PROGRAMUL DE GUVERNARE 2018-2020 (extrase)

PROGRAMUL DE GUVERNARE 2018-2020 (extrase)

Numărul 5, 13-19 feb. 2018  »  Document

Sursa: Guvernul României
Documentul integral se găsește aici

Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget

Modelul economic pe care Guvernul îl va aplica în perioada 2018-2020 este unul care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din România, precum și creșterea bunăstării tuturor românilor.
Acest model economic este constituit din măsuri ce se pot aplica economiei românești, implementate cu succes în unele state precum Polonia, Danemarca, Franța, Germania, Marea Britanie sau SUA, dar și din măsuri noi a căror adoptare va duce la conturarea României ca statul din UE cu cea mai mică povară fiscală.
Parcurgând programul nostru economic, se va putea constata că ne propunem ca România să se îndepărteze, în următorii ani, de statutul de economie cu „forța de muncă ieftină” și să se îndrepte spre statutul de economie bazată pe inovație și cu forța de muncă bine pregătită. (…)
Simplificare
Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum și reducerea numărului de articole și capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiții obligatorii. Codul legislativ va purta numele „Codul Economic al României” și va cuprinde Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic.
Deschidere
Codul Economic al României va fi dezbătut cu patronatele, cu Asociațiile Oamenilor de Afaceri și cu cei care desfășoară activități independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar și cu ONG-uri, Autorități Publice Locale, alte autorități publice interesate, asociații ale cetățenilor, firme de consultanță interne și internaționale, toată clasa politică.
Transparență
Codul Economic al României, odată dezbătut și asumat de către toți cei care vor participa la îmbunătățirea lui, prezentați mai sus, va intra în dezbatere parlamentară în 2018.
Stabilitate
Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forțe politice din parlament, prin care nicio formațiune politică să nu mai inițieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României, pentru cel puțin o perioadă de 5 ani de zile.
Predictibilitate
Adoptarea Codului Economic al României se va face cu cel puțin 6 luni înainte de a intra în vigoare.
Respect
Modificările propuse în Codul Economic al României vizează, cu prioritate, creșterea respectului de care trebuie să se bucure cei care desfășoară o activitate economică în România din partea statului român. De aceea, vom simplifica birocrația prin reducerea masivă a numărului de taxe.

Începând cu 1 ianuarie 2019 numărul taxelor, tarifelor și comisioanelor (cu aplicare generală) în România nu va fi mai mare de 50.

Astfel, pentru populație vor exista cel mult 10 taxe, generale, dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobile, impozitul pe mașină etc. Toate celelalte taxe, tarife și comisioane vor fi eliminate sau comasate.

Pentru agenții economici numărul taxelor fiscale și nefiscale (cu aplicare generală), va fi de maximum 40.

Una dintre taxele indirecte este TVA-ul. Trebuie știut că în Uniunea Europeană este permisă folosirea a trei cote de TVA. În afara cotei generale mai sunt permise alte două cote mai mici.

Trebuie știut și că state foarte dezvoltate din afara UE mizează foarte mult pe încurajarea economiilor lor prin aplicarea unor cote foarte mici de TVA: Elveția - 8%, Japonia - 5%, SUA - 0%. În UE cota generală de TVA nu poate fi mai mică de 15%.

Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Vom extinde cota 5% de TVA pentru vânzarea de locuințe (cele cu o suprafață mai mică de 120 mp) și pentru inputuri în agricultură, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2019.

O altă formă de respect pentru contribuabili o reprezintă înființarea unei direcții aflate în subordinea prim-ministrului, care va urmări, pe de o parte, reducerea numărului agențiilor și instituțiilor aflate în subordinea Guvernului, iar pe de altă parte, impunerea și urmărirea aplicării unei prevederi legislative prin care să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online. Până la 1 iulie 2018, vor fi făcute publice strategia de reorganizare a instituțiilor statului și calendarul de implementare a acestei strategii.

Așadar, informatizarea sistemului public al instituțiilor din România și inter-operabilitatea sa vor fi prioritare în următorul an, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include și interdicția instituțiilor publice de a cere cetățeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă instituție publică îl are deja. Pentru ca acest lucru să se realizeze, Guvernul va prezenta, până la 1 iulie 2018, calendarul și modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administrația publică din România.

Introducerea obligativității pentru autoritățile statului de a oferi posibilitatea plății online a taxelor va fi însoțită și de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar și de reducerea numărului de formulare solicitate de ANAF. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente și 5 formulare pe an pentru IMM-uri.

De asemenea, toate procedurile din interiorul unei instituții publice se vor simplifica și se vor face electronic în proporție de cel puțin 90% (folosire semnătură electronică).

Pentru a ne atinge aceste obiective va trebui, însă, ca și funcționarul public să fie respectat de către stat, dar și de către cei cu care intră în contact. (…)

Pentru a proteja funcționarii publici, pe de o parte de abuzurile legii, iar pe de altă parte, de cei certați cu legea, vom adopta, în 2018, un nou Statut al Funcționarului Public, care să cuprindă foarte clar atât drepturile, cât și obligațiile acestora, nivelul de răspundere, dar și beneficiile unei cariere bazate pe performanță, însă și pe eliminarea favorurilor făcute pe „prietenii” sau prin acte de corupție.

(…)

Fonduri europene

România a fost cel de-al 11 lea stat membru din cele 28 cu care Comisia Europeană a semnat Acordul de parteneriat, creând astfel premisele unei absorbții ridicate la sfârșitul perioadei de implementare. Astfel, România are un document cadru care stabilește priorități clare în ceea ce privește investițiile, o finanțare majorată pentru cercetare și inovare, la o abordare echilibrată a investițiilor din sectorul transporturilor și ținte mai bine aliniate la obiectivele naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 și la recomandările de politică formulate în contextul semestrului european.

Pentru perioada 2014-2023, România are la dispoziție o alocare financiară totală de 42,3 miliarde euro fonduri europene (23 de miliarde euro sunt alocate programelor operaționale finanțate din fonduri structurale și de investiții, 8,1 miliarde euro revin Programului Național de Dezvoltare Rurală și 11,2 miliarde euro alocate plăților directe în agricultură).

Având în vedere situația dezastruoasă din anul 2016 în ceea ce privește rata absorbției și numărul de proiecte depuse, Guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% (peste 30 miliarde euro) până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023.

Reducerea decalajelor regionale este unul dintre principalele obiective ale utilizării Fondurilor Structurale și de Investiții. România trebuie să susțină creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, coroborat cu reducerea disparităților regionale.

Fondurile structurale și de investiții reprezintă instrumentul fundamental pus la dispoziția statelor membre pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, prin reducerea decalajelor diferitelor regiuni și evitarea adâncirii diferențelor de dezvoltare.

Pentru implementarea cu succes a investițiilor finanțate din Fonduri Europene Structurale și de Investiții este necesară, pe de o parte, alinierea modului și a tipurilor de investiții finanțate din diverse surse de finanțare, precum și utilizarea complementară a fondurilor, astfel încât toate instrumentele să urmarească același obiectiv, și anume susținerea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii la nivelul întregului teritoriu al României.

Mai mult decât atât, exercițiul financiar 2014-2020 presupune utilizarea fondurilor structurale și de investiții în mod coordonat și complementar, prin stabilirea de obiective comune, astfel încât să se potențeze efectul de creștere al acestor instrumente.

În acest context, consolidarea coordonării tuturor fondurilor ESI, începută în 2012, trebuie continuată, prin aducerea structurilor care gestionează aceste fonduri sub o singură coordonare și alinierea obiectivelor acestora cu obiectivele naționale privind dezvoltarea echilibrată a regiunilor.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală și politica maritimă și de pescuit, la nivelul Acordului de parteneriat, document strategic negociat și aprobat de Comisia Europeană în anul 2014, s-a realizat deja alinierea obiectivelor și priorităților susținute de Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună.

De asemenea, trebuie subliniat că în exercițiul financiar 2014-2020 au fost introduse elemente inovative destinate dezvoltării regionale/locale, respectiv Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) și Dezvoltarea Locală aflată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC). Pentru a se asigura succesul implementării acestor instrumente noi este fundamentală coordonarea perfectă a diverselor tipuri de investiții, finanțate din fonduri diferite, lucru ce poate fi obținut prin asigurarea unei viziuni și a unui management unitar.

În vederea atingerii acestor ținte, propunem următoarele măsuri:

1. Timpi scurți de evaluare pentru proiectele depuse și semnarea rapidă a contractelor de finanțare. În acest sens, folosim fondurile disponibile în Programul de Asistență Tehnică și demarăm în regim de urgență procedura de selecție (contracte cadru și subsecvente sau similar procedurilor organizate de Direcțiile Generale din cadrul Comisiei Europene), de experți ce vor fi angrenați în operațiunile de verificare administrativă și financiară;
2. Achitarea fără întârziere a facturilor beneficiarilor, prin crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor, de la momentul depunerii și până la achitarea lor de către Autoritățile de Management;
3. Monitorizarea atentă a fiecărui proiect prin introducerea funcției de manager de proiect în cadrul Autorităților de Management și obligația unei întâlniri lunare cu fiecare beneficiar pentru a analiza stadiul proiectului;
4. Analiza fiecărui program operațional și realocarea de fonduri către sectoarele cu potențial maxim de absorbție atât în interiorul, cât și între programele operaționale, pentru a evita riscul dezangajării fodurilor alocate României (anul 2018);
5. Măsuri de simplificare și evitare a supra-proceduralizării și birocrației excesive prin simplificarea orientărilor pentru solicitanți, operaționalizarea SMIS 2014+, simplificarea procedurilor de achiziții pentru beneficiarii privați, introducerea unor opțiuni de costuri simplificate, a unor rate forfetare și bareme standard pentru costurile unitare în normele naționale și regionale referitoare la eligibilitate, simplificarea procedurilor pentru autorizațiile de construcție;
6. Concomitent cu măsurile de simplificare, Guvernul susține îmbunătățirea sistemului administrativ și capacitatea de absorbție a acestor fonduri. În acest sens, vom elabora statutul funcționarului public care lucrează în domeniul fondurilor europene, în care vor fi prezentate drepturi și obligații precis definite;
7. Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritoriale: o parte importantă a investițiilor, și anume 517 milioane euro (de aproape patru ori mai mult decât în perioada 2007-2013), va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin inițiativa privind IMM-urile pusă în aplicare de BEI). Acestea vor viza sprijinirea IMM-urilor prin furnizarea de capital, de împrumuturi și de garanții pentru fazele incipiente și de creștere;
8. Simplificarea legislației aferente promovării și aprobării proiectelor de investiții din România;
9. Fiecare Autoritate de Management va iniția un proces de instruire a beneficiarilor, pe baza unui ghid, privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice, în vederea prevenirii greșelilor constatate în aplicarea procedurilor privind achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale, precum și asigurarea unei practici unitare pe viitor;
10. Încurajarea Parteneriatelor Public – Privat, ca alternativă și soluții complementare care pot conduce la sustenabilitatea proiectelor cofinanțate de Uniunea Europeană, prin crearea unei Strategic Unit, pe modelul statelor dezvoltate, în care vom investi experiența acestora;
11. Stimularea schimbului de bune practici în implementarea mecanismelor de creștere a absorbției de fonduri europene cu alte țări membre UE;
12. Consultarea periodică cu actorii interesați prin consolidarea structurilor decizionale de la nivelul comitetelor de monitorizare și CCMAP.

Pe baza lecțiilor învățate din experiența 2007-2013, dincolo de bătălia cifrelor, este important ca România să treacă la un nou model de dezvoltare, accentul fiind pus pe proiecte și investiții mature, care aduc plus de valoare în economie și orientează investiții în ramuri ce susțin producția internă, pentru a ajunge la nivelul de performanță al celorlalte state membre.

(…)

Politici publice privind IMM

Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizațiile reprezentative, creșterea accesului la finanțare, simplificarea procedurilor și debirocratizarea pentru micii întreprinzatori.

MĂSURI

1. Dezvoltarea Agențiilor Regionale de Atragere de Investiții și Promovare a Exportului
Durata: 2018-2019.
Beneficiari: mediul de afaceri, autoritățile publice regionale și locale.
Efecte: identificarea oportunităților de investire de la nivel local și realizarea unor proiecte de investiții „la cheie”; informarea cu privire la facilitățile acordate investitorilor – un exemplu fiind schemele de ajutor de stat instituite cu scopul de a susține investiții noi la nivel național; sprijin pentru investitori în vederea obținerii avizelor necesare, racordarea la utilități și contractarea serviciilor suport necesare demarării activității; stabilirea de parteneriate cu instituții finanțatoare de la nivel european și internațional, camere de comerț bilaterale, ambasadele străine din România; atragerea de investiții străine cu sprijinul ambasadelor României din străinătate;
Impact: sumele vor fi asigurate din fonduri nerambursabile 5.000.000 euro/an pentru 8 agenții.
2. Continuarea programului Romania Start-up Nation
Perioada: 2018-2020.
Beneficiari: start up-uri.
Efecte: înfiintarea mai multor start up-uri și creșterea competitivității acestora, noi locuri de muncă bine plătite în economie;
Valoare: 200.000 lei/ proiect/ antreprenor, 10.000 start up-uri anual.
3. Strategic Invest Romania – Program de ajutor de stat pentru susținerea investițiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni
Perioada: 2018-2019;
Beneficiari: investitorii autohtoni. Susținerea investițiilor autohtone de minimum 2 milioane de euro, prin acordarea unui grant din valoarea investiției.
Efecte: dezvoltarea capitalului autohton, sustinerea industrializarii României, creșterea numărului de firme.
4. Crearea Programului Național de Dezvoltare a Antreprenoriatului – PNDA
Perioada: 2018-2020.
Beneficiari: autoritățile publice locale și mediul de afaceri. Finanțează infrastructura antreprenorială la nivelul comunităților locale (înființarea a cel puțin un incubator/parc industrial/parc tehnologic).
Efecte: creșterea atractivității pentru investiții în comunităților marginalizate, dezvoltarea infrastructurii de afaceri din România și creșterea atractivității României ca destinație de investiții.
5. Program pentru sprijinirea internaționalizării
Perioada: 2018-2020;
Beneficiari: firmele românești care își doresc să exporte;
Efecte: creșterea exporturilor României, inclusiv ale IMM-urilor, prin participarea la târguri internaționale cu stand de țară, misiuni economice, evenimente internaționale în nume propriu. Prin lege, niciun demnitar nu poate participa la o vizită de lucru în străinătate cu accent economic, fără o delegație de oameni de afaceri, aleși prin proceduri transparente; calendarul ministrului antreprenoriatului trebuie să fie postat public.
6. Înființarea liceelor de antreprenoriat
Perioada: 2018-2020.
Beneficiari: elevii, noi generații de tineri antreprenori.
Efecte: dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor.
7. Programul România Profesională
Program de susținere, în parteneriat public-privat, a școlilor profesionale și de meserii, program care să susțină formarea tinerilor în meserii necesare economiei (strungar, sudor, electricieni, mecanici etc). În acest moment, una dintre problemele cele mai stringente ale economiei o reprezintă lipsa forței de muncă adecvate.
8. Adoptarea Legii Lobby-ului
Astfel încât mediul de afaceri să nu mai fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centre de putere, iar altele dezavantajate. În acest sens, asemănător Registrului de Transparență European, se va înființa Registrul de Lobby.
9. Restartarea mediului de afaceri
Prin introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greșeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activității ulterioare.
Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!