Raport: Un miliard de euro cheltuit în România, în energia regenerabilă, aduce o valoare adăugată de peste două miliarde de euro

Raport: Un miliard de euro cheltuit în România, în energia regenerabilă, aduce o valoare adăugată de peste două miliarde de euro

Numărul 15-16, 23 apr. - 13 mai 2019  »  Analize și sinteze

Un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene sau rețele electrice, în România, va conduce la o valoare adăugată în economia românească de cel puțin două miliarde de euro, reiese din Raportul intitulat „Energia regenerabilă în România: Potențial de dezvoltare la orizontul anului 2030”, prezentat de Asociația Română pentru Energie Eoliană - RWEA și Deloitte România, informează Agerpres. Potențialul ponderii surselor de energie regenerabilă și, în special, a energiei eoliene în consumul de energie al României a fost determinat pe baza unei metodologii de calcul care a evidențiat patru posibile scenarii privind potențialul la orizontul anului 2030.

Conform unui astfel de scenariu, se estimează menținerea actualei ponderi globale de energie din surse regenerabile în consumul final brut, de 27,9%, până în anul 2030. Alte trei scenarii au urmărit testarea fezabilității creșterii cotei energiei regenerabile la 32,4%, 35%, respectiv la 35,5% în funcție, în principal, de evoluția celorlalte capacități de producere. Pentru fiecare dintre cele trei scenarii selectate pentru analiză s-a urmărit evoluția cotei energiei regenerabile în perioada 2020/2021 - 2030, cu accent pe țintele intermediare 2023, 2025 și 2027.

Raportul de specialitate relevă, totodată, că, la nivelul anului 2030, prețul electricității (fără TVA și accize) ar putea fi, în România, de 112,4 euro/MWh în scenariul actual, 126,6 euro/MWh în Scenariul de referință, 113,7 euro/MWh în Scenariul potențial A și 138,2 euro/MWh în Scenariul potențial B.

De asemenea, tot la nivel național, investițiile cumulate în sectorul energetic românesc, pentru perioada de analiză, se așteaptă să depășească 17 miliarde de euro, în cazul scenariului potențial A, și 25 de miliarde de euro în scenariul potențial B, în condițiile în care în scenariul de referință valoarea investițiilor se ridică la 20 de miliarde de euro, iar în scenariul actual la 22 de miliarde de euro.

„În cazul parcurilor eoliene, din totalul investițional se va cheltui pe plan intern circa 54% din capital, iar în cazul rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, 55%. În ceea ce privește valoarea adăugată a unor astfel de proiecte, rezultatele arată că un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene sau rețele electrice va conduce la o valoare adăugată în economia românească de cel puțin două miliarde de euro”, se precizează în Raport.

Realizatorii cercetării notează că ipotezele specifice pentru scenariul potențial A au fost stabilite în comparație cu scenariul de referință, principalele caracteristici ale acestuia fiind următoarele: extinderea duratei de viață a unităților nucleare existente, iar cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 și U4) nu vor fi construite.

În ceea ce privește scenariul potențial B, acesta este analizat atât în comparație cu scenariul de referință, cât și cu scenariul potențial A, iar principalele lui particularități sunt: extinderea duratei de viață a unităților nucleare existente, cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 și U4) vor fi puse în funcțiune în anul 2030, respectiv în 2031, în timp ce costurile de mediu vor duce la eliminarea a trei grupuri de cărbune.

Scenariul de referință ține cont de ipotezele comune tuturor scenariilor la care se adaugă ipotezele particulare ale acestui scenariu, după cum urmează: extinderea duratei de viață a unităților nucleare existente, cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 și U4) vor fi puse în funcțiune în 2030, respectiv în 2031, eliminarea graduală și naturală a tuturor grupurilor de cărbune până în jurul anului 2035, instalarea capacităților adiționale de energie provenita din SRE pentru anticiparea nevoii pe termen lung, nevoie acomodată mai devreme, dar și scăderea factorului de utilizare pentru centralele electrice pe gaze naturale.

În preambulul raportului de specialitate se menționează că, potrivit Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020, „în procesul de combatere a schimbărilor climatice, considerate în prezent, în forumurile internaționale de specialitate, ca reprezentând o amenințare cu potențial ireversibil pentru societate și planeta noastră, adoptarea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (...) constituie o componentă fundamentală a politicii naționale în domeniul schimbărilor climatice”.

De asemenea, realizatorii studiului amintesc că în cuprinsul aceluiași document se mai arată faptul că „studiile realizate au indicat că pentru prevenirea unor efecte ireversibile provocate de schimbările climatice emisiile globale trebuie să fie reduse cu aproximativ 50% până în 2050 față de nivelurile înregistrate în 1990”.

Cel mai recent Inventar al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), realizat de România în anul 2014, emisiile aferente sectorului Energie reprezentau circa 70% din totalul emisiilor GES la nivel național. România este una dintre țările din Uniunea Europeană (UE) cu cel mai mare potențial natural în ceea ce privește sursele de energie regenerabilă.

Studiul „Energia regenerabilă în România: Potențial de dezvoltare la orizontul anului 2030” a fost realizat independent de către Deloitte și vizează estimarea unor scenarii fezabile privind evoluția cotei energiei regenerabile la nivelul anului 2030 și a beneficiilor economice asociate dezvoltării pe scară largă a sectorului energiei regenerabile în România. Perioada acoperită de raport se referă la intervalul de timp 2020/2021 - 2030, iar scenariile de dezvoltare, impactul și beneficiile estimate se bazează pe situația de la momentul elaborării documentului. Datele au fost colectate din surse publice, din informațiile Deloitte, precum și în urma discuțiilor cu experți din domeniu. În același timp, prognozele au fost realizate pe baza datelor istorice și a ipotezelor Deloitte privind evoluția sectorului energetic românesc.

Scenariile propuse în document se bazează, în principal, pe utilizarea crescută a potențialului de energie eoliană (pe uscat) și energie solară (acoperișuri). Potențialul biomasei a fost considerat nesemnificativ, întrucât nu există o înțelegere universală privind cuantumul acestuia și nici acces la o sursă de date verificabilă. În plus, potențialul geotermal nu a fost luat în considerare în analiză, deoarece cuantumul acestuia este mai mic de 1GW.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.