Limba română: memoria timpului și mesajele prezentului

Limba română: memoria timpului și mesajele prezentului

Numărul 34, 4-10 sept. 2018  »  Eveniment

Alexandra Rizea

Anul acesta, Ziua Limbii Române a fost sărbătorită într-o manieră consonantă cu mesajele majore ale Centenarului Marii Uniri. Manifestarea principală s-a desfășurat la Chișinău, act simbolic, cu numeroase valențe. Revenirea Basarabiei la patria-mamă, în martie 1918, a marcat un moment decisiv în procesul reîntregirii națiunii române, în condițiile complicate ale Primului Război Mondial care – în acea perioadă – nu dădea semne că se apropie de deznodământul cunoscut.

Din Basarabia reintegrată în hotarele firești ale României venea puternicul ecou al uneia dintre cele mai cunoscute ode aduse limbii române. La 17 iulie 1917 apărea, la Chișinău, poezia Limba noastră, de Alexei Mateevici (1888-1917), în contextul în care lupta basarabenilor pentru Unire căpătase o amploare fără precedent. Numele de Alexei Mateevici nu trebuie să inducă în eroare; autorul poeziei era un preot român, însă, în Imperiul Țarist, se dusese o brutală operațiune de rusificare a numelor, ceea ce a afectat direct și familia autorului celebrei poezii.

În noile realități din ultimul deceniu al secolului trecut, în august 1990, la Congresul Scriitorilor din Basarabia, s-a propus să se revină la grafia latină și s-a aprobat, cu un entuziasm de nedescris, să se acționeze pentru independența teritoriului românesc dintre Nistru și Prut, ca un pas spre împlinirea idealului unionist. Astfel, 31 august a devenit sărbătoare națională în Republica Moldova, iar câteva strofe din poezia Limba noastră au fost incluse, în 1995, în imnul național al celui de-al doilea stat românesc. Pentru ideea de Unire, o semnificație aparte are faptul că, prin Legea nr. 53/2013, în țara noastră se sărbătorește Ziua Limbii Române la 31 august.

Manifestarea de la Chișinău, din 31 august 2018, desfășurată în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei – loc, la rândul lui, simbolic pentru ideea de unitate națională – a dat expresie sentimentelor ce-i animă pe toți românii, aflați de o parte și de alta a Prutului. Cu acest prilej, acad. Eugen Simion a conferențiat despre cultura națională în condițiile globalizării, expozeul său constituindu-se într-o emoționantă pledoarie în favoarea apărării și îmbogățirii culturii române, imperativ împărtășit de conaționalii noștri de pretutindeni.

Faptul a ieșit puternic în evidență la zecile de acțiuni festive organizate peste hotare, în special de Institutul Cultural Român. Au participat scriitori, cadre didactice din sfera filologiei din București și din alte localități din România, alături de oameni de cultură reprezentativi din țările-gazdă.

Trecerea în revistă a manifestărilor dedicate Zilei Limbii Române atestă că, pretutindeni, caracterul sărbătoresc s-a îmbinat cu relevarea a cel puțin două fațete ale realităților contemporane. În primul rând, s-a dat glas satisfacției că se îmbogățește continuu limba română cu opere de seamă ale scriitorilor din toate generațiile. Mărturie au stat și numeroase pagini memorabile citite în fața auditoriului interesat de realitățile ce definesc cultura noastră națională actuală. Al doilea aspect a vădit îngrijorarea legitimă provocată de non-valorile care se manifestă în spațiul public, care se dovedesc și necunoscătoare ale limbii materne, stâlcind-o, încălcându-i regulile de bază. Combaterea unor asemenea fenomene deosebit de nocive reprezintă o obligație a tuturor celor care sunt exponenți ai adevăratului patriotism. Este o idee centrală reafirmată, cu toată convingerea, la manifestările dedicate Zilei Limbii Române.

Se poate, deci, conchide că, în anul Centenarului Marii Uniri, sărbătorirea Zilei Limbii Române a căpătat accente firești, definitorii pentru contemporanii noștri care cultivă, cu pasiune și competență, limba noastră pe „baricada” luptei pentru idealul național întruchipat și de versul lui Nichita Stănescu: Limba română este patria mea.

(Copyright foto: jackf / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.