Locurile de muncă, sursă existențială și spațiu de manifestare a propriei vocații

Locurile de muncă, sursă existențială și spațiu de manifestare a propriei vocații

Numărul 12-13, 3-16 aprilie 2018  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Este semnificativ că după încheierea Târgului Angajatori de TOP – despre care publicația noastră a relatat în numărul precedent – comentariile consacrate evenimentului au căpătat o mai mare amploare pe măsura trecerii timpului. Într-adevăr, respectivul târg a oferit numeroase teme de reflecție în contextul unor evoluții interesante ale pieței autohtone a muncii. În mod firesc, mulți analiști „leagă” caracteristicile recentei ediții a târgului de ceea ce se petrece în sfera locurilor de muncă de la începutul anului în curs. Declinul angajărilor de la finalul lui 2017 a fost stopat prin ocuparea a peste 37.000 de noi joburi în ianuarie 2018. Este un element de actualitate a cărui valabilitate a fost testată și la Târgul Angajatori de TOP. Bineînțeles, o analiză adecvată nu se poate rezuma la consemnarea elementelor de ordin cantitativ.

Ce este de subliniat, înainte de toate? În ierarhia ofertei și cererii s-a produs o schimbare importantă. După ce ani în șir, pe primul loc s-a aflat sectorul IT&C, iată, acum, la cea de-a XXIV-a ediție a Târgului Angajatori de TOP, această poziție a fost preluată de sectorul financiar-contabil. De unde provine o asemenea schimbare de „roluri”? Din răspunsurile angajatorilor de top și ale solicitanților de locuri de muncă rezultă că – fie și numai în București – extinderea centrelor de afaceri care au ramificații internaționale a impus și impune, deopotrivă, lărgirea ariei de acțiune mai ales a profesioniștilor contabili și creșterea rolului lor în calitate de principali consilieri ai managerilor, de factori esențiali în oferirea de servicii menite să asigure deciziilor, la nivel de firme, un fundament solid. Este vorba nu numai despre soluții tactice, operative, de adaptare la diverse conjuncturi, ci și despre imprimarea unei viziuni strategice de natură a anticipa rezultate economico-financiare cât mai bune și de durată. Dacă se examinează și punctele de vedere ale solicitanților rezultă o pondere semnificativă a absolvenților învățământului superior de profil și a stagiarilor care s-au format și se formează în spiritul cerințelor pieței, respectiv cu o capacitate probată, cu abilități certe, cu determinări precise, pentru prestarea de servicii de înaltă calitate, de regulă, servicii integrate.

După toate probabilitățile, aceste explicații nu epuizează factorii care contribuie la afirmarea tot mai puternică, în spațiul afacerilor, a tinerilor specializați în diverse domenii ale activității financiar-contabile. Dar, chiar dacă ne rezumăm la cele consemnate, rezultă clar că însușirea exigențelor pieței, nu numai în etapa actuală, ci într-o largă perspectivă, este cheia succesului în carieră. Adaptarea profesiei la noi exigențe reprezintă un atu incontestabil pentru toți profesioniștii contabili care au înțeles, din timp, „de unde bate vântul” și au acționat astfel încât un factor motivațional, respectiv vocația pentru profesie, să se unească organic cu unul de ordin obiectiv, și anume acumularea de cunoștințe, de comportamente care să vină în întâmpinarea cerințelor angajatorilor, și nu ale oricărei categorii de angajatori, ci a celor de top.

Lărgind aria analizei, constatăm că cea de-a XXIV-a ediție a Târgului Angajatori de TOP nu numai că a oferit peste 6.000 de locuri de muncă, număr superior tuturor edițiilor precedente, ci a demonstrat, „pe viu” (cum se spune) că numai adaptarea la exigențele noi ale pieței muncii asigură premisele unor cariere de succes. Bineînțeles, aceste cerințe se cer temeinic cunoscute, asimilate până la ultimele consecințe deoarece, în caz contrar, se va adânci dezechilibrul dintre cerere și ofertă, dezechilibru semnalat chiar de recenta ediție a Târgului Angajatorilor de Top.

Nu avem de-a face cu un fenomen care se manifestă doar în zona financiar-contabilă și nici în cea mai cuprinzătoare, a sectoarelor de vârf ale economiei, ci ale întregii vieți sociale. Cel mai evident este deficitul de forță de muncă, în special calificată, din construcții. Rezultatele modeste (să le spunem doar atât) din acest sector în anul precedent și de la începutul lui 2018 se explică, în mare măsură, tocmai prin amintitul deficit. De altfel, la scara întregii economii, se înregistrează un început de criză în sfera personalului. Nu la nivel general, ci pe domenii și, mai ales, pe specializări și grade de calificare. Specialiștii din sfera resurselor umane consideră, în marea lor majoritate, că deficitul de personal structurat, așa cum am menționat înainte, este și principala cauză de frânare a creșterii, în continuare, a produsului intern brut al României. Dacă s-a ajuns, în țara noastră, a se recurge, în anumite domenii, la „importul” de forță de muncă, înseamnă că abordările „clasice” nu mai corespund integral noilor realități. Schimbarea de optică – ale cărei avantaje s-au reliefat în cazul profesioniștilor contabili – este de natură a echilibra piața muncii, imperativ care corespunde, pe deplin, interesului personal, dar și celui general.

(Copyright foto: dotshock / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!