Pulsul economiei: percepții și realități

Pulsul economiei: percepții și realități

Numărul 35, 11-17 sept. 2018  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Există tot mai numeroase indicii că managerii și întreprinzătorii din țara noastră, din toate statele membre ale Uniunii Europene, dar și de pe alte meridiane ale Globului, sunt preocupați, în cel mai înalt grad, de identificarea principalelor tendințe ale evoluției economiei în spațiile naționale, regionale, continentale și mondiale, pe termen scurt, mediu și lung. Tocmai pe baza acestor indicii, marile televiziuni și agenții de presă internaționale, profilate pe tematica economico-socială, și-au înmulțit investigațiile de tip sociologic prin care redau percepțiile factorilor de decizie la nivel micro referitoare la perspectivele la nivel macro, mezo și mondoeconomiei. Sesizăm, astfel, nu numai unul dintre efectele palpabile ale globalizării, ci și nevoia de cunoaștere în profunzime a unor procese și fenomene care le influențează propria activitate, detaliate sectorial și pe domenii, precum evoluția prețurilor, situația de pe piața muncii, comerțul internațional, cursurile de schimb și multe altele. Informațiile furnizate de instituțiile publice de specialitate, de agențiile de rating și de consultanță, de sistemul bancar, de instituții financiare internaționale sunt puse la dispoziția celor interesați, astfel încât să adopte deciziile în cunoștință de cauză.

Acesta este contextul în care se derulează sistematic, lună de lună, sondaje de opinie ale actorilor de bază din economie, derulate de instituții naționale de profil, de universități, de Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României. Cunoașterea rezultatelor consemnate de organizatorii unor astfel de investigații a devenit o necesitate conștientizată în tot mai mare măsură de profesioniștii contabili, co-participanți de bază la procesul decizional în entitățile cărora le prestează serviciile de specialitate. Gândirea integrată este, astfel, premisa serviciilor integrate oferite pe piața de profil.

Sunt elemente definitorii ale contextului în care se cer luate în considerare și sondajele de opinie care vizează perioada în care ne aflăm, o perioadă complicată (să-i spunem doar așa) pe plan politic și economico-social. Pentru a exemplifica modul în care managerii din sectoare esențiale ale economiei românești percep evoluțiile pe un interval de trei luni, ne vom referi la ancheta de conjunctură publicată recent de Institutul Național de Statistică (INS).

Cum se știe, această anchetă (de fapt, o investigație sociologică în adevăratul înțeles al cuvântului) se referă la patru ramuri – industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul cu amănuntul și serviciile – și vizează activitatea economică, în general, numărul de salariați și prețurile. Astfel, se acoperă o arie suficient de largă din ansamblul economiei naționale și pe domenii care dau „tonul” în toate sferele de interes public.

Principalele rezultate ale investigației relevă că percepția dominantă este aceea că, pentru activitatea economică de ansamblu, cât și pentru situația de pe piața muncii, tendințele principale vizează, în cazul cel mai nefavorabil, situații staționare. Nu se anticipează nicio contracție. Sigur, o abordare diferită s-a impus în sfera prețurilor. Din păcate, în această privință, se anticipează tot creșteri, dar efectele sunt opuse amplificării activităților economico-sociale, de ansamblu.

De unde această stare de spirit?

Bineînțeles, nu este vorba despre stări de spirit emoționale, despre subiectivisme duse la extrem, despre reprezentări exclusiv conjuncturale. Respondenții – cum s-a spus pe vremuri despre țărani – sunt „talpa țării”, oamenii care simt pulsul economiei, în primul rând, prin sistemul contractual. Știu ce comenzi se află în propriul portofoliu, fie și numai pe un interval de un trimestru. Dar, dacă trecem în revistă toate anchetele derulate de INS de la începutul anului, constatăm lesne că nu sunt mari deosebiri de la o lună la alta. Aceasta este starea de spirit dominantă și repetarea unei asemenea constatări este, ea însăși, o dovadă de continuitate în stabilitate.

Rezultatele sondajului INS se află la dispoziția tuturor, ceea ce permite o detaliere, mai ales pe tipuri de produse și servicii, a percepției managerilor privind evoluțiile probabile și posibile în ramurile și pe domeniile de preocupări amintite. Dacă, la toate acestea, adăugăm faptul că realitățile au confirmat, de la începutul anului, valabilitatea percepției managerilor pe temele esențiale ale evoluțiilor economiei românești, avem îndreptățirea să considerăm că – și de această dată – o gândire corectă este premisa unor decizii pe măsură.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.