în funcție de care se stabilește obligația plății CAS este de 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni).

Venitul net anual estimat pentru anul în curs este de 30.000 lei (20.000 lei + 10.000 lei).

Din aplicarea prevederilor art. 148 din Codul fiscal rezultă că venitul net anual cumulat estimat este mai mare de 12 salarii minime brute pe țară. Astfel, persoana fizică datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Prin declarația unică se va stabili baza de calcul al CAS la venitul ales (minimum 22.800 lei). Baza de calcul al CASS este de 22.800 lei.


În același timp, se exemplifică modul de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții și din alte surse, în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale.

➜ Impozitul pe veniturile obținute de nerezidenți

Se trece la utilizarea termenului generic „declarație”, care înlocuiește „declarația de venit sau declarația privind impozitul pe profit”, și se abrogă din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal referințele la stabilirea impozitului pe reprezentanță, întrucât aceste prevederi au fost preluate în Codul fiscal.

➜ Taxa pe valoarea adăugată

Prin HG nr. 354/2018 se detaliază regulile aplicabile din punctul de vedere al includerii în sfera TVA a operațiunilor de cercetare-dezvoltare și al exercitării dreptului de deducere a taxei pentru acestea având în vedere principalele situații care se pot întâlni în practică.

Totodată, se introduc prevederi din care rezultă că organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe sunt persoane impozabile din perspectiva TVA.

Ca urmare a necesității respectării jurisprudenței europene în ceea ce privește regimul TVA aferent colectării remunerației compensatorii pentru copia privată, se clarifică regulile aplicabile, atât pentru relația titular de drepturi de autor – organism de gestiune colectivă, cât și pentru relația organism de gestiune colectivă – utilizator de drepturi de autori, în sensul că această remunerație nu reprezintă contrapartida unei prestări de servicii în sfera TVA.

De asemenea, având în vedere principalele situații care se pot întâlni în practică în legătură cu comisionul pe care organismul de gestiune colectivă îl încasează de la titularii de drepturi, se face precizarea că acesta reprezintă contravaloarea unui serviciu taxabil efectuat în beneficiul titularilor de drepturi.

➜ Accize

Se trece la corelarea prevederilor normelor metodologice cu cele ale Codului fiscal în sensul stabilirii modalităților și condițiilor de restituire a accizelor plătite la bugetul de stat în România pentru produsele din tutun încălzit supuse accizelor nearmonizate, fabricate în antrepozitele fiscale din țara noastră și care ulterior fac obiectul unei livrări intracomunitare sau la export.

➜ Impozite și taxe locale

Au fost stabilite documentele care se depun la organul fiscal local în vederea acordării scutirii impozitului pe clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au fațada stradală și/sau principală renovată ori reabilitată, respectiv:
● autorizația de construire, eliberată cu respectarea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
● procesul-verbal de recepție privind lucrările executate;
● actul prin care se face regularizarea taxei pentru autorizația de construire.

De asemenea, au fost refăcute exemplele de calcul al impozitului pe teren ca urmare a abrogării impozitării suprafețelor de teren înregistrate în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, precum și a terenurilor înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, cu suprafața de până la 400 m2.

În plus, se face precizarea că taxa specială pentru promovarea turistică a localității instituită la nivelul Capitalei constituie venit la bugetul local al municipiului București.

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44 din 24 mai 2018 privind unele măsuri referitoare la aplicarea unor dispoziții și prelungirea unui termen prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, publicată în Monitorul Oficial nr. 454/31.05.2018

Conform notei de fundamentare, având în vedere întârzierile producătorilor și distribuitorilor în pregătirea prototipurilor de aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic și implicit întârzierile în depunerea acestora împreună cu documentația aferentă pentru avizare tehnică la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, imposibilitatea operatorilor economici de a se dota cu aparate de marcat noi până la data de 1 iunie 2018 (contribuabilii mari și mijlocii), respectiv 1 august 2018 (contribuabilii mici) și pericolul afectării grave a activității operatorilor economici, s-a luat decizia nesancționării temporare a acestora pentru nerespectarea termenelor prevăzute de lege de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, sancțiunea urmând a se aplica începând cu data de 1 septembrie 2018 pentru contribuabilii mari și mijlocii, respectiv cu data de 1 noiembrie 2018 pentru contribuabilii mici.

Sursa: Ordinul ministrului mediului și al ministrului finanțelor publice nr. 448/2.010 din 14 mai 2018 privind modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul mediului, și al ministrului finanțelor publice nr. 1.488/3.198/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, publicat în Monitorul Oficial nr. 457/04.06.2018 

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Modificarea constă în eliminarea obligației de a anexa la cererea de restituire documentul doveditor al plății taxelor auto/timbrului de mediu, precum și copiile cărții de identitate a autovehiculului și certificatului de înmatriculare. Scopul este simplificarea procedurilor administrative de restituire a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Aceasta a impus și modificarea corespunzătoare a Ordinului ministrului mediului și al ministrului finanțelor publice nr. 1.488/3.198/2017.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.281 din 18 mai 2018 pentru aprobarea Metodologiei de distribuire a sumelor reprezentând contribuție asiguratorie pentru muncă plătite de contribuabili în contul distinct și de stingere a acestora, publicat în Monitorul Oficial nr. 460/05.06.2018

Potrivit acestui ordin, în scopul încasării contribuției asiguratorii pentru muncă datorate de contribuabilii persoane fizice și juridice, la unitățile Trezoreriei Statului se deschide contul de venituri ale bugetului de stat 20.A.47.03.00 „Sume din contribuția asiguratorie pentru muncă în curs de distribuire”, codificat cu codul de identificare fiscală al contribuabililor.

Stingerea contribuției asiguratorii pentru muncă se realizează de către organul fiscal central în conformitate cu prevederile art. 165 din Codul de procedură fiscală.

Sumele plătite de contribuabili în acest cont se distribuie de către organul fiscal central potrivit legii, astfel:

  • 15% la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
  • 20% la Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
  • 5% la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
  • 40% la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
  • 20% la bugetul de stat.
Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.