ONU: Şocurile climatice şi conflictele, principalele cauze de crize alimentare pe plan mondial în 2019

ONU: Șocurile climatice și conflictele, principalele cauze de crize alimentare pe plan mondial în 2019

Numărul 13, 9-15 aprilie 2019  »  Lumea în care trăim

Șocurile climatice și conflictele vor rămâne principalele cauze de crize alimentare pe plan mondial în 2019, avertizează un raport realizat de mai multe agenții ale ONU, citat de AFP, informează Agerpres. În 2018, peste 113 milioane de oameni din 53 de țări s-au aflat în pragul foametei, în special în Africa, menționează raportul dat publicității la Bruxelles.

Yemen, Republica Democratică Congo, Afganistan, Etiopia, Siria, Sudanul de sud și partea de nord a Nigeriei sunt cele opt țări cele mai afectate de o malnutriție avansată, notează raportul, aflat la a treia ediție. Africa este afectată în mod „disproporționat” de foametea acută, care afectează aproape 72 milioane de persoane, a declarat pentru France Presse Dominique Burgeon, director al diviziei pentru situații de urgență a FAO, Agenția Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură. „Până la 80% din populația țărilor aflate în pragul foametei depinde de agricultură”, a subliniat acesta. Aceste țări „au nevoie în egală măsură de ajutor umanitar de urgență pentru a se hrăni și de mijloace de existență pentru relansarea agriculturii și producției de alimente”, a spus Burgeon.

Pentru 2019, raportul atrage atenția asupra situației țărilor învecinate cu zone de conflict, care primesc masiv refugiați și se confruntă, la rândul lor, cu precaritatea alimentară.

O astfel de situație se înregistrează „mai ales în Egipt, Iordania, Liban și Turcia, care găzduiesc refugiați sirieni, în Bangladesh, unde se refugiază rohingya din Myanmar, în Uganda, unde vin refugiați din Sudanul de Sud și din Republica Democratică Congo, în Camerun și Burundi, unde ajung refugiați din Republica Centrafricană și RD Congo, în Columbia, Ecuador și Peru, destinația migranților venezueleni”, precizează raportul, care citează, de asemenea, țările din jurul lacului Ciad, din Africa, unde ajung „populațiile alungate de violențe legate de gruparea Boko Haram”.

Venezuela, pentru care deocamdată nu există informații fiabile, ar urma să fie declarată în 2019 în situație de criză alimentară, a apreciat responsabilul FAO, care și-a exprimat totodată preocuparea față de „semnificativa” creștere a sărăciei în această țară.

Și în Afganistan insecuritatea alimentară s-a accentuat în 2018, după o secetă severă. „În regiunea Herat, am întâlnit familii de agricultori nevoiți să-și vândă vitele folosite la munca câmpului pentru a se putea hrăni”, a relatat expertul, evocând un maxim al vulnerabilității alimentare și necesitatea diversificării surselor de venit – în acest caz, de exemplu, prin producția de șofran.

Irakul a fost afectat, la rândul său, de secetă, care a atins, de asemenea, Siria, unde a anulat reziliența demonstrată de agricultori în cei opt ani de conflict. Astfel, producția siriană de grâu a scăzut drastic anul trecut la 1,2 milioane de tone de la media de 4,1 în 2002-2011, înainte de conflict. „Este cea mai slabă producție din ultimii 30 de ani”, a precizat Burgeon, îndemnând la acordarea de asistență pentru acest sector al economiei Siriei, altădată „grânarul” Orientului Mijlociu.

Raportul prevede pentru 2019 și creșterea insecurității alimentare în Haiti, cel mai sărac stat de pe continentul american și care suferă de „vulnerabilitate cronică”, potrivit responsabilului FAO.

Raportul atrage în același timp atenția asupra riscurilor la care este expus „coridorul uscat” format din Guatemala, Honduras, Salvador și Nicaragua, plus vestul statelor Costa Rica și Panama, zonă afectată de schimbările climatice și fenomenul El Nino și în care 45 de milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei.

Rețeaua de informații privind securitatea alimentară (FSIN) care a realizat raportul mai cuprinde, pe lângă FAO, și alte agenții ale ONU, cum sunt Unicef sau Programul Alimentar Mondial (PAM), Uniunea Europeană, Agenția SUA pentru dezvoltare USAID, precum și o serie de foruri regionale cum este Comitetul permanent de luptă împotriva secetei în Sahel (CILSS).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.