Limitele rigorii…
Numărul 42, 30 oct. - 5 nov. 2018 » La început a fost cuvântul...
Este cât se poate de firească preocuparea, în scris și în exprimarea verbală, pentru o riguroasă expunere de fapte, de idei, ca modalități de comunicare utilă. Numai că apelul la sinonimele menționate nu este suficient pentru a se asigura o exprimare corectă. O demonstrează încă două fraze, de această dată „culese” din emisiuni de televiziune.
Primul exemplu: „Precizarea din document (pentru ceea ce ne interesează aici nu are importanță la ce document s-a făcut trimitere) este riguroasă deoarece lămurește, până la capăt, cum funcționează cu exactitate mecanismul economico-financiar”. Tocmai pentru că era vorba despre „lămurire”, apare limpede că – prin însăși definiția ei – „precizarea” include (implică) „exactitatea”, ca expresie a „rigorii”.
Al doilea exemplu: „Este foarte exactă precizarea colegului de platou în vederea evitării erorilor de interpretare întrucât dacă nu reda informația de rigoare riscam să fim blocați în incertitudini”. Această frază stufoasă conține un evident deficit de rigoare, deși include, la fel ca și în exemplul anterior, numeroase sinonime ale acesteia. Tocmai pentru „evitarea erorilor” – deziderat pe deplin justificat – este bine să ne exprimăm cât mai simplu, mai ales când – ca și în cazul dat – era vorba despre necesitatea prezentării și interpretării unei informații corecte. Dar, vorba unui celebru mucalit: de ce să fie simplu când se poate și… complicat? (T.B.)
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou
Corul Madrigal. Concerte ale valorilor muzicale la superlativ
Expozițiile, gazde primitoare pentru arte și profesii
Voluntariatul, act de voință în sprijinul culturii și artei