Puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 18% în 2018; Capitala depășește cu 20% media pe țară

Puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 18% în 2018; Capitala depășește cu 20% media pe țară

Numărul 32-33, 27 aug. - 9 sept. 2019  »  Analize și sinteze

Polii tradiționali de dezvoltare economică ai țării continuă să fie Bucureștiul, urmat de județele Cluj, Timiș și Ilfov

Venitul net anual pe locuitor a crescut, în România, cu 18%, în cursul anului 2018, până la 5.083 de euro, de la 4.556 de euro în 2017 și 4.181 euro, în 2016, iar București, respectiv județele Cluj, Timiș și Ilfov, reprezintă polii dezvoltării la nivel național, arată rezultatele unui studiu, realizat de compania de cercetare GfK, citat de Agerpres.

La polul opus al veniturilor nete pe locuitor și, implicit, cu cea mai mică putere de cumpărare, se află județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu. Ierarhia mai cuprinde județele Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți. În același timp, grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj și Mureș. În schimb, județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiția dezvoltării, precum: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad. „Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov). Tot aceste orașe ocupă locuri de top la absorbția fondurilor europene și la dezvoltarea infrastructurii. Arad și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider național absolut în rândul orașelor inteligente din țară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate”, se menționează în concluziile studiului.

În ceea ce privește județele cu putere de cumpărare peste medie, grupul acestora debutează cu Brașov și Sibiu, zone unde se configurează o nouă zonă industrială a României care atrage masiv investiții. Potrivit autorilor cercetării, Brașov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare și Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice și abilități lingvistice, a poziționării geografice centrale, a costurilor mai scăzute față de alte locuri și a condițiilor foarte bune de trai. De altfel, județul deține cele mai multe parcuri industriale din țară (10), după Prahova (15) și Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive și retail a generat o creștere a numărului de construcții rezidențiale. Astfel, în 2017, s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului.

La rândul lui, Sibiu a devenit preferatul investitorilor care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto și IT.

Polii tradiționali de dezvoltare economică ai României continuă să fie București, urmat de județele Cluj, Timiș și Ilfov. În Capitală, puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. „Se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța și Alba Iulia sunt orașele care, în curând, vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor - zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării. De asemenea, competiția regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele județe au adoptat strategii și alianțe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura, cum este cazul «Alianței Vestului» - o alianță între patru județe (Cluj, Timiș, Arad și Oradea) menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională”, notează consultanții GfK.

Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naționale în cauză (așa cum sunt raportate de Comisia Europeană).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.