Legislație comentată

Legislație comentată

Numărul 8, 5-11 martie 2019  »  Curier legislativ

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 1.045 din 28 decembrie 2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, publicată în Monitorul Oficial nr. 24/09.01.2019

Prezenta hotărâre are în vedere regimul biletelor de valoare, reglementat de Legea nr. 165/2018. Conform prevederilor în domeniu, biletele de valoare care pot fi acordate sunt tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creșă, cele culturale și voucherele de vacanță, acestea putând fi utilizate conform legii amintite doar la operatorii economici care le acceptă.

Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018, biletele de valoare se pot acorda de către angajatori conform dispozițiilor interne din cadrul societăților. Astfel, angajatorii, alături de organizațiile sindicale sau de reprezentanții salariaților, stabilesc prin contractele colective de muncă sau prin regulamentul intern, după caz, clauze privind acordarea biletelor de valoare care să prevadă cel puțin următoarele:

  • numărul salariaților din unitate care le pot primi și valoarea nominală acordată, ținând seama de posibilitățile financiare proprii ale angajatorilor;
  • categoriile de salariați care primesc bilete de valoare;
  •  criteriile de selecție privind stabilirea salariaților care primesc tichete de masă, ținând cont de prioritățile socioprofesionale și de alte elemente specifice activității;
  • stabilirea concretă a activităților, destinațiilor și evenimentelor care se încadrează în cheltuieli sociale, pentru care se vor acorda salariaților tichete cadou, tichete de creșă și culturale, după caz, și care vor face obiectul contractelor comerciale de prestări de servicii cu unitățile emitente;
  • documentația pe care trebuie să o prezinte salariatul angajatorului în vederea acordării tichetelor de creșă.

Conform legislației, acordarea de către angajator a unei categorii de bilete de valoare nu exclude oferirea concomitentă, aceluiași salariat, și a altor tipuri de bilete de valoare.

În cele ce urmează vom prezenta fiecare categorie de bilete de valoare și totodată vom reda pe scurt tratamentul său fiscal, conform dispozițiilor Codului fiscal.

Tichetele de masă

Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaților, lunar, ca alocație individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare. Angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare din luna pentru care se efectuează distribuirea/transferul valorii nominale a acestor bilete de valoare. Nu se acordă tichete de masă personalului care beneficiază de indemnizație de hrană potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Salariatul poate utiliza lunar un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate. Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 15,18 lei în anul 2019.

În cazul salariaților angajați în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, precum și în cel al cumulului de funcții, biletele de valoare, cu excepția tichetelor cadou și a celor culturale, pot fi acordate numai de către angajatorii unde salariații în cauză își au funcția de bază.

Tratament fiscal:

Conform Codului fiscal, cheltuielile cu tichetele de masă sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pentru plătitorii de impozit pe profit, iar în cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cheltuielile respective nu au impact asupra bazei de impozitare, conform art. 53 din același act normativ.

Tichetele de masă sunt considerate avantaje pentru salariați și fac obiectul impozitului pe salariu. Pentru acestea nu se datorează CAS și CASS.

Tichetele cadou

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 prevăd că angajatorii pot utiliza tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă și publicitate, în limita sumelor destinate acoperirii valorii nominale a acestora, prevăzute în bugetele proprii, aprobate potrivit legii, în poziții distincte de cheltuieli.

Angajații pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor numai pentru destinațiile sau evenimentele care se încadrează în cheltuielile sociale.

Conform reglementărilor în vigoare, valoarea nominală a unui tichet cadou este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

Tratament fiscal:

Potrivit Codului fiscal, cheltuielile cu tichetele cadou oferite salariaților se încadrează în categoria cheltuielilor sociale la plătitorii de impozit pe profit. Cu alte cuvinte, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, în limita unui procent de 5% din fondul de salarii. În ceea ce privește plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cheltuielile respective nu au impact asupra bazei de impozitare, conform art. 53 din același act normativ.

Tichetele cadou sunt considerate avantaje salariale impozabile din punctul de vedere al impozitului pe venit și nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

Tichetele cadou oferite salariaților și cele acordate în beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile în ceea ce privește impozitul pe venitul din salarii, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei.

Tichetele de creșă

Conform Legii nr. 165/2018, tichetele de creșă sunt bilete de valoare ce se oferă lunar angajaților care nu beneficiază de concediul și de indemnizația acordate pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani. Acestea pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creșa unde este înscris copilul.

Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creșă nu poate depăși 450 lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creșă. Valoarea nominală a unui tichet de creșă este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 100 lei.

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 prevăd că tichetele de creșă pot fi utilizate de angajați numai la creșele sau entitățile asimilate acestora și cu care unitățile emitente au încheiate contracte de prestări de servicii.

Suma individuală sub forma tichetelor de creșă se acordă pentru acoperirea parțială sau integrală a taxelor de creșă reprezentând contribuția lunară a părinților la suportarea cheltuielilor pentru copiii înscriși în creșe ori alte unități de educație timpurie antepreșcolară publice sau a contravalorii serviciilor prestate de unități de educație timpurie antepreșcolară private ori de bone și se suportă integral de angajator.

Tratament fiscal:

Potrivit Codului fiscal, cheltuielile cu tichetele de creșă se încadrează în categoria cheltuielilor sociale la plătitorii de impozit pe profit. Cu alte cuvinte, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, în limita unui procent de 5% din fondul de salarii. În ceea ce privește plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cheltuielile respective nu au impact asupra bazei de impozitare, conform art. 53 din același act normativ.

Din punctul de vedere al impozitului pe venitul din salarii, tichetele de creșă sunt considerate avantaje salariale impozabile. Ele nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

Tichetele culturale

În conformitate cu Legea nr. 165/2018, tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaților lunar sau ocazional pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale. Bunurile și serviciile culturale pot fi abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, festivaluri, târguri și expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor, sau cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format.

Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăși 150 lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv 300 lei/eveniment pentru cele acordate ocazional. Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

Tratament fiscal:

Potrivit Codului fiscal, cheltuielile cu tichetele culturale se încadrează în categoria cheltuielilor sociale la plătitorii de impozit pe profit. Cu alte cuvinte, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, în limita unui procent de 5% din fondul de salarii. În ceea ce privește plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cheltuielile respective nu au impact asupra bazei de impozitare, conform art. 53 din același act normativ.

Din punctul de vedere al impozitului pe venitul din salarii, tichetele culturale sunt considerate avantaje salariale impozabile. Ele nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

Voucherele de vacanță

În conformitate cu Legea nr. 165/2018, voucherele de vacanță sunt bilete de valoare care se acordă angajaților pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern. Acestea sunt destinate acoperirii cheltuielilor cu servicii turistice, de cazare, de masă și/sau de recuperare a capacității de muncă. Ele pot fi utilizate și pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii de călătorie și/sau de divertisment, dacă se regăsesc într-un pachet turistic.

Nivelul maxim al sumei care poate fi acordată unui angajat în decursul unui an fiscal sub forma voucherelor de vacanță este de șase salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată. Valoarea nominală permisă pentru un voucher de vacanță pe suport hârtie este multiplu de 10 lei, dar nu mai mult de 100 lei.

Voucherul de vacanță are perioada de valabilitate de un an de la data emiterii, fără a se înțelege că aceasta este perioada de valabilitate a suportului electronic, în cazul în care a fost emis pe acest tip de suport.

Se interzice unității afiliate acordarea unui rest de bani la voucherul de vacanță.

Contravaloarea serviciilor turistice prestate de unitățile afiliate peste valoarea voucherelor se suportă de angajatul titular al acestora.

Tratament fiscal:

Potrivit Codului fiscal, cheltuielile cu voucherele de vacanță sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pentru plătitorii de impozit pe profit. În ceea ce privește plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aceste cheltuieli nu au impact asupra bazei de impozitare, conform art. 53 din același act normativ.

Din punctul de vedere al impozitului pe venitul din salarii, voucherele de vacanță sunt considerate avantaje pentru salariați și fac obiectul impozitului pe salariu. Pentru acestea nu se datorează CAS și CASS.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.899 din 27 decembrie 2018 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 943/2016 privind tipurile de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin POS, publicat în Monitorul Oficial nr. 26/10.01.2019

Prin acest ordin au fost adăugate noi tipuri de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin POS-urile instalate la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului de persoanele fizice identificate fiscal pe baza codului numeric personal, respectiv:

  • regularizări privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate de asigurați;
  • venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat de la persoane rezidente;
  • sume reprezentând impozit pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice în curs de distribuire (plăți aferente declarației unice).

Sursa: Legea nr. 13 din 8 ianuarie 2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/ 2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 28/10.01.2019

Prin această lege, odată cu promulgarea OUG nr. 89/2018, a fost extinsă cota redusă de TVA de 5% pentru următoarele prestări de servicii:

  • transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe linii înguste în scop turistic sau de agrement;
  • transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu – telecabină, telegondolă, telescaun, teleschi – în scop turistic sau de agrement;
  • transportul de persoane cu vehicule cu tracțiune animală, folosite în scop turistic sau de agrement;
  • transportul de persoane cu ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de agrement.

Totodată, consiliile locale pot acorda scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorat(e) pentru clădirile folosite în scopul desfășurării de activități sportive, inclusiv cele care asigură funcționarea bazelor sportive.

Sursa: Legea nr. 21 din 8 ianuarie 2019 pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 29/10.01.2019

Actul normativ aduce modificări Legii cooperației agricole nr. 566/2004, care privesc și regimul fiscal aplicabil contribuabililor vizați de aceasta.

Conform legii, cooperativele agricole beneficiază de facilități fiscale precum:

  • scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole care procesează produsele agricole și/sau care produc/comercializează material genetic și/sau au activitate de creștere și/sau de reproducție, astfel: pentru primii cinci ani de la data intrării în producție în cazul celor nou-înființate și pentru o perioadă de cinci ani începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi pentru cele deja înființate;
  • scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. b)-e) din Legea nr. 566/2004, astfel: pentru primii cinci ani de la data intrării în producție în cazul celor nou-înființate și pentru o perioadă de cinci ani începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi pentru cele deja înființate care au realizat la data de 31 decembrie a anului precedent o cifră de afaceri anuală netă de până la 3.000.000 euro, cursul de schimb fiind cel valabil la încheierea exercițiului financiar în care s-a realizat cifra de afaceri;
  • scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul microîntreprinderilor și de la plata impozitului pe norma de venit în cazul persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale, pentru producția valorificată prin/către cooperativa agricolă;
  • prin derogare de la dispozițiile Codului fiscal, cooperativele agricole care îndeplinesc condițiile de microîntreprinderi nu intră sub incidența titlului III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” și datorează impozit pe profit;
  • scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădirile și pe terenurile utilizate pentru obținerea producției agricole valorificate prin/către cooperativa agricolă, inclusiv pentru bunurile aflate în patrimoniul de afectațiune al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale;
  • scutirea membrilor cooperativelor agricole de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor luate în arendă de către cooperativele agricole de la aceștia.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 10 din 3 ianuarie 2019 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice și pentru reglementarea unor aspecte contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 35/14.01.2019

Prin prezentul ordin se aduc o serie de precizări privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale MFP.

Termenele pentru depunerea situațiilor financiare anuale sunt următoarele:

  • pentru societățile, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar;
  • pentru celelalte persoane prevăzute la art. 1 alin. (1)-(3) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar. 

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 48 din 11 ianuarie 2019 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 205 „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit” și 207 „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți”, publicat în Monitorul Oficial nr. 38/15.01.2019 

Conform ordinului, declarațiile informative se depun anual până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

Modificările la formularul 205 se referă la faptul că se elimină indicatorul „venit brut”, având în vedere că, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile din jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker, începând cu data de 23 martie 2018, obligația privind calculul, reținerea și declararea impozitului, pe fiecare beneficiar de venit, îi revine organizatorului sau plătitorului de venituri. Totodată, se introduce obligativitatea declarării veniturilor obținute de nerezidenți la jocurile de noroc practicate în România.

De asemenea, a fost inclusă o secțiune privind veniturile din dividende, în care sunt evidențiate atât veniturile distribuite, cât și cele plătite.

Formularului 207 i se aduc modificări în sensul eliminării informațiilor referitoare la categoria venituri din jocuri de noroc pentru care, începând cu data de 23 martie 2018, veniturile obținute de nerezidenți la jocurile de noroc practicate în România se impozitează potrivit titlului IV „Impozitul pe venit” din Codul fiscal.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 51 din 11 ianuarie 2019 pentru stabilirea valorii de stingere a creanțelor fiscale prin operațiunea de dare în plată, publicat în Monitorul Oficial nr. 38/15.01.2019

Actul normativ are în vedere dispozițiile art. 263 din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia creanțele fiscale administrate de organul fiscal central (cu anumite excepții) și cele administrate de organul fiscal local pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unității administrativ-teritoriale a bunurilor imobile reprezentând construcție și teren aferent, precum și terenuri fără construcții.

Stingerea creanțelor fiscale se face:

  • în cazul debitorilor pentru care nu s-a deschis procedura insolvenței, la valoarea cea mai mică, pentru fiecare bun imobil în parte, dintre valoarea stabilită prin evaluare și valoarea de inventar a bunurilor imobile;
  • în cazul debitorilor pentru care s-a deschis procedura insolvenței, la valoarea de lichidare din raportul de evaluare.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 50 din 11 ianuarie 2019 pentru aprobarea procedurii privind stabilirea de către organul fiscal central a sumei reprezentând 2% din impozitul anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult sau pentru acordarea de burse private, conform legii, sau a sumei reprezentând 3,5% din impozitul anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile legii, precum și a modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 40/15.01.2019

Prin acest ordin se aprobă un nou format al declarației 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii”, care poate fi depusă până la 15 martie 2019. Virarea sumelor reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult se realizează de ANAF în maximum 90 de zile de la data depunerii cererii.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 49 din 11 ianuarie 2019 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a formularului „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, publicat în Monitorul Oficial nr. 43/16.01.2019

Declarația unică se completează și se depune de persoanele fizice care realizează venituri din România sau/și din străinătate, care datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, conform Codului fiscal. Totodată, formularul se completează și se depune și de persoanele fizice care nu realizează venituri și care optează pentru plata CAS sau CASS.

Pentru anul curent, termenul de depunere este 15 martie 2019, de către persoanele care:

  • au realizat venituri din România sau/și din străinătate în anul 2018;
  • estimează că vor realiza venit/norma de venit în anul 2019;
  • se încadrează ca plătitor de contribuții sociale pentru anul 2019.

Declarația se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, în cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal și al celor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală și care nu au avut până la acea dată obligația depunerii formularului.

Declarația unică se depune, începând cu anul 2019, doar prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv prin intermediul serviciului „Spațiul privat virtual” (SPV) sau pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.

Sursa: Legea nr. 30 din 10 ianuarie 2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/ 2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 44/17.01.2019

Prezenta lege aduce modificări și completări Codului fiscal și Codului de procedură fiscală, cele mai importante aspecte fiind tratate în cele ce urmează.

Impozitul pe profit

Este făcută o completare la categoria cheltuieli sociale. Astfel, plătitorii de impozit pe profit pot acorda salariaților tichete culturale, aceste cheltuieli fiind încadrate la cele sociale, deductibile în limita a 5% din fondul de salarii. Ele pot fi oferite angajaților lunar sau ocazional pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale (prezentate anterior).

Legea nr. 30/2019 introduce o nouă conduită în ceea ce privește facilitățile fiscale acordate societăților care realizează sponsorizări. Astfel, în cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris la data încheierii contractului în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Acesta se organizează de ANAF, iar înscrierea se realizează pe baza solicitării entității, dacă sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiții:

  • desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe propria răspundere;
  • și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;
  • nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat mai vechi de 90 de zile;
  • a depus situațiile financiare anuale, prevăzute de lege;
  • nu a fost declarată inactivă potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală.

În ceea ce privește limitarea deductibilității cheltuielilor cu dobânzile (costurilor excedentare ale îndatorării), prin prezenta lege au fost stabilite noi limite pentru entitățile care fac parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Legea nr. 30/2019 introduce o nouă categorie de venituri exceptate de la impozitare în cazul societăților care plătesc impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Astfel, nu se vor impozita veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Ca și în cazul societăților plătitoare de impozit pe profit, microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult beneficiază de facilitățile fiscale doar dacă la data încheierii contractului acestea din urmă sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Amintim că prin OUG nr. 25/2018 s-a introdus posibilitatea ca societățile plătitoare de impozit pe venit să scadă sumele aferente sponsorizărilor realizate până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul datorat numai dacă entitățile nonprofit/unitățile de cult erau licențiate pentru prestarea de servicii sociale.

Impozitul pe venit

Conform Legii nr. 30/2019, persoanele fizice pot redirecționa 3,5% din impozitul pe venit pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult. Anterior era menționat faptul că pot beneficia de redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit doar dacă entitățile nonprofit/unitățile de cult erau licențiate pentru prestarea de servicii sociale. Totuși, pentru a putea beneficia de redirecționarea sumelor din impozitul pe venit, entitățile nonprofit/unitățile de cult trebuie să se regăsească în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Având în vedere că în anii trecuți a fost realizat pe teritoriul României un număr considerabil de tranzacții cu monedă virtuală (criptomonede), au fost introduse în Codul fiscal în categoria veniturilor din alte surse și cele din transferul de monedă virtuală. Astfel, câștigul din transferul de monedă virtuală se va impozita, fiind determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și cel de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 lei.

Taxa pe valoarea adăugată

După cum se știe, livrarea de locuințe sociale beneficiază de o cotă redusă de TVA de 5%. Potrivit Legii nr. 30/2019, cota redusă se aplică și pentru terenul pe care sunt construite acestea.

Codul de procedură fiscală

Conform Legii nr. 30/2019, în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, procedurile de administrare se realizează în funcție de clasa/subclasa de risc fiscal în care sunt încadrați contribuabilii ca urmare a analizei de risc efectuate de organul fiscal.

Astfel, contribuabilii se încadrează în trei clase principale de risc fiscal: mic, mediu sau ridicat.

Criteriile generale în funcție de care se stabilește clasa/subclasa de risc fiscal sunt cu privire la:

  • înregistrarea fiscală;
  • depunerea declarațiilor fiscale;
  • nivelul de declarare;
  • realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat și către alți creditori.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.201 din 20 decembrie 2018 privind Procedura de regularizare a obligațiilor fiscale în cazul reconsiderării unei tranzacții/reîncadrării formei unei activități de către organul fiscal central, publicat în Monitorul Oficial nr. 61/23.01.2019

Procedura aprobată prin prezentul ordin prevede că sumele stabilite de organul fiscal central ca urmare a reconsiderării unei tranzacții se regularizează cu obligațiile fiscale declarate/plătite de contribuabil/plătitor anterior reconsiderării respectivei tranzacții, această plată reprezentând o plată anticipată în contul obligațiilor fiscale stabilite ca urmare a reconsiderării, conform prevederilor art. 171 din Codul de procedură fiscală.

În situația în care în baza reconsiderării tranzacției/reîncadrării formei unei activități sunt stabilite obligații fiscale suplimentare, contribuabilul trebuie să plătească diferențele dintre obligațiile fiscale achitate anterior reconsiderării tranzacției/reîncadrării formei unei activități și cele suplimentare stabilite ca urmare a acestei operațiuni, împreună cu obligațiile fiscale accesorii.

În cazul reconsiderării unei tranzacții pentru care s-a aplicat impozitul pe venit din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice și care a fost reîncadrată ca activitate independentă, fie după o inspecție fiscală în urma căreia s-a emis decizia de impunere prin care s-au stabilit în sarcina contribuabilului verificat obligații fiscale suplimentare aferente venitului din activități independente, fie având în vedere declararea de către acesta a veniturilor obținute din activități independente, impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, reținut contribuabilului de notarul public, constituie plată anticipată în contul impozitului pe venitul din activități independente datorat ca urmare a reconsiderării tranzacției sale.

Procedura de regularizare a impozitului pe venit stabilit în sarcina contribuabilului reprezintă totalitatea operațiunilor efectuate de organul fiscal central competent în administrarea obligațiilor fiscale ale contribuabilului ale cărui tranzacții au fost reconsiderate și constă în recunoașterea, în totalitate, indiferent de bugetul unde au fost ulterior distribuite, a sumelor reținute de notarul public de la acesta anterior reconsiderării tranzacției.

În cazul reîncadrării formei unei activități independente în activitate dependentă, compartimentul cu atribuții de inspecție fiscală din cadrul organului fiscal central competent emite decizia de impunere prin care stabilește în sarcina persoanei fizice sau a persoanei juridice verificate, care are calitatea de angajator, obligații fiscale suplimentare reprezentând impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, precum și contribuții sociale obligatorii. Impozitul pe venitul din activități independente și contribuțiile sociale obligatorii achitate de persoana fizică anterior reîncadrării formei activității sale constituie plată anticipată în contul impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor și contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii datorate de aceasta.

Procedura se aplică și în situația în care contribuabilul pentru care trebuie reîncadrată forma unei activități este persoană juridică.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 97 din 18 ianuarie 2019 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 204 „Declarație anuală de venit pentru asocieri fără personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 67/28.01.2019

Formularul 204 se utilizează pentru declararea veniturilor realizate începând cu anul 2018 de asocierile fără personalitate juridică, cu excepția veniturilor din activități agricole impuse pe baza normelor de venit, pentru care acesta de folosește începând cu anul 2019.

Conform ordinului, declarația se completează și se depune în cazul asocierilor fără personalitate juridică constituite între persoane fizice care realizează venituri din:

  • activități independente (activități de producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale) pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
  • drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv din activități adiacente, pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
  • activități agricole pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
  • piscicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
  • silvicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
  • activități agricole pentru care venitul anual se stabilește pe bază de norme de venit.

Formularul se depune până la data de 15 februarie a anului următor celui de raportare.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 167 din 30 ianuarie 2019 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.856/2017 privind stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în cazul înregistrării și anulării înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, pentru aprobarea Procedurii privind evaluarea riscului fiscal pentru persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit art. 316 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru aprobarea Procedurii de anulare, din oficiu, a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a persoanelor impozabile care prezintă risc fiscal ridicat potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 80/31.01.2019

Conform prezentului ordin, contribuabilii care optează pentru aplicarea regimului normal de taxă în contextul în care cifra de afaceri este inferioară plafonului de scutire (300.000 lei/an) se vor putea înregistra în scopuri de TVA în ziua solicitării.

Astfel, contribuabilii au posibilitatea de a depune electronic „Declarația pe proprie răspundere pentru înregistrarea în scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”. Aceștia vor depune la organul fiscal competent și formularul 010 „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică”, împreună cu dovada transmiterii declarației pe propria răspundere fără erori de validare.

Înregistrarea în scopuri de TVA a contribuabililor respectivi se face chiar în ziua depunerii formularului 010, prin emiterea deciziei de aprobare a înregistrării. Ulterior, în termen de 15 zile de la data depunerii, informațiile din cadrul declarației pe propria răspundere vor fi verificate de ANAF. În cazul în care informațiile din declarație nu concordă cu cele disponibile în bazele de date ale ANAF, dosarul va fi transmis către Direcția generală antifraudă fiscală în vederea efectuării unei analize suplimentare, urmând ca, în situația în care se confirmă neconcordanțele, înregistrarea în scopuri de TVA să fie anulată.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.