Perceperea realității și realitatea percepției

Perceperea realității și realitatea percepției

Numărul 21, 5-11 iunie 2018  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Nu este un secret pentru nimeni că, pe întreaga arie a activităților economico-sociale – în care sunt implicați direct și indirect și profesioniștii contabili –, procesul decizional este influențat, câteodată deosebit de puternic, nu numai de datele obiective ale realității, ci și de stările de spirit ale actorilor economici. Foarte evidente sunt, în acest sens, evoluțiile de pe piețele bursiere, de pe piața de schimb valutar, mișcarea prețurilor cu amănuntul, toate determinate și de actele antreprenoriale. Nu este vorba aici doar despre optimism și pesimism, ci mai ales despre percepții referitoare la ceea ce se definește prin formula „încotro merg lucrurile” sau „încotro merg afacerile”. În funcție de răspunsurile la aceste întrebări se iau hotărâri, unele operative, altele pentru perioade tactice, altele pentru perioade strategice.

În acest context, se relevă și importanța sondajelor periodice, sistematice referitoare la percepția managerilor privind perspectivele economiei. Asemenea sondaje sunt efectuate, cum se știe, de instituțiile de profil, de BNR, de bănci, de asociații profesionale și, nu în ultimul rând, de Institutul Național de Statistică (INS). Întrucât cel mai recent sondaj de acest tip este cel al INS, se justifică atenția specială acordată de analiști. Am mai comentat asemenea sondaje, dar, de data aceasta, avem un motiv suplimentar să-l analizăm în detaliu. Am în vedere controversele iscate pe tema creșterii economice declanșate chiar de un comunicat al INS, cel privind evoluția PIB în primul trimestru al anului. Important este să aflăm și ceea ce se întâmplă, cum se spune, la bază, acolo unde se creează valoare adăugată. Există, oare, o anumită concordanță între datele statistice  și opiniile managerilor? Cum sunt percepute statisticile macroeconomice la nive micro? Tocmai în aceasta constă importanța sondajelor, inclusiv a celui efectuat recent de INS.

I se mai spune „Anchetă de conjunctură” deoarece este vorba despre faptul că percepțiile vizează termenele scurte, respectiv numai trei luni. Rezultatele investigației privesc luna în care se formulează răspunsurile și cele două luni următoare. Așa că, sondajul supus acum atenției cititorilor se referă la intervalul mai-iunie-iulie.

Se impun câteva concretizări. În privința industriei prelucrătoare, managerii se așteaptă la o creștere moderată a producției, la stabilitatea numărului de salariați și la un spor – de asemenea – moderat al prețurilor. Pentru a doua ramură luată în vizor, respectiv construcțiile, se anticipează că volumul de activitate va crește semnificativ, ceea ce implică și sporirea numărului de salariați, însă în privința prețurilor se estimează că va fi o majorare consistentă. A treia ramură supusă evaluărilor este comerțul cu amănuntul. Și aici, se preconizează creșteri ale volumului de activitate, mai ales pe baza noilor comenzi, o stabilizare a personalului și sporiri de prețuri, date fiind procesele și fenomenele în curs, care determină rata inflației, respectiv indicele prețurilor de consum. În sfârșit, în privința serviciilor se estimează că va avea loc un spor sensibil al volumului de activitate, dar și al numărului de salariați, date fiind solicitările suplimentare din timpul verii, precum și un avans moderat al prețurilor. Când ne referim la acest ultim aspect, apare clar că managerii țin seama și de cererea solvabilă. Dacă în comerțul cu amănuntul prețurile cresc în ritmuri mai înalte, este limpede că dacă s-ar înregistra același ritm și la servicii, cererea ar fi cu mult mai mult în urma ofertei.

Consemnând aceste date, nu putem eluda un aspect esențial, și anume reprezentativitatea eșantionului care, lună de lună, mereu același, este chestionat pe temele enunțate: dinamica volumului de activitate, a numărului de salariați, a prețurilor. Nu am posibilitatea să intru în detalii, dar voi menționa numărul de respondenți pe fiecare domeniu: industria prelucrătoare – 2.201; construcții – 1.248; comerțul cu amănuntul – 2.232; serviciile – 2.727. Deci, în total, 8.408 manageri. Dacă voi preciza că eșantionul este constituit în funcție de multe criterii, precum repartiția teritorială, volumul de activitate al firmelor, numărul de salariați ș.a.m.d., ne dăm lesne seama că este vorba despre un sondaj conceput și realizat conform rigorilor științifice în materie. Așa că, putem afirma, în concluzie, că predominante sunt stările de spirit în favoarea creșterii economice în condițiile menținerii locurilor de muncă și unei majorări temporare, mai accentuate, a prețurilor. Întrucât astfel de sondaje au fost confirmate, de cele mai multe ori, de mișcarea realităților nemijlocite, n-avem niciun motiv să considerăm că, de această dată, se va întâmpla altfel.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.