Percepția mediului de afaceri din România asupra modificării reglementărilor privind taxa pe valoarea adăugată

Percepția mediului de afaceri din România asupra modificării reglementărilor privind taxa pe valoarea adăugată

Numărul 20-21, 16-29 august 2016  »  Expertiza și auditul afacerilor

Elena-Cosmina Albuică, master în contabilitate, audit și informatică de gestiune
ASE București

REZUMAT
Taxa pe valoarea adăugată vizează producția, distribuția și vânzarea de bunuri și pres­tarea de servicii, fiind strâns legată de modelul de afaceri al multor societăți. Aceasta este un instrument indirect de influențare a mediului economic în funcție de necesită­țile statului, care depind în principal de nevoia de finanțare a bugetului.

Termeni-cheie: modificări legislative privind TVA, scăderea cotei standard de TVA, taxare inversă, sistemul de TVA la încasare

Cercetarea empirică realizată a avut drept obiec­tiv aflarea percepției mediului de afaceri privind mo­dificările legislative în materie de taxă pe valoa­­rea adăugată care au avut loc recent în România.

Culegerea datelor s-a făcut prin intermediul unui chestionar care conține un set de 13 întrebări și este structurat în două părți neevidențiate dis­tinct în cadrul acestuia. Prima parte a chestionarului cu­prinde informații demografice despre respondenți (sex, tipul entității în care își desfășoară activitatea, domeniul de activitate al entității, experiența pro­fesională), în timp ce partea a doua a vizat obținerea de informații cu privire la percepția asupra modifi­că­rilor legislației privind taxa pe valoarea adăugată.

Modificările legislative care au făcut obiectul acestui chestionar se referă la sistemul de TVA la încasare, cotele de TVA, taxarea inversă și obligațiile declarative ale contribuabililor.

În ceea ce privește sistemul de TVA la încasare, chestionarul a avut în vedere stabilirea efectelor in­troducerii acestui sistem, precum și percepția asu­pra transformării lui
dintr-un sistem obliga­toriu în unul opțional.

Modificarea cotelor de taxă pe va­loa­rea adău­gată (scăderea cotei stan­dard de la 24 la 20%, im­pu­­nerea cu 5% a anumitor activități care anterior erau impozitate cu 9%) a fă­cut obiectul mai multor între­bări din cadrul ches­tionarului, care au avut drept scop identificarea be­neficiilor pentru contribua­bili, dar și pentru stat, precum și a influenței acestora asupra pre­țurilor.

Chestionarul a fost trimis prin intermediul e-mail-ului, existând și posibilitatea completării a­cestuia online, către profesioniști contabili ce acti­vează în societăți din diverse domenii și au o ex­pe­riență profesională care le-a permis înțelegerea as­pectelor privind taxa pe valoarea adăugată. A­cesta a fost disponibil pentru completare timp de trei săp­tă­mâni, obținându-se 60 de răspunsuri.

Analiza datelor

Prima parte a chestionarului a vizat obținerea de informații demografice cu privire la respondenți. În urma analizării datelor colectate am constatat că ponderea cea mai mare o au respondenții de sex feminin (65%), fiind chestionați 39 de femei și 21 de bărbați.

Sursa: Proiecțiile autorului pe baza datelor colectate.

Pentru o mai bună identificare a respondenților au fost incluse două întrebări referitoare la entitățile în care aceștia își desfășoară activitatea. Prima întrebare a vizat tipul de entitate în care activează cei chestionați, rea­lizân­du-se o clasificare a lor în funcție de criteriile prevăzute de Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale indi­vi­duale și situațiile finan­ciare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare, în:
  • microentități (sunt îndeplinite două dintre următoarele condiții: numărul mediu de salariați este mai mic de 10, activele totale nu depășesc 1.500.000 lei, iar cifra de afaceri este mai mică de 3.000.000 lei);
  • entități mici (sunt îndeplinite două dintre următoarele condiții: numărul mediu de salariați este mai mic de 50, activele totale nu depășesc 17.500.000 lei, iar cifra de afaceri este mai mică de 35.000.000 lei); și
  • entități mijlocii sau mari (sunt îndeplinite două dintre următoarele condiții: numărul mediu de sa­lariați este mai mare de 50, activele totale depășesc 17.500.000 lei, iar cifra de afaceri este mai mare de 35.000.000 lei).

Cea de-a doua întrebare a făcut referire la domeniul de activitate al societăților în cadrul cărora își des­fășoară activitatea respondenții.

Se poate observa că 25% dintre cei chestionați activează în microentități, 36,7% – în entități mici și 38,3% – în entități mijlocii sau mari. Societățile în care aceștia își desfășoară activitatea au domenii de acti­vitate variate, astfel: 38,3% dintre respondenți activează în entități prestatoare de servicii, 25% – în entități care fac parte din sfera de producție și 36,7% – în entități care au ca obiect de activitate comerțul.

Sursa: Proiecțiile autorului pe baza datelor colectate.

Structura eșantionului în funcție de experiența profesională este următoarea: 18,33% dintre respondenți au o experiență pro­fesională mai mică de 5 ani, 23,33% – între 5 și 10 ani, 33,33% – între 10 și 15 ani, iar 25% – mai mare de 15 ani. Se poate observa că cea mai însemnată pondere o au cei cu experiență cuprinsă între 10 și 15 ani, iar majoritatea celor chestionați au ex­pe­riență mai mare de 10 ani.

Sursa: Proiecțiile autorului pe baza datelor colectate.

În cea de-a doua parte a chestionarului, o primă întrebare a vizat percepția mediului de afa­ceri asupra rolului pe care l-au avut modificările legislației fiscale în materie de TVA în atingerea următoarelor obiective: diminuarea evaziunii fiscale, diminuarea presiunii fiscale asupra agenților economici, armonizarea reglemen­tărilor naționale cu cele ale Uniunii Europene și asigurarea unei mai bune interpretări a legislației fiscale în materie de TVA.

Mediul de afaceri apreciază că modificările reglementărilor privind TVA au avut o importanță medie spre mare în atingerea tuturor celor patru obiective supuse analizei (valorile medii sunt 3 și 4).

Modificările reglementărilor privind taxa pe valoarea adăugată au avut un rol important în asigurarea unei mai bune interpre­tări a legislației fiscale în materie de TVA (mediană – 4 și medie – 3,567) și în armoni­za­rea reglementărilor națio­nale cu cele ale Uniunii Europene (mediană – 4 și medie – 3,533).

În ceea ce privește diminuarea presiunii fiscale asupra agenților economici și reducerea evaziunii fis­cale, modi­ficările legislative au avut o importanță mai scăzută (mediană – 3 și medie – 3,333, res­pectiv mediană – 3 și medie – 3,283).

Răspunsurile referitoare la rolul modificărilor reglementărilor în atingerea celor patru obiective prezen­tate au fost analizate cu ajutorul matricelor corelațiilor lui Pearson și Spearman, utilizându-se un coeficient de semnificație de 10%, și s-au obținut rezultatele prezentate mai jos.

Tabelul 1. Matricea corelațiilor Pearson (dreapta sus) și Spearman (stânga jos)

VariabileDiminuarea evaziunii fiscaleDiminuarea presiunii fiscale asupra agenților economiciArmonizarea reglementărilor naționale
cu cele ale
Uniunii Europene
Asigurarea unei
mai bune
interpretări a legislației fiscale
în materie de TVA
Diminuarea evaziunii fiscale10,557***0,0690,138
Diminuarea presiunii fiscale
asupra agenților economici
0,538***10,2080,392***
Armonizarea reglementărilor naționale cu cele ale Uniunii
Europene
0,0830,19210,538***
Asigurarea unei mai bune
interpretări a legislației fiscale
în materie de TVA
0,1530,396***0,553***1

Sursa: Prelucrarea datelor obținute prin intermediul chestionarului.

Între anumite răspunsuri primite se poate observa o corelație pozitivă puternică. Astfel, respondenții care au considerat că modificările reglementărilor au contribuit la diminuarea evaziunii fiscale au precizat și că acestea au d­eterminat diminuarea presiunii fiscale asupra agenților economici.  De asemenea, și cei care au apreciat că modificările au asigurat o mai bună interpretare a legislației fis­cale în materie de TVA au opi­nat că acestea au condus și la diminuarea presiunii fiscale asupra agenților econo­mici sau la armonizarea regle­men­tărilor naționale cu cele ale Uniunii Europene.

Principalul efect al scăderii cotei standard de TVA de la 24 la 20% a fost stimularea consumului, fiind ur­mat de scăderea prețurilor și diminuarea evaziunii fiscale. În cadrul răspunsurilor primite s-a remarcat și faptul că există respondenți care consideră că efectul așteptat de autorități a fost unul psihologic asupra cum­părătorilor, neinfluențând în realitate consumul.

Sursa: Proiecțiile autorului pe baza datelor colectate.

Cotele de TVA au suferit schimbări atât ca nivel procentual, cât și ca sferă de cuprindere. Anali­zând im­pactul acestor modificări asupra prețurilor, se constată că scăderea cotei standard de TVA de la 24 la 20% este considerată ca având cea mai mare influență, fiind urmată de modificarea cotei de taxă aplicabilă ali­mentelor (impozitarea alimentelor cu 9% în loc de 24%, ca urmare a includerii aces­tora în sfera de apli­care a cotei reduse).

Un impact nesemnificativ asupra prețurilor l-au avut aplicarea cotei de 9% pentru cazarea în cadrul sec­­to­­rului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping, și scăderea la 5% a cotei de impozitare a accesului la muzee, cinematografe, castele, evenimente sportive și culturale.

Tabelul 2. Impactul modificărilor în materie de TVA asupra prețurilor

Modificare
Punctaj
Rang
Scăderea cotei standard de la 24 la 20%
115
1
Aplicarea cotei reduse de 9% la alimente
148
2
Aplicarea cotei de 5% la manuale școlare, reviste, ziare și cărți
170
3
Aplicarea cotei de 9% pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping
222
4
Aplicarea cotei de 5% pentru accesul la muzee, cinematografe, castele, evenimente sportive și culturale
245
5

Sursa: Prelucrarea datelor obținute prin intermediul chestionarului.

Din punctul de vedere al beneficiilor generate pentru contribuabili, cele mai importante au fost de­ter­minate de scăderea cotei standard de la 24 la 20% (mediană – 4 și medie – 3,833), fiind urmată de aplicarea cotei de 9% pentru alimente, servicii de restaurant și catering (mediană – 3,5 și medie – 3,633).

Extinderea ariei de aplicare a cotei de 9% în turism și scăderea de la 9 la 5% a cotei de impozitare pen­­tru accesul la castele, cinematografe, muzee, evenimente sportive și culturale, livrările de cărți, ma­nuale, ziare și reviste au generat beneficii de o importanță medie (mediană – 3 și medie – 3,483, respectiv mediană – 3 și medie – 3,133).

Tabelul 3. Importanța beneficiilor generate de modificările legislative în materie de TVA
pentru contribuabili – medie, mediană și dispersie

Elemente
statistice
Scăderea
cotei standard
de la 24 la 20%
Scăderea de la 9 la 5%
a cotei de impozitare pentru
accesul la castele, cinematografe,
muzee, evenimente sportive
și culturale, livrările de cărți,
manuale, ziare și reviste
Aplicarea cotei de 9% pentru
alimente, servicii
de restaurant
și catering
Extinderea
ariei de aplicare
a cotei de 9%
în turism
Număr observații60606060
Minim1,0001,0002,0002,000
Maxim5,0005,0005,0005,000
Mediană4,0003,0003,5003,000
Medie3,8333,1333,6333,483
Dispersie1,0441,0961,0890,983

Sursa: Prelucrarea datelor obținute prin intermediul chestionarului.

În ceea ce privește beneficiile generate pentru contribuabili, s-a observat o corelație po­zi­tivă puternică între scăderea cotei standard de la 24 la 20% și reducerea de la 9 la 5% a cotei de impozitare pentru ac­cesul la castele, cinematografe, muzee, evenimente sportive și culturale, livrările de cărți, manuale, zia­re și reviste, precum și între aplicarea cotei de 9% pentru alimente, servicii de restaurant și catering și extinderea ariei de aplicare a cotei de 9% în turism.

Pentru stat, scăderea cotei standard de la 24 la 20% și aplicarea cotei de 9% pentru alimente, servicii de restaurant și catering (mediană – 3 și medie – 3,483) au generat beneficii importante, fiind urmate de extin­derea ariei de aplicare a cotei de 9% în turism (mediană – 3 și medie – 3,450) și scăderea de la 9 la 5% a cotei de impozitare pentru accesul la castele, cinematografe, muzee, evenimente sportive și culturale, li­vră­rile de cărți, manuale, ziare și reviste (mediană – 3 și medie – 3,083).

Tabelul 4. Importanța beneficiilor generate de modificările legislative în materie de TVA
pentru stat – medie, mediană și dispersie

Elemente
statistice
Scăderea
cotei standard
de la 24 la 20%
Scăderea de la 9 la 5%
a cotei de impozitare pentru
accesul la castele, cinematografe, muzee, evenimente sportive
și culturale, livrările de cărți,
manuale, ziare și reviste
Aplicarea cotei
de 9% pentru
alimente, servicii
de restaurant
și catering
Extinderea
ariei de aplicare
a cotei de 9%
în turism
Număr observații60606060
Minim2,0001,0002,0002,000
Maxim5,0005,0005,0005,000
Mediană3,0003,0003,0003,000
Medie3,4833,0833,4833,450
Dispersie0,9480,9960,9831,048

Sursa: Prelucrarea datelor obținute prin intermediul chestionarului.

Din punctul de vedere al beneficiilor generate pentru stat, s-a observat o corelație pozitivă puternică între scăderea cotei standard de la 24 la 20% și reducerea de la 9 la 5% a cotei de impozitare pentru accesul la cas­tele, cinematografe, muzee, evenimente sportive și culturale, livrările de cărți, manuale, ziare și re­vis­te, precum și între aplicarea cotei de 9% pentru alimente, servicii de restaurant și catering și extinderea ariei de apli­care a cotei de 9% în turism.

Tabelul 5. Matricea corelațiilor Pearson (dreapta sus) și Spearman (stânga jos)

VariabileScăderea
cotei standard
de la 24 la 20%
Scăderea de la 9 la 5%
a cotei de impozitare
pentru accesul la castele,
cinematografe, muzee,
evenimente sportive și
culturale, livrările de cărți,
manuale, ziare și reviste
Aplicarea cotei
de 9% pentru
alimente, servicii
de restaurant
și catering
Extinderea
ariei de aplicare
a cotei de 9%
în turism
Scăderea cotei standard
de la 24 la 20%
10,495***0,327**0,187
Scăderea de la 9 la 5%
a cotei de impozitare
pentru accesul la castele, cinematografe, muzee, evenimente sportive și culturale, livrările de cărți, manuale, ziare și reviste
0,461***10,000*0,369***
Aplicarea cotei de 9%
pentru alimente, servicii
de restaurant și catering
0,322**0,20510,558***
Extinderea ariei de aplicare a cotei de 9% în turism0,1810,333**0,611***1

Sursa: Prelucrarea datelor obținute prin intermediul chestionarului.

Odată cu modificarea reglementărilor în materie de TVA s-au modificat și obli­gațiile declarative, fapt ce a determinat alocarea de resurse suplimentare de către contribuabili pentru gestiunea corectă a taxei pe va­loarea adăugată. Efectul pozitiv al acestor schimbări îl constituie realizarea unei mai bune evidențe a ope­­rațiunilor privind TVA, însă s-a îngreunat activitatea contri­bua­bililor, care au fost nevoiți să aloce timp supli­mentar pentru îndeplinirea aces­tor obligații.

Sursa: Proiecțiile autorului pe baza datelor colectate.

Măsurile de simplificare au fost extinse prin includerea de noi categorii în sfera de cuprindere a taxării inverse, iar această măsură este considerată eficientă de 68,3% dintre respondenți.

Sursa: Proiecțiile autorului pe baza datelor colectate.

Sistemul de TVA la încasare, introdus în România în anul 2013, este perceput ca fiind o măsură de sus­ținere a companiilor mici și mijlocii, care a creat însă și obligații declarative suplimentare pentru entitățile care îl aplică. Unii respondenți consideră că măsura a condus la dispariția multor com­panii mici și mijlocii, acestea nefăcând față costurilor suplimentare determinate de aplicarea sis­temului și pierzându-și ast­fel nu­meroși clienți. Ma­joritatea respon­den­ților (66,7%) cred că este efici­entă trans­for­marea sistemului de TVA la încasare în unul opțional.

Sursa: Proiecțiile autorului pe baza datelor colectate.

Referitor la efectele introducerii sistemului de TVA la încasare, se poate observa o corelație negativă pu­­ternică între răspunsurile primite. Astfel, respondenții care cred că prin introducerea acestui sistem s-a dorit susținerea companiilor mici și mijlocii nu consideră că măsura a determinat dispariția multora dintre aceste com­panii sau costuri suplimentare pentru entitățile care îl aplică. De asemenea, cei care sunt de pă­rere că sistemul de TVA la încasare a determinat apariția unor obli­gații declarative suplimentare pentru con­tribuabilii care îl aplică nu susțin și faptul că acest sistem a condus la dispariția multor companii mici și mijlocii.

Tabelul 6. Matricea corelațiilor Pearson (dreapta sus) și Spearman (stânga jos)

VariabileSusținerea
companiilor
mici și mijlocii
Costuri
suplimentare
Obligații
declarative
suplimentare
Dispariția
multor companii
mici și mijlocii
Susținerea companiilor
mici și mijlocii
1-0,323**-0,161-0,460***
Costuri suplimentare-0,323**1-0,121-0,003
Obligații declarative suplimentare-0,161-0,1211-0,358***
Dispariția multor
companii mici și mijlocii
-0,460***-0,003-0,358***1

Sursa: Prelucrarea datelor obținute prin intermediul chestionarului.

Importanța aplicării de către autoritățile fiscale și alte autorități naționale a jurisprudenței Curții de Jus­tiție a Uni­unii Europene (CJUE) în domeniul taxei pe valoarea adăugată a fost analizată prin intermediul unei scale Likert cu note cuprinse între 1 (neimportant) și 5 (foarte important). Respondenții au fost de părere că aplica­rea juris­pru­­denței europene este o măsură importantă, întrucât s-a obținut o medie de 3,633, iar majo­ritatea au considerat-o ca având o importanță peste medie (mediană – 4). Astfel, 51,66% dintre aceș­tia au oferit note de 3 și 4.

Sursa: Proiecțiile autorului pe baza datelor colectate.

Concluzii și limitări

Acest studiu a urmărit identificarea percepției mediului de afaceri din România asupra modificărilor le­gislației în materie de TVA.

Mediul de afaceri consideră că modificările legislative privind taxa pe valoarea adăugată au fost făcute cu scopul de a armoniza reglementările naționale cu cele ale Uniunii Europene și de a asigura o mai bună in­terpretare a legislației fiscale în materie de TVA. Rezultatele studiului arată că mediul de afaceri a avut o reac­ție pozitivă la aceste modificări, fiind de părere că ele au determinat beneficii importante pentru con­tri­buabili, dar și pentru stat.

Impactul cel mai semnificativ asupra prețurilor l-au avut modificarea cotei standard de TVA și im­pozi­tarea cu 9% a alimentelor. Respondenții au opinat că aceste modificări au adus cele mai mari beneficii atât contribuabililor, cât și statului.

Trecerea din sfera de cuprindere a cotei de 9% în cea de 5% a accesului la castele, cinematografe, muzee, evenimente sportive și culturale și a livrării de cărți, manuale, ziare și reviste a fost considerată ca având un impact relativ redus asupra prețurilor, iar beneficiile pentru stat și contribuabili au fost percepute ca fiind de importanță medie.

Potrivit rezultatelor studiului, aplicarea opțională a sistemului de TVA la încasare a fost o decizie adec­vată. În pofida faptului că unii respondenți sunt de părere că acest sistem a condus la dispa­riția multor companii mici și mijlocii, din cauza costurilor suplimentare generate, o mare parte dintre aceștia afir­mă că introducerea lui reprezintă o măsură de sprijinire a activității acestor entități.

Prin modificarea obligațiilor declarative s-a realizat o îmbunătățire a gestiunii operațiunilor privind taxa pe valoarea adăugată, însă s-au creat și costuri suplimentare pentru contribuabili, care au fost nevoiți să aloce resurse în plus pentru gestiunea corectă a taxei.

Rezultatele acestui studiu sunt limitate din cauza faptului că eșantionul este relativ redus, însă conside­răm că acestea oferă o perspectivă validă asupra percepției mediului de afaceri cu privire la modificările reglementărilor în materie de TVA. Sunt necesare în viitor extinderea eșantionului și realizarea unei cercetări mai aprofundate, în vederea obținerii unor concluzii mai relevante cu privire la acest subiect.

Acest material este un extras din lucrarea de disertație Reglementarea fiscală la nivel național și internațional pe linia taxei pe valoarea adăugată, susținută de autor la finalizarea studiilor de masterat în cadrul Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune a Academiei de Studii Economice din București.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.