Opțiunea pentru reevaluare a firmelor românești cotate – câteva dificultăți în contabilizarea reevaluării imobilizărilor în conformitate cu OMFP nr. 1.802/2014 – partea a II-a –

Opțiunea pentru reevaluare a firmelor românești cotate – câteva dificultăți în contabilizarea reevaluării imobilizărilor în conformitate cu OMFP nr. 1.802/2014 – partea a II-a –

Numărul 33, 15-21 noiembrie 2016  »  Expertiza și auditul afacerilor

prof. univ. dr. Costel Istrate
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

REZUMAT
Reevaluarea imobilizărilor este foarte frecventă în contabilitatea firmelor românești. Motivațiile care duc la folosirea acestei politici contabile țin de aspecte contabile și de raportare financiară, dar și de considerente fiscale ori de analiză financiară.
Obiec­tivul nostru este de a trece în revistă maniera de contabilizare și modul de cal­cul ale sumelor afectate de reevaluare, cu punerea în evidență a regulilor stabilite în normele contabile, dar și cu propunerea unor soluții acolo unde acestea nu spe­cifică nimic – vom insista asupra tratamentului ulterior al rezervei din reevaluare, cu trans­ferul eșalonat sau nu al acesteia la rezultatul reportat. Un aspect mai nou și în pri­vința căruia literatura nu cuprinde încă prea multe detalii îl reprezintă contabilizarea efectivă a renunțării la reevaluare, atât în situația existenței unui sold al rezervei din reevaluare, cât și în cazul reevaluărilor negative. În vederea justificării importanței temei ree­valuării pentru practicienii contabili – și nu doar pentru ei – am extras, pre­lucrat și comentat câteva date privind rezerva din reevaluare din bilanțurile firmelor românești cotate la Bursa de Valori București. Aceste date confirmă frecvența mare a reevaluării unor imobilizări de către societățile românești, precum și ponderea im­por­tantă a re­zer­vei din reevaluare în totalul capitalurilor lor proprii. (vezi prima parte)

Termeni-cheie: reevaluarea imobilizărilor, norme contabile, opțiuni privind reevaluarea, rezervă din reevaluare, firme românești cotate

Clasificare JEL: M41, O16

7. Exemplu de reevaluare cu aplicarea în paralel a celor două opțiuni privind tratamentul ulterior al rezervei din reevaluare

Pentru a justifica opțiunea noastră (subiectivă) pentru reevaluarea cu transferul eșalonat al rezer­vei din reevaluare la rezultatul reportat, propunem un studiu de caz în care prezentăm în paralel calcu­lele și articolele contabile aferente celor două posi­bi­li­tăți, cu comentarea diferențelor care pot apărea între acestea.

Studiu de caz

O firmă pune în funcțiune un echipament la data de 15 iulie 2015, la un cost de 510.000 lei, amortizabil liniar în 10 ani.

Pentru categoria de imobilizări în care se încadrează echipamentul, firma aplică deja modelul reevaluă­rii, ceea ce înseamnă că este necesar să se stabilească valorile juste succesive ale activului respectiv.

Din motive de simplificare a exemplului, presupunem că la fiecare închidere valoarea justă diferă sem­ni­ficativ de valoarea contabilă netă, ceea ce obligă la contabilizarea reevaluării. Pentru a trece prin toate si­tuațiile care pot apărea la reevaluare, succesiunea de valori juste pe care o propunem este următoarea (da­­tele se referă la închiderea fiecăruia dintre exercițiile enumerate): 2015 – 504.000 lei; 2016 – 474.000 lei; 2017 – 402.000 lei; 2018 – 312.000 lei; 2019 – 282.000 lei; 2020 – 240.000 lei; 2021 – 201.000 lei.

Pentru a contabiliza mai ușor reevaluarea și consecințele sale, în Tabelul 4 apar calculul valorii con­ta­bile nete teoretice (VNC) (stabilită în lipsa oricărei reevaluări/deprecieri), precum și valoarea justă și diferența dintre cele două (informații care trebuie prezentate în note). În realitate, acest tabel se completează, pe rândul aferent fiecărui an, la închiderea anului respectiv, pentru că doar atunci se cunoaște valoarea justă a imobilizării. Totuși, pentru că am presupus deja o succesiune de valori juste, vom prezenta tabelul gata com­pletat pentru toate exercițiile relevante (de la 2015 la 2021).

Tabelul 4. Calcule privind valoarea netă și diferența față de valoarea justă pentru echipament
- lei -
Anul
calendaristic
Luni de
utilizare
Amortizare
pe an
calendaristic
Amortizare
teoretică
cumulată
VNC
teoretică
Valoare
justă
Diferență
netă din
reevaluare
01234 = 510.000 – col. 356 = col. 5 – col. 4
2015521.250 21.250488.750504.000 15.250
20161251.000 72.250437.750474.000 36.250
20171251.000123.250386.750405.000 18.250
20181251.000174.250335.750312.000-23.750
20191251.000225.250284.750282.000 -2.750
20201251.000276.250233.750240.000  6.250
20211251.000327.250182.750201.00018.250
20221251.000378.250131.750--
Total120510.000    

Prezentăm în cele ce urmează calculele, înregistrările și comentariile privind contabilizarea reevaluărilor în cele două variante, sistematizate cronologic astfel: mai întâi calculele și înregistrările pentru fiecare an, urmate de cele de la închiderile succesive (din motive de spațiu, în tabele am folosit doar simbolurile contu­rilor implicate).

În anul 2015, amortizarea este de 21.250 lei și se înregistrează la fel în ambele variante:

21.250 lei6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor”
=2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
21.250 lei

La închiderea anului 2015, diferența din reevaluare este de 15.250 lei (Tabelul 4), iar înregistrarea ree­valuării se face identic în cazul celor două procedee:

21.250 lei2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
=2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
21.250 lei
 
15.250 lei 2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
= 105
„Rezerve din reevaluare”
15.250 lei

Soldurile după reevaluare ale conturilor care ne interesează sunt următoarele: 2131 – 504.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 15.250 lei.

În anul 2016, amortizarea lunară se recalculează ca valoare rămasă împărțită la durata rămasă, astfel: 504.000 lei/(10 ani x 12 luni – 5 luni) = 504.000 lei/115 luni = 4.382,61 lei, rezultând o amortizare anuală de 52.591 lei, aceeași în ambele variante. Reținem faptul că în lipsa reevaluării amortizarea anuală ar fi fost de 51.000 lei.

Contabilizarea se prezintă astfel:

Cu trecerea eșalonată
de la 105 la 1175
Cu trecerea de la 105 la 1175
la scoaterea din funcțiune
– Contabilizarea amortizării anuale:
 52.591 lei       6811       =       2813       52.591 lei
– Disponibilizarea unei părți din rezerva din reevaluare, proporțional cu amortizarea calculată ((15.250 lei/115 luni) x 12 luni = 1.591 lei (sumă impozabilă)):
 1.591 lei          105        =       1175         1.591 lei
– Contabilizarea amortizării anuale:
 52.591 lei       6811       =       2813       52.591 lei
Suma de 1.591 lei este și aici impozabilă, dar evidența ei se ține exclusiv fiscal.

În prima variantă, dacă se scade din amortizarea anuală, de 52.591 lei, suma transferată la rezultatul re­portat, respectiv 1.591 lei, se obține exact valoarea de 51.000 lei, adică amortizarea care s-ar fi contabilizat în lipsa reevaluării.

La închiderea anului 2016, soldurile, calculele și contabilizările au multe elemente comune în cele două variante, cu excepția contului 105:

Cu trecerea eșalonată
de la 105 la 1175
Cu trecerea de la 105 la 1175
la scoaterea din funcțiune
Soldurile conturilor: 2131 – 504.000 lei, 2813 – 52.591 lei și 105 – 13.659 lei (15.250 lei – 1.591 lei)
VNC este de 451.409 lei (504.000 lei – 52.591 lei) și comparată cu valoarea justă, de 474.000 lei, conduce la o diferență din reevaluare de 22.591 lei:
 52.591 lei       2813       =       2131      52.591 lei
 22.591 lei       2131       =        105       22.591 lei
Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 474.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 36.250 lei
Soldurile conturilor: 2131 – 504.000 lei, 2813 – 52.591 lei și, în lipsa disponibilizării rezervei din reevaluare, 105 – 15.250 lei
VNC, valoarea justă și diferența din reevaluare sunt aceleași ca la prima variantă, așa că înregistrările sunt și ele identice:
 52.591 lei       2813       =       2131       52.591 lei
 22.591 lei       2131       =        105        22.591 lei
Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 474.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 37.841 lei

În prima variantă, soldul contului 105 corespunde diferenței nete din reevaluare pe care am calculat-o în Tabelul 4. La varianta a doua nu mai există această corespondență și nu prea se mai poate face direct ve­rificarea corectitudinii reflectărilor contabile.

În anul 2017, amortizarea recalculată este aceeași în ambele variante: 474.000 lei/(115 luni – 12 luni) = 4.601,94 lei/lună, adică 55.223 lei/an:

Cu trecerea eșalonată
de la 105 la 1175
Cu trecerea de la 105 la 1175
la scoaterea din funcțiune
– Contabilizarea amortizării anuale:
 55.223 lei       6811       =       2813       55.223 lei
– Disponibilizarea părții din rezerva din reevaluare ((36.250 lei/103 luni) x 12 luni = 4.223 lei):
 4.223 lei         105         =       1175        4.223 lei
– Contabilizarea amortizării anuale:
 55.223 lei       6811       =       2813       55.223 lei

La închiderea anului 2017, situația se prezintă astfel:

Cu trecerea eșalonată
de la 105 la 1175
Cu trecerea de la 105 la 1175
la scoaterea din funcțiune
Soldurile conturilor: 2131 – 474.000 lei, 2813 –
55.223 lei și 105 – 32.027 lei
VNC este de 418.777 lei (474.000 lei – 55.223 lei) și comparată cu valoarea justă, de 405.000 lei, conduce la o depreciere egală cu 13.777 lei.
Soldul contului 105 este suficient pentru a absorbi această depreciere:
 55.223 lei       2813       =       2131       55.223 lei
 13.777 lei        105        =       2131       13.777 lei
Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 405.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 18.250 lei
Soldurile conturilor: 2131 – 474.000 lei, 2813 –
55.223 lei și 105 – 37.841 lei
VNC, valoarea justă și diferența din depreciere sunt aceleași ca la prima variantă:
 55.223 lei       2813       =       2131       55.223 lei
 13.777 lei        105        =       2131       13.777 lei
Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 405.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 24.064 lei

Și în acest caz, în prima variantă, soldul contului 105 corespunde diferenței nete din reevaluare cal­cu­late în Tabelul 4.

În anul 2018, amortizarea recalculată este de 405.000 lei/(103 luni – 12 luni) = 4.450,55 lei/lună, adică 53.407 lei/an:

Cu trecerea eșalonată
de la 105 la 1175
Cu trecerea de la 105 la 1175
la scoaterea din funcțiune
– Contabilizarea amortizării anuale:
 53.407 lei       6811       =       2813       53.407 lei
– Disponibilizarea părții din rezerva din reevaluare ((18.250 lei/91 luni) x 12 luni = 2.407 lei):
 2.407 lei         105         =       1175        2.407 lei
– Contabilizarea amortizării anuale:
 53.407 lei       6811       =       2813       53.407 lei

La închiderea anului 2018, calculele și înregistrările sunt următoarele:

Cu trecerea eșalonată
de la 105 la 1175
Cu trecerea de la 105 la 1175
la scoaterea din funcțiune
Soldurile conturilor: 2131 – 405.000 lei, 2813 –
53.407 lei și 105 – 15.843 lei
VNC este de 351.593 lei (405.000 lei – 53.407 lei) și comparată cu valoarea justă, de 312.000 lei, conduce la o depreciere egală cu 39.593 lei.
Soldul contului 105 nu este suficient pentru a acoperi această depreciere, deci se va pune în funcțiune contul de cheltuieli 655, pentru a prelua diferența de 23.750 lei (39.593 lei – 15.843 lei):
 53.407 lei       2813       =       2131       53.407 lei
 39.593 lei         %         =       2131       39.593 lei
 15.843 lei       105
 23.750 lei       655
Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 –
312.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 0 lei, iar rulajul contului 655 – 23.750 lei
Soldurile conturilor: 2131 – 405.000 lei, 2813 –
53.407 lei și 105 – 24.064 lei
VNC, valoarea justă și diferența din depreciere sunt aceleași ca la prima variantă, dar soldul contului 105 diferă, ceea ce face ca pe cheltuieli să ajungă doar suma de 15.529 lei (39.593 lei – 24.064 lei):
 53.407 lei       2813       =       2131       53.407 lei
 39.593 lei         %         =       2131       39.593 lei
 24.064 lei       105
 15.529 lei       655
Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 –
312.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 0 lei, iar rulajul contului 655 – 15.529 lei

În prima variantă, rulajul contului 655 este egal cu deprecierea calculată în Tabelul 4 pentru sfârșitul anului 2018. În versiunea a doua, contul 655 are un rulaj care nu se prea poate verifica. Deprecierea din contul 655 nu este recunoscută fiscal, deci la această închidere valoarea contabilă (312.000 lei) devine diferită de va­loarea fiscală (312.000 lei + 23.750 lei = 335.750 lei). Observăm că valoarea fiscală este exact valoarea contabilă netă la care s-ar fi ajuns în lipsa reevaluării/deprecierii (Tabelul 4).

În anul 2019, amortizarea contabilă recalculată ajunge la 312.000 lei/(91 luni – 12 luni) = 3.949,37 lei/ lună, adică 47.392 lei/an. Pentru că deprecierea nu este recunoscută fiscal, amortizarea fiscală este egală cu 335.750 lei/(91 luni – 12 luni) = 4.250 lei/lună, adică 51.000 lei/an. Această din urmă sumă nu se regă­sește în contabilitate, ci în registrul de evidență fiscală, de unde va ajunge, ca deducere fiscală, în declarația privind impozitul pe profit.

Înregistrarea amortizării contabile se face la fel în cele două variante, nemaiavând în contul 105 sold de transferat în contul 1175:

47.392 lei6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor”
=2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
47.392 lei

La închiderea anului 2019, soldurile conturilor care ne interesează sunt aceleași în ambele variante: 2131 – 312.000 lei și 2813 – 47.392 lei.

Valoarea contabilă netă se ridică deci la 264.608 lei (312.000 lei – 47.392 lei), față de valoarea justă, egală cu 282.000 lei. Diferența din reevaluare este pozitivă (apreciere) și ajunge la 17.392 lei (282.000 lei – 264.608 lei).

Această apreciere, care urmează unei deprecieri trecute pe cheltuieli, trebuie contabilizată mai întâi la venituri (contul 755 „Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale”). Este necesar însă să se verifice dacă nu cumva o parte din apreciere ar ajunge la rezerve din reevaluare. Pentru aceasta, cel mai simplu este să se compare aprecierea, de 17.392 lei, cu cheltuiala recunoscută anterior în contul 655, de 23.750 lei. Aparent, venitul actual este mai mic decât cheltuiala precedentă, deci nu ar fi cazul să se recunoască o re­zervă din reevaluare. Totuși, acest test este unul aproximativ, dacă ținem cont de faptul că imobilizarea s-a amortizat. Pentru a nu da greș, cel mai sigur este să se verifice în Tabelul 4 dacă diferența netă din reevaluare rămâne negativă sau devine pozitivă. În cazul nostru, diferența netă din reevaluare de la finele anului 2019 este de -2.750 lei, deci nu se poate recunoaște nimic la rezerve din reevaluare, ceea ce înseamnă că toată apre­cierea rămâne la venituri.

Contabilizarea reevaluării se face la fel în ambele variante, atâta timp cât contul 105 nu mai funcționează:

47.392 lei2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
=2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
47.392 lei
 
17.392 lei2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
=755
„Venituri din reevaluarea
imobilizărilor corporale”
17.392 lei

Soldurile conturilor reprezentative după contabilizarea reevaluării sunt urmă­toa­rele: 2131 – 282.000 lei (mereu egal cu valoarea justă) și 2813 – 0 lei.

Astfel, valoarea contabilă este de 282.000 lei, în timp ce valoarea fiscală se stabilește plecând de la ultima valoare fiscală, din care se scade ultima amortizare fiscală: 335.750 lei – 51.000 lei = 284.750 lei (se probează cu valoarea netă teoretică din Tabelul 4).

În anul 2020, amortizarea contabilă ajunge la 282.000 lei/(79 luni – 12 luni) = 4.208,95 lei/lună, adică 50.507 lei/an, și se înregistrează la fel în ambele variante:

50.507 lei6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor”
=2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
50.507 lei

Amortizarea fiscală rămâne de 51.000 lei.

La închiderea anului 2020, soldurile conturilor sunt următoarele: 2131 – 282.000 lei și 2813 – 50.507 lei. De aici rezultă o valoare contabilă netă de 231.493 lei.

Valoarea justă este de 240.000 lei, deci avem din nou o apreciere, care se ridică la 8.507 lei (240.000 lei – 231.493 lei). După logica aplicată la închiderea precedentă, aprecierea ar trebui să fie trecută (măcar par­țial) la venituri. Există însă și posibilitatea reapariției rezervei din reevaluare. Pentru corectitudinea calcu­lelor, se verifică Tabelul 4 și se observă că, în condițiile date, diferența netă din reevaluare trebuie să fie de 6.250 lei.

Această sumă se trece în creditul rezervei din reevaluare, restul de 2.257 lei (8.507 lei – 6.250 lei) re­pre­zentând venit din reevaluare:

50.507 lei2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
=2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
50.507 lei
 
8.507 lei2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
=%
105
„Rezerve din reevaluare”
755
„Venituri din reevaluarea
imobilizărilor corporale”
8.507 lei
6.250 lei

2.257 lei

După această nouă reevaluare, soldurile conturilor se prezintă astfel: 2131 – 240.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 6.250 lei.

În anul 2021, amortizarea contabilă este din nou egală cu amortizarea fiscală (reevaluarea este pozitivă– există sold în contul 105), fiind de 240.000 lei/(67 luni – 12 luni) = 4.363,64 lei/lună, adică 52.364 lei/an.

Contabilizarea se face diferit pentru cele două variante, din motive de disponibilizare a rezervei din reevaluare:

Cu trecerea eșalonată
de la 105 la 1175
Cu trecerea de la 105 la 1175
la scoaterea din funcțiune
– Contabilizarea amortizării anuale:
 52.364 lei       6811       =       2813       52.364 lei
– Disponibilizarea părții din rezerva din reevaluare ((6.250 lei/55 luni) x 12 luni = 1.364 lei):
 1.364 lei         105         =       1175       1.364 lei
– Contabilizarea amortizării anuale:
 52.364 lei       6811       =       2813       52.364 lei

La închiderea anului 2021, valoarea justă este de 201.000 lei, față de valoarea contabilă netă, de 187.636 lei (240.000 lei – 52.364 lei). Diferența din reevaluare calculată devine de 13.364 lei:

Cu trecerea eșalonată
de la 105 la 1175
Cu trecerea de la 105 la 1175
la scoaterea din funcțiune
Soldurile conturilor: 2131 – 240.000 lei, 2813 –
52.364 lei și 105 – 4.886 lei:
 52.364 lei       2813       =       2131       52.364 lei
 13.364 lei       2131       =        105        13.364 lei
Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 201.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 18.250 lei (egal cu diferența netă din reevaluare din Tabelul 4)
Soldurile conturilor: 2131 – 240.000 lei, 2813 –
52.364 lei și 105 – 6.250 lei:
 52.364 lei       2813       =       2131       52.364 lei
 13.364 lei       2131       =        105        13.364 lei
Soldurile conturilor după reevaluare: 2131 – 201.000 lei, 2813 – 0 lei și 105 – 19.614 lei

În anul 2022, amortizarea contabilă este de 201.000 lei/(55 luni – 12 luni) = 4.674,42 lei/lună, adică 56.093 lei/an, în ambele variante:

Cu trecerea eșalonată
de la 105 la 1175
Cu trecerea de la 105 la 1175
la scoaterea din funcțiune
– Contabilizarea amortizării anuale:
 56.093 lei       6811       =       2813       56.093 lei
– Disponibilizarea părții din rezerva din reevaluare ((18.250 lei/43 luni) x 12 luni = 5.093 lei):
 5.093 lei          105        =       1175         5.093 lei
– Contabilizarea amortizării anuale:
 56.093 lei       6811       =       2813       56.093 lei

8. Renunțarea la reevaluare și revenirea la modelul costului

În continuarea studiului de caz, încercăm să aplicăm regulile din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile referitoare la trecerea de la modelul valorii juste la modelul costului în cazul imobilizărilor corporale.

Astfel, presupunem că la închiderea anului 2022 firma renunță la reevaluarea echipamentelor, trecând la modelul costului. Operațiunea obligă la închiderea contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dar, conform ordinului menționat mai sus, corespondențele acestui cont depind de tratamentul rezervei din reevaluare de-a lungul perioadei de utilizare.

Situația în conturi se prezintă astfel:

Cu trecerea eșalonată
de la 105 la 1175
Cu trecerea de la 105 la 1175
la scoaterea din funcțiune
Soldurile conturilor înainte de renunțarea la reevaluare: 2131 – 201.000 lei, 2813 – 56.093 lei și 105 – 13.157 lei (18.250 lei – 5.093 lei)
Valoarea contabilă netă este de 144.907 lei.
Soldurile conturilor înainte de renunțarea la reevaluare: 2131 – 201.000 lei, 2813 – 56.093 lei și 105 – 19.614 lei
Și în acest caz valoarea contabilă netă este
de 144.907 lei.

În prima variantă, contabilizarea este foarte simplă: se închide diferența din reevaluare în corespondență cu contul de imobilizări.

În varianta a doua însă, ca urmare a faptului că rezerva din reevaluare nu a fost disponibilizată eșalonat, trebuie să se reconstituie oarecum suma de transferat la rezultatul reportat (conformă cu sumele deja amorti­zate din valoarea imobilizării) și abia apoi să se scadă contul de imobilizări.

Bazându-ne pe prevederea din OMFP nr. 4.160/2015 care stipulează că renunțarea la reevaluare nu tre­buie să conducă la supraevaluarea activelor față de valoarea contabilă netă la care s-ar fi ajuns în lipsa oricărei reevaluări, ne putem permite să stabilim mai întâi suma maximă cu care va scădea contul de imobi­lizări: trebuie să se facă trecerea de la valoarea contabilă netă actuală, de 144.907 lei, la valoarea contabilă netă teo­re­tică la sfârșitul anului 2022, adică la 131.750 lei.

Rezultă că nu se pot scădea din contul 2131 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lu­cru)” mai mult de 13.157 lei (144.907 lei – 131.750 lei), adică exact suma care se scade și în prima ver­siune:

Cu trecerea eșalonată
de la 105 la 1175
Cu trecerea de la 105 la 1175
la scoaterea din funcțiune
– Anularea rezervei din reevaluare, prin închiderea contului 105, cu soldul acestuia de 13.157 lei:
 13.157 lei       105       =       2131       13.157 lei
După această operațiune, soldurile conturilor ajung la: 2131 – 187.843 lei (201.000 lei – 13.157 lei) și 2813 – 56.093 lei
Valoarea contabilă netă aferentă acestor solduri este de 131.750 lei, adică valoarea netă teoretică din Tabelul 4 la sfârșitul anului 2022.
– Scăderea din contul 2131 a sumei calculate mai sus, care este egală cu cea de la prima variantă:
 13.157 lei       105       =       2131       13.157 lei
– Închiderea contului 105 cu diferența necesară până la soldul acestuia înainte de operațiune (19.614 lei – 13.157 lei = 6.457 lei):
 6.457 lei         105       =       1175         6.457 lei
Soldurile conturilor (cu excepția contului 105, care se închide) ajung la aceleași sume ca în prima variantă; la fel și valoarea contabilă netă.
 
OMFP nr. 4.160/2015 stabilește că renunțarea la reevaluare se face printr-o procedură care reprezintă o excepție de la regula generală de schimbare a politicilor contabile. Chiar dacă nu ni se sugerează în niciun fel acest lucru, am putea să reconstituim și valoarea de intrare a imobilizării, prin trecerea de la soldul actual al contului 2131 (187.843 lei) la soldul pe care l-ar fi avut acesta în lipsa oricărei reevaluări (510.000 lei), adică 322.157 lei.

Această operațiune ar însemna și reconstituirea amortizării calculate pe baza costului istoric:

322.157 lei2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
=2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
322.157 lei

Concluzii

Reevaluarea reprezintă una dintre politicile con­­tabile folosite frecvent de firmele românești. Dacă ne uităm în situațiile financiare ale companiilor ro­mâ­nești cotate la BVB, constatăm că între 80 și 90% dintre acestea raportează în bilanț rezerve din ree­va­luare și că ponderea acestor rezerve în tota­lul ca­­pitalurilor proprii este una semnificativă (spre 35% pentru piața reglementată și spre 50% pe AeRo). De asemenea, se observă că trecerea din anul 2012 a firmelor de pe piața reglementată la IFRS a condus la o scădere a ponderii companiilor care rapor­tează re­zerve din reevaluare. Aceste observații em­pi­ri­ce jus­tifică pe deplin interesul pentru tema reevaluării.

Normele contabile românești actuale (Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pen­tru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, completat de OMFP nr. 4.160/2015) stabilesc reguli destul de clare refe­ri­toare la reevaluare, precum și la renunțarea la aceas­ta. Regăsim în aceste norme influența IFRS. Unul dintre punctele în care reglementarea stabi­lește reguli, dar practicianul este cel care trebuie să ia o decizie este tratamentul ulterior al rezervei din reevalua­re – transferul la rezultatul reportat la scoa­terea din funcțiune sau eșalonat, pe măsura amorti­ză­rii. Din studiul de caz propus în cadrul arti­co­lului rezultă că este mai util să optăm pentru trans­ferul eșalonat la rezultatul reportat, având în vedere cal­culele mai precise permise de acest procedeu, pre­cum și tratamentul mai simplu al eventualei re­nun­țări la reevaluare, în vederea revenirii la mode­lul costului.

BIBLIOGRAFIE
  1. Horomnea, E., Budugan, D., Georgescu, I., Istrate, C., Păvăloaia, L., Rusu, A. (2015), Introducere în contabilitate. Concepte și aplicații, ediția a IV-a, Editura TipoMoldova, Iași.
  2. Istrate, C. (2000), Fiscalitate și contabilitate în cadrul firmei, Editura Polirom, Iași.
  3. Istrate, C. (2005), Câteva elemente privind deprecierea activelor, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 4, pp. 30-33.
  4. Istrate, C. (2009), Implicații contabile și fiscale actuale în reevaluarea imobilizărilor corporale, Conta­bilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 6, 7 și 8, pp. 59-63, 64-68 și 62-68.
  5. Rapcencu, C. (2012), Contabilitatea și fiscalitatea imobilizărilor corporale. De la A la Z. Spețe practice și exemple rezolvate, Editura CECCAR, București.
  6. Toma, C. (2016), Contabilitate financiară, ediția a II-a, TipoMoldova, Iași.
  7. CECCAR (2015), Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, Editura CECCAR, București.
  8. IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia­nuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, București.
  9. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor regle­mentări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 21/12.01.2016.
Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.