Particularităţi economice şi contabile ale comerţului electronic

Particularități economice și contabile ale comerțului electronic

Numărul 14, 16-22 aprilie 2019  »  Expertiza și auditul afacerilor

CECCAR

REZUMAT
Comerțul electronic este una dintre cele mai noi modalități de a menține în prezent eficacitatea afacerilor pe o piață globală competitivă. Articolul prezintă câteva aspecte referitoare la piața comerțului electronic și modul în care sunt contabilizate tranzacțiile în cazul acestui tip de comerț.

Termeni-cheie: comerț electronic, vânzări online, internet, fraudă

Clasificare JEL: L81, M41

Piața comerțului electronic

Din perspectivă istorică se consideră că apariția comerțului online, electronic, a avut loc în jurul anului 1994. Principala particularitate a acestuia este faptul că se desfășoară prin rețeaua de internet, părțile implicate fiind cumpărătorii (persoane fizice sau juridice) și companiile care activează în sectorul comercial. Din momentul apariției sale, comerțul electronic a înregistrat o evoluție fulminantă în întreaga lume, cu mici particularități de la o țară la alta.

Primele date statistice legate de evoluția vânzărilor online care au fost date publicității arată că în anul 2002 existau aproximativ 170 de milioane de utilizatori de internet în Europa, și cam tot atâția în America de Nord. Numărul de servere sigure capabile să găzduiască website-uri ale comercianților era de circa 185.000. În România anului 2003, numărul de utilizatori de internet reprezenta 24% din populație, cel de calculatoare personale era de circa 2,1 milioane, iar cel de furnizori de servicii de internet, de 400 (Vasilache, 2004).

În anul 2017, comerțul electronic a înregistrat o evoluție semnificativă în România, mai ales în primele nouă luni, când s-au realizat cu 37% mai multe tranzacții online comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea acestora a ajuns la aproximativ 1,9 miliarde de lei, cu 44% mai mult față de perioada ianuarie-septembrie 2016 (Casota, 2017).

Un trend tot mai accentuat în domeniul vânzărilor online la nivel internațional este cel de creștere puternică a vânzărilor de alimente. Datele Kantar Worldpanel arată că vânzările online de produse alimentare s-au majorat cu 30% în 2017.

În topul țărilor cu cele mai multe vânzări online pe segmentul alimentar se află Marea Britanie. Aceasta are o pondere a comerțului online de alimente de 7,5%, fiind urmată de Franța, cu 5,7%, Olanda, cu 2,6%, Danemarca, cu 2,2%, și Germania, cu 1,7% (Lazăr, 2017). Aproximativ 30% din populația Statelor Unite ale Americii a optat în anul 2017 pentru achiziția online a alimentelor. La nivel mondial, în același an, Asia a înregistrat cel mai mare ritm de creștere a comerțului online de alimente, de 44%, 19,7% dintre sud-coreeni achiziționându-și astfel și bunurile de larg consum.

Aceste cifre indică existența unei infrastructuri impresionante, capabilă să ofere toate serviciile necesare dezvoltării comerțului online, inclusiv în România. Comerțul electronic este, după cum se poate constata, în continuă ascensiune, iar proprietarii de afaceri online trebuie să facă toate demersurile necesare pentru a se menține în lupta pentru concurență. În România, dacă în anul 2017 s-au tranzacționat circa 2,5 miliarde de euro, în 2020 se preconizează o creștere a acestei sume la 5 miliarde de euro, adică dublu (Dărăban, 2017).

Preferința consumatorului român pentru achiziții online este determinată de creșterea nivelului de încredere în magazinele electronice. Conform ultimului raport european, nivelul de încredere al consumatorilor în magazinele online locale s-a majorat cu 12%. Și în țara noastră încrederea consumatorilor în magazinele online și în furnizorii de servicii online a crescut constant în ultimii cinci ani (www.mxhost.ro/comertul-online-romanesc-are-cea-mai-mare-crestere-din-europa).

În prezent, statisticile europene arată că patru din 10 comercianți online intenționează să își vândă produsele și peste hotare. Și comercianții români încep să fie interesați să își extindă afacerile transfrontalier, mai ales în țările europene vecine.

Referitor la extinderea afacerii online și în alte țări, principalele reticențe sunt legate de riscul mai ridicat de fraudă și de neplată în cazul vânzărilor transfrontaliere, reglementările fiscale diferite, diferențele legislative și normele privind protecția consumatorilor.

Aspecte contabile privind comerțul electronic

În continuare vom prezenta modul de contabilizare a vânzărilor online, prin intermediul exemplului următor.

Exemplu

Entitatea X are ca obiect de activitate comerțul online cu jucării, prin intermediul propriului site. Prețurile afișate includ atât adaosul comercial, de 25%, cât și taxa pe valoarea adăugată aferentă.

La data de 29 iunie 2019, entitatea se aprovizionează din Italia cu jucării în sumă de 3.000 euro, în vederea revânzării lor pe site. Cursul de schimb valutar la data recepției este de 4,6611 lei/euro.

Ne propunem să contabilizăm operațiunile de comerț online ale entității X.

a) La data de 29 iunie 2019, achiziționarea mărfurilor de la furnizorul italian, în sumă de 3.000 euro (3.000 euro x 4,6611 lei/euro = 13.983,30 lei; TVA aferentă = 13.983,30 lei x 19% = 2.656,83 lei):
13.983,30 lei 371
„Mărfuri”
= 401
„Furnizori”
13.983,30 lei
2.656,83 lei 4426
„TVA deductibilă”
= 4427
„TVA colectată”
2.656,83 lei
b) Achitarea datoriei față de furnizor:
13.983,30 lei 401
„Furnizori”
= 5124
„Conturi la bănci
în valută”
13.983,30 lei

c) Calculul și evidențierea diferențelor de preț la produsele achiziționate:

  • Adaos comercial = 13.983,30 lei x 25% = 3.495,83 lei
  • TVA neexigibilă = (13.983,30 lei + 3.495,83 lei) x 19% = 3.321,03 lei
  • Preț de vânzare cu amănuntul = 13.983,30 lei + 3.495,83 lei + 3.321,03 lei = 20.800,15 lei
6.816,86 lei 371
„Mărfuri”
= %
378
„Diferențe de preț
la mărfuri”
4428
„TVA neexigibilă”
6.816,86 lei
3.495,83 lei

3.321,03 lei

d) Înregistrarea vânzării jucăriilor:

Vânzarea mărfurilor pe baza comenzilor făcute online de clienți se efectuează prin intermediul unei firme de curierat. Între entitatea X și firma de curierat Y există un contract încheiat în care se specifică faptul că sumele plătite în sistem ramburs se decontează prin virament în contul bancar.

Se înregistrează o vânzare în sumă de 238 lei, inclusiv TVA, cu plata ramburs. Valoarea transportului este de 15 lei și se achită de către client. Factura se include în coletul cu jucării expediat acestuia. Încasarea contravalorii facturii se face de către curier, prin emiterea unei chitanțe pentru suma de 255,85 lei, și se evidențiază în contabilitatea firmei de curierat.

Înregistrarea vânzării jucăriilor, în sumă de 255,85 lei:
255,85 lei 4111
„Clienți”
= %
707
„Venituri din
vânzarea mărfurilor”
708
„Venituri din
activități diverse”
4427
„TVA colectată”
255,85 lei
200,00 lei


15,00 lei


40,85 lei
e) Scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute:
238 lei
160 lei


  40 lei


  38 lei
%
607
„Cheltuieli
privind mărfurile”
378
„Diferențe de preț
la mărfuri”
4428
„TVA neexigibilă”
= 371
„Mărfuri”
238 lei
f) Înregistrarea facturii de decontare de către firma de transport pentru sumele încasate de aceasta de la clienți în numele entității X în cursul primei săptămâni din luna iulie 2019, în valoare de 2.300 lei:
2.300 lei 461
„Debitori diverși” /
curier
= 4111
„Clienți”
2.300 lei
g) Încasarea facturii de decontare de la curier:
2.300 lei 5121
„Conturi la bănci
în lei” 
= 461
„Debitori diverși” /
curier
2.300 lei
h) Decontarea cu entitatea Y la sfârșitul lunii iulie 2019 a transportului, pe bază de factură, în valoare de 500 lei:
595 lei
500 lei


  95 lei
%
624
„Cheltuieli cu transportul
de bunuri și personal”
4426
„TVA deductibilă”
= 401
„Furnizori”
595 lei
i) Plata furnizorului de servicii de transport:
595 lei 401
„Furnizori”
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
595 lei
Legislația privind comerțul electronic

Comerțul online cunoaște un trend ascendent. Însă acesta nu este o activitate economică lipsită de riscuri. Derularea în condiții normale a comerțului online trebuie să aibă la bază, înainte de toate, o relație de încredere între participanții la tranzacție.

Comerțul electronic este reglementat în țara noastră prin Legea nr. 365/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

La 25 mai 2018 s-a abrogat Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date ca urmare a apariției Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

Drepturile consumatorilor în cazul achizițiilor online sunt reglementate și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare.

Ca principală particularitate a comerțului electronic, contractul de vânzare a produselor se încheie între un potențial cumpărător și un site, care de cele mai multe ori nu oferă nicio garanție asupra identității exacte a vânzătorului, chiar dacă site-ul are obligația de a furniza informații privind identitatea acestuia și particularitățile unei oferte de vânzare la distanță.

Implicații fiscale privind comerțul electronic

Comerțul electronic are implicații fiscale ce diferă de la o țară la alta. De exemplu, în situația unei achiziții în cadrul Uniunii Europene, cumpărătorul român este supus acelorași reguli la care sunt supuși cetățenii statului de unde se face achiziția. Astfel, este aplicată cota de TVA din țara respectivă. În cazul unei achiziții din afara Uniunii Europene, vânzătorul este obligat să vândă produsul fără taxe, cumpărătorul român achitând taxele aferente importului în țară.

Frauda în cazul comerțului electronic

În ultimii ani, securitatea pe internet a devenit extrem de vulnerabilă, iar utilizatorii sunt din ce în ce mai expuși la fraudele puse la cale pe platformele online. Una dintre cele mai cunoscute metode este phishingul. Prin această tehnică, oamenii primesc e-mail-uri de la presupuse instituții importante, bănci sau site-uri renumite prin care li se solicită date personale, date ale cărților de credit sau detalii privind logarea pe anumite platforme, toate aceste informații fiind folosite pentru sustragerea banilor.

Frauda pe internet este de circa 17 ori mai mare decât cea care are loc în magazinele reale, tranzacțiile frauduloase de comerț electronic reprezentând aproximativ 1% din total, față de numai 0,06% în cazul magazinelor reale (Vasilache, 2004).

Concluzii

În țara noastră, tendința de a achiziționa produse și servicii online este în creștere. Dezvoltarea puternică a comerțului electronic afectează negativ activitatea marilor centre comerciale. Românii sunt totuși precauți când vine vorba despre cheltuirea banilor în acest mod.

Segmentul socio-demografic cel mai deschis la astfel de cumpărături este cel care utilizează internetul în mod intensiv.

BIBLIOGRAFIE

  1. Casota, Florin (2017), Top 3 direcții în comerțul electronic în 2017, disponibil la www.business magazin.ro/analize/top-3-directii-în-comertul-electronic-în-2017-16800341
  2. Dărăban, Cosmin (2017), Piața de e-commerce din România 2016 vs. 2015, disponibil la www. gomag.ro/blog/piata-de-ecommerce-din-romania-2016-vs-2015
  3. Lazăr, Adrian (2017), Vânzările online de alimente, în creștere cu 30 de procente în 2017, disponibil la www.agrofood.ro/Articol-vanzarile-online-de-alimente-in-crestere-cu-30-de-procente-in- 2017.html/1184
  4. Vasilache, Dan (2004), Plăți electronice. O introducere, Editura Rosetti Educational, București.
  5. www.mxhost.ro/comertul-online-romanesc-are-cea-mai-mare-crestere-din-europa

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.