Mecanismul de gestionare financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020

Mecanismul de gestionare financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020

Numărul 24-25, 27 iunie - 10 iulie 2017  »  Expertiza și auditul afacerilor

Claudia Florea, expert contabil
Cornelia Mariana Oprea, expert contabil
București

PUBLICITATE
rong>REZUMAT
Pentru perioada de programare 2014-2020, în vederea asigurării unui management financiar eficient al fondurilor și al capacităţii de absorbţie, s-a adoptat cadrul legislativ naţional ce reglementează gestionarea financiară a proiectelor finanţate din fonduri europene, care face obiectul acestui articol. Vom prezenta modul în care este asigurat fluxul fondurilor europene, modalităţile de prefinanţare, mecanismul decontării fondurilor nerambursabile, contabilitatea proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi neregulile care pot duce la rezilierea contractelor de finanţare. 

Termeni-cheie: fonduri europene, perioada de programare 2014-2020, prefinanţare, cerere de plată, cerere de rambursare

Clasificare JEL: H20

➥ Fluxul fondurilor europene

În România, fluxul fondurilor europene este asigurat de:

 Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), înființat prin reorganizarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice și prin preluarea activităţii, atribuțiilor și personalului de la Ministerul Fondurilor Europene. MDRAPFE asigură coordonarea implementării și gestionării acestora în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, cooperează cu toate instituţiile/structurile cu atribuţii în domeniul fondurilor europene structurale și de investiţii, precum și cu beneficiarii în vederea asigurării unui management eficient al acestora, potrivit prevederilor legale în vigoare, putând propune în acest sens, prin hotărâri ale Guvernului, măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor europene.

MDRAPFE exercită funcțiile autorității de management și îndeplinește atribuţiile aferente acesteia pentru:
  • Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020;
  • Programul Operaţional Sectorial Creșterea Competitivităţii Economice;
  • Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020;
  • Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
  • Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020;
  • Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014-2020;
  • Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020;
  • Programul Operaţional Sectorial Transport;
  • Programul Operaţional Sectorial Mediu;
  • Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, pentru Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare).

MDRAPFE exercită funcțiile de autoritate de management/autoritate comună de management, autoritate naţională, secretariat tehnic comun, punct de contact/punct naţional de contact/persoană naţională de contact pentru programele finanţate din FEDR-CTE, ENPI-CBC, ENI-CBC, IPA-CBC și din fonduri naţionale, precum și funcţiile de punct de contact în materie de control pentru Programul ENI-CBC. Pentru programele amintite, MDRAPFE deţine şi calitatea de unitate de certificare şi plată în această perioadă de programare.

 Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de autoritate de certificare şi plată. Acesta asigură gestionarea fondurilor europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României și/sau Trezoreria Statului, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 93/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, putând emite în acest sens instrucţiuni cu caracter obligatoriu pentru autorităţile de management, organismele intermediare, beneficiari, lideri de parteneriat și/sau parteneri, în domeniul financiar-contabil.

 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Acesta asigură gestionarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și Guvernul României pentru dezvoltarea economico-socială a spațiului rural din ţara noastră.

Sumele aferente derulării proiectelor finanţate din fonduri europene, existente în conturile beneficiarilor, nu sunt supuse executării silite pe perioada de valabilitate a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, cu excepţia situaţiei în care executarea silită privește creanţe bugetare rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare.

➥ Prefinanţarea

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare, pentru cheltuielile salariale, cele aferente subvenţiilor, burselor, premiilor, onorariilor privind activităţile independente desfășurate în conformitate cu legislaţia în vigoare și cheltuielile cu deplasările, beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor li se acordă, în tranșe, o prefinanțare care reprezintă contravaloarea acestor cheltuieli calculată pentru o perioadă de maximum trei luni, la solicitarea lor.

În cazul proiectelor implementate în parteneriat, liderul de parteneriat depune cererea de prefinanțare, iar autoritatea de management virează valoarea cheltuielilor solicitate în conturile liderului de parteneriat/partenerilor care urmează să le utilizeze, conform contractului/ordinului/deciziei de finanţare și prevederilor acordului de parteneriat, parte integrantă a acestuia/acesteia.

Cu excepţia primei tranșe de prefinanțare, următoarele tranșe se acordă cu deducerea sumelor necheltuite din tranșa anterioară. În situaţia în care autoritatea de management constată erori în raportul de justificare a prefinanțării aferent tranșei/tranșelor anterioare, aceasta poate sista acordarea următoarelor tranșe de prefinanțare.

Sub sancţiunea rezilierii contractului de finanţare, beneficiarul/liderul de parteneriat care a depus cerere de prefinanţare are obligaţia depunerii, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la expirarea perioadei pentru care a fost acordată tranșa de prefinanţare, fără a depăși durata contractului de finanţare, a unei cereri de rambursare care să cuprindă toate cheltuielile efectuate, pentru care s-a acordat prefinanțarea.

În cazul în care beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii nu justifică prin cereri de rambursare utilizarea corespunzătoare a prefinanțării, ei au obligaţia restituirii integrale sau parţiale a acesteia. Sumele recuperate din prefinanţarea acordată din fonduri europene se folosesc pentru continuarea finanţării programului operaţional.

Prefinanţarea acordată beneficiarilor rămasă neutilizată la finele exerciţiului bugetar se reflectă în excedentul bugetului local/al instituţiei publice locale, după caz, şi va fi folosită în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Autorităţile de management notifică beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii cu privire la obligaţia restituirii prefinanţării. Dacă aceştia nu se conformează, în termen de 15 zile de la data comunicării notificării, autorităţile de management emit decizii de recuperare a prefinanţării, prin care se individualizează sumele de restituit, exprimate în moneda naţională. Decizia constituie titlu de creanţă și cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

➥ Mecanismul decontării cererilor de plată

Pasul 1. Beneficiarul depune la organismul intermediar/autoritatea de management cererea de plată însoţită de facturi pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/execuția lucrărilor recepţionate, facturi de avans în conformitate cu clauzele prevăzute în contractele de achiziţii aferente proiectelor implementate.

Pentru proiectele implementate în parteneriat, liderul de parteneriat depune cererea de plată însoţită de facturi pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/execuţia lucrărilor recepţionate, facturi de avans potrivit clauzelor prevăzute în contractele de achiziţii aferente proiectelor implementate, atât în nume propriu, cât și în numele partenerilor.

Pasul 2. După efectuarea verificărilor, autoritatea de management îi virează beneficiarului/liderului de parteneriat/partenerului valoarea cheltuielilor rambursabile, în termen de trei zile lucrătoare de la momentul la care aceasta dispune de resurse în conturile sale, într-un cont distinct de disponibil deschis pe numele beneficiarului/liderului de parteneriat/partenerului la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

Pasul 3. În ziua următoare virării, organismul intermediar/autoritatea de management le transmite beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor o notificare, întocmită distinct pe numele fiecăruia dintre aceștia, care trebuie să conțină cel puţin următoarele elemente:
  • numărul și data facturilor și ale facturilor de avans;
  • codul de identificare fiscală și denumirea furnizorilor de bunuri/prestatorilor de servicii/executanților de lucrări;
  • suma cheltuielilor eligibile aferentă fiecărei facturi, inclusiv facturilor de avans, care trebuie să se plătească de către beneficiar/lider de parteneriat din suma primită, detaliată pe cheltuiala eligibilă și contravaloarea TVA aferente întregii cheltuieli eligibile;
  • suma aferentă fiecărei facturi, inclusiv facturilor de avans, care trebuie să se plătească de către beneficiar/lider de parteneriat din contribuţia acestuia, detaliată pe contribuţia proprie eligibilă și alte cheltuieli decât cele eligibile, contravaloarea TVA aferente cheltuielilor, altele decât cele eligibile, şi a TVA aferente cheltuielilor eligibile;
  • numărul contului distinct de disponibil, codul IBAN și codul de identificare fiscală al ordonatorului de credite cu rol de autoritate de management în care unităţile Trezoreriei Statului vor restitui sumele, în situaţia în care nu au fost respectate prevederile legale.

Din valoarea cererii de rambursare depuse se deduc sumele virate beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor pe baza cererii de plată, care nu pot fi utilizate pentru o altă destinaţie decât cea pentru care au fost acordate. Ei sunt responsabili de folosirea banilor potrivit destinaţiilor, precum și de restituirea fondurilor virate în cazul în care nu respectă prevederile legale.

Aceştia au obligaţia restituirii integrale sau parţiale a sumelor virate în cazul proiectelor pentru care nu pot justifica prin cereri de rambursare utilizarea lor. Autoritatea de management notifică beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii în termen de cinci zile lucrătoare cu privire la obligaţia restituirii acestor sume. În cazul în care, în urma autorizării cererii de rambursare, autoritatea de management constată că valoarea cheltuielilor eligibile este mai mică decât cea a cheltuielilor autorizate prin cererea de plată, aceasta le transmite beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor o notificare privind cheltuielile neeligibile care trebuie restituite. Termenul de restituire a sumelor nu poate depăși cinci zile de la data primirii notificării, iar recuperarea lor se face potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011.

Dobânda aferentă fondurilor europene se utilizează pentru continuarea finanţării programului operaţional, iar cea aferentă cofinanțării publice de la bugetul de stat reprezintă venit la buget și se virează în contul „Alte venituri din dobânzi”.

➥ Contabilitatea proiectelor finanţate din fonduri europene

Beneficiarii de proiecte finanţate din fonduri europene au obligaţia să ţină o evidenţă contabilă distinctă pentru fiecare proiect, folosind conturi analitice distincte.

Instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat care implementează proiecte potrivit normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 40/2015, precum și ordonatorii principali de credite prevăzuți la art. 6 alin. (2)-(4) din ordonanţă înregistrează în conturi în afara bilanţului rambursările de cheltuieli aferente fondurilor europene, pe baza notificărilor primite de la autorităţile de management. Instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat raportează trimestrial Ministerului Finanţelor Publice înregistrările făcute.

Instituţiile publice de subordonare locală finanţate integral din bugetul local care implementează proiecte potrivit normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 40/2015 înregistrează în conturi în afara bilanţului rambursările de cheltuieli aferente fondurilor europene efectuate de autorităţile de management.

➥ Rezilierea contractelor de finanţare

Conform Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, prin neregulă se înţelege orice încălcare a dreptului Uniunii sau a dreptului naţional în legătură cu aplicarea sa care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic implicat în implementarea fondurilor structurale și de investiţii europene, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului acesteia.

Pe parcursul implementării unui contract de finanţare, în cazul sesizării unei suspiciuni de neregulă sau de fraudă, autoritatea de management ori organismul intermediar cu atribuţii în gestionarea fondurilor europene va emite un formular de alertă de nereguli sau de fraudă, în urma căreia se va investiga obiectul sesizării. O sesizare se poate finaliza cu:
  • închiderea cazului, în situaţia în care investigația nu confirmă suspiciunea, beneficiarul trebuind să fie informat în scris cu privire la rezultat;
  • notificarea beneficiarului în legătură cu necesitatea restituirii sumei datorate, conform legislaţiei, dacă în urma investigației se descoperă nereguli. În cazul în care beneficiarul nu restituie sumele imputate în termenul legal, recuperarea acestora se va face potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011. În funcţie de tipul de neregulă stabilit, sunt sesizate și alte instituţii, de exemplu Departamentul pentru lupta antifraudă, Agenţia Naţională de Integritate etc.
Printre tipurile de nereguli care pot conduce la rezilierea contractelor de finanţare se numără:
  • nerespectarea de către beneficiar a prevederilor contractului de finanţare;
  • neimplementarea contractului în perioada stabilită sau implementarea defectuoasă, fără a se atinge indicatorii din cererea de finanţare;
  • nedepunerea niciunei cereri de plată sau de rambursare într-un termen de un an de la semnarea contractului de finanţare;
  • primirea de către beneficiar a unei alte finanțări nerambursabile pentru același obiect de investiţie, constatată în urma controalelor;
  • modificarea condiţiilor în care beneficiarul a depus cererea de finanţare, altfel spus, schimbarea destinaţiei fondurilor fără acordul finanțatorului.

Contractul de finanţare poate fi reziliat unilateral de finanţator atât în perioada de implementare, cât și după realizarea investiţiei, atunci când proiectul se află în etapa de monitorizare. Există și situaţii în care contractul de finanţare poate fi reziliat chiar după ce proiectul a fost finalizat, după încheierea perioadei de implementare, dacă se constată că obiectivele acestuia nu au fost realizate, că investiţia nu există ori nu corespunde cu prevederile proiectului sau că beneficiarul nu respectă propunerile din cererea de finanţare (în urma cărora s-au făcut evaluarea şi selecția proiectului respectiv).

Cazurile de reziliere a contractului de finanţare în etapa de monitorizare includ următoarele:
  • constituirea de către beneficiar a ipotecii asupra bunurilor achiziţionate prin proiect, fără acordul prealabil al finanțatorului;
  • modificarea formei juridice a beneficiarului;
  • schimbarea obiectului de activitate (codul CAEN), beneficiarul necontinuându-şi activitatea pentru care a primit finanţare;
  • înstrăinarea/deteriorarea bunurilor obţinute ca urmare a implementării proiectului pentru care beneficiarul a primit finanţare din fonduri europene;
  • schimbarea locului de implementare a proiectului, acest lucru afectând indicatorii stabiliți prin cererea de finanţare;
  • descoperirea că beneficiarul nu era îndreptățit să primească ajutorul financiar nerambursabil în cuantumul plătit.
BIBLIOGRAFIE
  1. Hotărârea Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiţii și pentru asigurarea continuității cadrului instituţional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 488/03.07.2015, cu modificările şi completările ulterioare.
  2. Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 413/11.06.2015.
  3. Hotărârea Guvernului nr. 93/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 133/19.02.2016.
  4. Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind organizarea și funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene, publicată în Monitorul Oficial nr. 43/16.01.2017.
  5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 413/17.06.2009, cu modificările şi completările ulterioare.
  6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 461/30.06.2011, cu modificările şi completările ulterioare.
  7. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 746/06.10.2015, cu modificările şi completările ulterioare.
  8. Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial L 298/26.10.2012.
  9. Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial L 347/20.12.2013.
  10. Regulamentul (UE) nr. 1.316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010, publicat în Jurnalul Oficial L 348/20.12.2013.
  11. Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, publicat în Jurnalul Oficial L 72/12.03.2014.
  12. www.mdrap.ro/ministerul/prezentare

(Copyright foto: viperagp / 123RF Stock Photo)

« articolul anterior

Tratamentul operațiunilor de sponsorizare și mecenat Tratamentul operațiunilor de sponsorizare și mecenat

articol următor »

Parteneriatul public-privat în România și în Uniunea Europeană Parteneriatul public-privat în România și în Uniunea Europeană



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.