„Mai târziu” să nu însemne „prea târziu”

„Mai târziu” să nu însemne „prea târziu”

Numărul 12, 4-10 aprilie 2017  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Orice demers analitic legat de profesie ajunge, în cele din urmă, la constatarea că avem obligația (fiecare în parte și toți laolaltă) să luăm în considerare mutațiile de pe piața muncii, firește – în primul rând – în context național, dar și dintr-o perspectivă mai largă, europeană și mondială. Repet asemenea adevăruri dintr-un motiv foarte simplu: ceea ce astăzi pare un obiectiv îndepărtat, dacă nu este luat în seamă ca o prioritate, ca o urgență, ne pune în situația să pierdem „trenul” progresului economic și social. A fost una dintre concluziile fundamentale ale celui de-al XXI-lea Congres al Profesiei Contabile din România, a cărei importanță – ca viziune, ca orientare – se dovedește tot mai consistentă pe măsura trecerii timpului.

Or, fiecare zi, efectiv fiecare zi, prin elementele incluse pe agenda publică, aduce noi elemente la constatările, la evaluările de ordin general la care am făcut trimitere. Așa, de exemplu, avansul tehnologic se dovedește a fi nu numai suportul unui plus considerabil de competitivitate, ci și un generator de factori care duc la dispariția unor locuri de muncă ce implică activități care pot fi automatizate. E adevărat, la noi în țară, populația activă este, din păcate, într-o continuă scădere, dar dinamica dispariției unor locuri de muncă a devenit mai rapidă. Fenomenele sunt contradictorii (cum se întâmplă cu mai toate lucrurile în viață), iar analizele sectoriale arată că, în anumite domenii, există chiar deficit de forță de muncă, în pofida introducerii masive a tehnologiilor avansate.

Chiar și la nivel de firmă, astfel de procese și fenomene se fac tot mai evident simțite, iar dacă strategiile – la elaborarea cărora participă (trebuie să participe) și profesioniștii contabili – le iau în considerare din timp, rezultatele vor fi, neîndoios, favorabile.

Prin urmare, o cerință de prim ordin este cea la care m-am referit până acum, și anume formularea răspunsurilor adecvate la oportunitățile și riscurile generate de progresele tehnologice, de-a dreptul uluitoare. Este imposibil ca ele să nu influențeze și modul în care se va exercita profesia contabilă în viitorul previzibil.

A doua temă vizează un proces definit prin sintagma „incluziune financiară”. În actualele condiții și, tot mai abitir, în perioada următoare, rezultatele activităților economico-sociale depind și vor depinde, într-o măsură tot mai mare, de nivelul educației financiare a populației. La o recentă manifestare științifică s-au prezentat concluziile unui studiu care, nu cu mult timp în urmă, au stabilit că România ocupă locul 127 din 143 de state privind nivelul educației financiare. Studiul își propusese să investigheze cunoștințele privind dobânda, dobânda compusă, diversificarea riscului și inflația. Bineînțeles, locul amintit arată că prea puțini concetățeni au fost în stare să definească, fie și numai în linii generale, noțiunile respective.

De fapt, o bună educație financiară nu este posibilă decât într-un cadru mai larg, oferit de învățarea continuă nu numai în privința profesiei, ci pe întreaga arie reprezentată de conceptul de cultură generală.

Sub acest aspect este de reamintit că, la scara Uniunii Europene, s-a stabilit ca, până în anul 2020, cel puțin 15% din totalul adulților (persoane cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani) să participe la procesul de învățare continuă. În prezent, la noi în țară participă la respectivul proces numai 1,3% dintre persoanele adulte, în timp ce media pe UE este de 10,7%.

În aceste circumstanțe, Asociația Română a Băncilor (ARB) a pus în dezbatere modalități dintre cele mai diverse de antrenare a unui număr tot mai mare de concetățeni în procesul de învățare continuă. Experiența CECCAR – și din acest domeniu – poate deveni un veritabil bun public în dezbaterea amintită. Nu putem să intrăm în detalii, însă apare deosebit de important faptul că avem de-a face și cu un grad mai înalt de conștientizare a acelei componente a realităților care atestă că este și în interesul băncilor (pentru că tot m-am referit la ARB) să ridice nivelul de pregătire a propriului personal, dar și a clienților, inclusiv a celor potențiali, de a cunoaște mecanismele de ordin financiar, ca o condiție esențială și pentru mai buna accesare a ofertei lor de piață.

Prin exemplele date se conturează simbioza între progresele cunoașterii și ale tehnologiilor în prefigurarea profesiilor, în noul profil al pieței muncii. Astfel, inevitabil, se revine asupra temei cu care am început. Riscul de a se pierde momente optime pentru răspunsuri adecvate la provocările viitorului se poate diminua considerabil dacă nu ne vom afla în situația în care „mai târziu” să însemne „prea târziu”.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.