„Noaptea ideilor” şi forţa imaginaţiei

„Noaptea ideilor” și forța imaginației

Numărul 3, 30 ian. - 5 feb. 2018  »  Eveniment

Alexandra Rizea

În noaptea de 25/26 ianuarie 2018 s-au desfășurat simultan, în Capitală și la Cluj-Napoca, manifestările programate pentru a treia ediție a „Nopții ideilor”, manifestări înscrise în planul de colaborare între autoritățile române din domeniul culturii și Institutul Francez din București. Cunoaștem, cu toții, zicala potrivit căreia „noaptea este un sfetnic bun”. Nu știm dacă această zicală a inspirat, de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimii doi ani, inițierea de manifestări cum ar fi „Noaptea muzeelor”, „Noaptea porților deschise”, „Noaptea devoratorilor de publicitate”, însă a devenit cert că există un număr în creștere de semeni ai noștri care consideră că intervalul de timp dintre apusul și răsăritul soarelui este propice pentru manifestări publice din sfera atât de diversă și bogată a vieții spirituale.

Dacă ne referim, cu precădere, la „Noaptea ideilor” desprindem, cu suficientă limpezime, că, în spațiul public, câștigă tot mai mult teren preocupările care vizează fructificarea datelor oferite de trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat în vederea „construirii” unui prezent și, mai ales, a unui viitor dezirabil. În cazul manifestărilor pe care le evocăm, atenția principală s-a îndreptat spre stimularea imaginației în condițiile erei digitale. Astfel, accentul s-a pus pe realitatea virtuală, pe inteligența artificială, pe aspectele etice evidențiate de noile tehnologii. Evident, sunt teme de mare interes pentru profesioniștii contabili, teme tratate sistematic și în CECCAR Business Magazine.

Nu încape urmă de îndoială că urmărirea unor filme documentare cu ajutorul căștilor-ochelari pentru experimentarea realității virtuale (documentarele s-au referit la evoluția limbajului în condițiile societății bazate pe cunoaștere și la impactul noilor tehnologii asupra realității imediate) a permis participanților nu numai să se familiarizeze cu terminologiile specifice erei digitale, ci și să pătrundă în sferele de activitate cărora viitorul le rezervă posibilități nelimitate de valorificare a imaginației generațiilor în formare profesională și general umană. La fel, un interes deosebit a fost generat de analizele științifice, înfățișate publicului într-o manieră accesibilă, privind inteligența artificială. A fost conturat profilul societății, prin prisma „omului de mâine”, de profesori universitari, cercetători, oameni de litere ale căror lucrări din domeniu se bucură de o largă recunoaștere atât în țară, cât și în străinătate.

Fără a avea pretenția de a epuiza temele dezbătute, cu predilecție în formulele specifice erei digitale, mai menționăm modul în care pot fi interpretate mari evenimente istorice. De data aceasta, s-a evocat anul 1968 în Franța și România, în contextul internațional de atunci, cu numeroase reverberații în prezent și, posibil, în viitor. Este vorba despre unele dintre cele mai importante lecții de istorie, iar formulele de abordare promovate la manifestările despre care relatăm au permis descoperirea de noi semnificații ale unor încercări de schimbare în bine a destinului umanității.

Iată cum, prin inițiative valoroase, se pot stimula idei care merită toată atenția, forța imaginației puse în slujba adevăratelor valori ale omenirii având, din fericire, o arie de cuprindere tot mai mare și efecte benefice în lupta pentru o existență demnă și rodnică – de la nivelul persoanei până la scara întregii societăți omenești.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!