Planurile de business în vremuri de restriște

Planurile de business în vremuri de restriște

Numărul 10, 17-23 martie 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Aparent, preocupările la zi din economie, determinate de consecințele extinderii îmbolnăvirilor cu coronavirus, sunt legate doar de prezent și de viitorul apropiat. Ne interesează, desigur, în cel mai înalt grad, ce se va întâmpla cu înseși sursele existențiale ale tuturor celor care trăim în spațiul carpato-dunăreano-pontic. Numai că, tocmai modul în care este necesar și posibil să fie depășite semnificativ dificultățile prezentului și, după toți indicii actuali, și cele ale viitorului, depinde – într-o măsură considerabilă – de capacitatea de reziliență a economiei românești, adică de eficiența cu care răspunde provocărilor și riscurilor cunoscute, asigurând, astfel, continuarea unui curs ascendent în cei peste zece ani ai perioadei post-criză. Cele mai concludente elemente componente ale rezilienței au fost oferite, zilele trecute, de comunicatul Institutului Național de Statistică prin detalierea factorilor care au contribuit la creșterea produsului intern brut în anul precedent cu 4,1%.

Dacă ne îndreptăm atenția spre resurse, constatăm că, la creșterea PIB, în anul 2019, față de 2018, au contribuit aproape toate structurile economiei, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri:

  • Construcțiile (+0,9%), cu o pondere de 6,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 16,8%;
  • Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (+0,9%), cu o pondere de 18,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,8%;
  • Impozitele nete pe produs (+0,9%), cu o pondere de 9,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,5%.

Ceea ce atrage atenția în mod deosebit a fost involuția din industrie. Nu s-a întâmplat în niciun an din perioada post-criză ca industria să aibă o contribuție negativă, de minus 0,3%, la creșterea PIB. Sigur, pare un nonsens să vorbești despre o contribuție negativă când este vorba despre un proces general de creștere, cum a fost produsul intern brut, în 2019, și nu numai. Faptul că volumul de activitate din industrie a fost cu 1,5% mai mic decât în 2018 nu poate fi trecut cu vederea „la diverse”, cum se spune. Chiar în condițiile descrise, industria a avut, în anul trecut, o pondere de 21,9% în PIB, cea mai mare pondere pe totalul resurselor.

În niciun caz nu trebuie să subapreciem avansul considerabil la nivelul întregului PIB, deoarece astfel se confirmă și un real reviriment în materie de investiții, reviriment determinat de un cumul de factori, nu în ultimul rând de măsurile de ordin stimulativ aplicate în domeniul construcțiilor. De altfel, tocmai în acest domeniu, sporul a fost cel mai mare, aici, în sfera construcțiilor, localizându-se o pătrime din totalul investițiilor nete. E drept, ponderea cea mai mare în totalul investițiilor nete a fost deținută, în continuare, de industrie, cu 28,4% din total, dar cu o scădere față de 34,3% din 2018. O ușoară diminuare a ponderii s-a înregistrat în comerț și servicii, de la 25% la 23,1%, și în agricultură, de la 5,4% la 3,9%, în valori absolute, toate ramurile au cunoscut creșteri importante.

Prezintă, de asemenea, interes, structura investițiilor nete. Jumătate dintre acestea a fost reprezentată de lucrările de construcții noi, în creștere cu circa șase procente față de anul 2018. Utilajele, inclusiv mijloacele de transport, au avut o pondere de 37,7% față de 42,1% în anul precedent, iar alte cheltuieli au avut o pondere de 12,2% tot față de 2018. La prima vedere, faptul că a scăzut ponderea celor mai active elemente ale investițiilor nete, respectiv utilajele, arată că avem de-a face cu un factor negativ. Firește, este de preferat ca resursele materiale și bănești să se îndrepte, cu precădere, spre factorii care determină multiplicarea rezultatelor pozitive obținute prin respectivele alocări, însă analizele se cer desfășurate, în această ordine de idei, nu global, ci pe obiective. În foarte multe cazuri, construcțiile noi anticipează amplasarea de utilaje și echipamente destinate sporirii cantității de valoare adăugată.

Întrucât, între timp, a apărut și comunicatul INS referitor la evoluția produsului intern brut pe anul trecut, putem să observăm că formarea brută de capital fix a înregistrat o evoluție asemănătoare cu cea a investițiilor nete, respectiv 17,8%, cu o contribuție de 3,7% la creșterea PIB. Se confirmă astfel revirimentul la care ne-am referit.

Prin datele oferite de INS, toți factorii decizionali de la nivelul de firmă până la scara întregii economii dispun de elemente de bază, indispensabile, în elaborarea planurilor de business, a programelor de dezvoltare la nivelul entităților administrativ-teritoriale și, evident, la scară națională. Acesta este un fapt de importanță majoră, care se cere perceput și interpretat la adevărata lui valoare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.